Republica Centrafricană (francezăRépublique Centrafricaine sauCentrafrique) este un stat fără ieșire la mare din Africa Centrală. Se învecinează cuCiadul la nord,Sudanul șiSudanul de Sud la est,Republica Congo șiRepublica Democrată Congo la sud șiCamerunul la vest. Aceasta are o suprafață de 622.984 de km2 și o populație estimată la 4,4 miloane de locuitori,Bangui fiind capitala țării.Întrucât cea mai mare parte a teritoriului se află în bazinele hidrografice ale râurilor Ubangi si Chari, Franța a numit colonia nou înființată în această regiuneOubangui-Chari. Acesta a devenit un teritoriu semi-autonom alComunității Franceze în 1958 și apoi o națiune independentă la13 august1960, luând atunci numele său actual. Timp de peste trei decenii după independență, Centrafrica a fost condusă de președinții și un împărat, care fie nu au fost aleși de populație fie au preluat puterea prin forță. Nemulțumiri locale cu privire la acest sistem au fost în cele din urmă susținute de presiunea internațională, după încheierea Războiului Rece.
Primele alegeri democratice pluripartite au avut loc în 1993, cu resursele oferite de donatori internaționali și cu ajutorul ONU , acesta fiind câștigate deAnge-Félix Patassé. El a pierdut sprijinul popular în timpul președinției sale și a fost înlăturat în 2003 de generalulFrançois Bozizé susținut de francezi, acesta a câștiga alegerile democratice din mai 2005. Incapacitatea de a plăti muncitorii din sectorul public a condus la greve în 2007. Bozizé a numit un nou guvern condus deFaustin-Archange Touadéra la 22 ianuarie 2008. În februarie 2010, Bozizé a semnat un decret prezidențial care stabiliea data pentru alegerile prezidențiale următoare (25 aprilie 2010). Deși inițial amânate, alegerile au avut loc în ianuarie și martie 2011, Bozizé și partidul său câștigându-le.
Francezii au colonizat regiunea la sfârșitulsecolului al XIX-lea și au administrat-o sub denumirea deOubangui-Chari. În 1910, colonia franceză a fost denumităAfrica Ecuatorială Franceză. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, colonia s-a alăturatForțelor Aliate. La1 decembrie1958, țara a devenit Republica Centrafricană și și-a proclamat independența la13 august1960.
De la obținerea independenței, țara a păstratlimba franceză ca limbă oficială, folosită în documentele administrative, în timp cesango acționează ca agent unificator al țării, permițând fiecăruia să se înțeleagă, chiar și fără o educație școlară avansată.
1910: Devine parte a Africii Ecuatoriale Franceze, cunoscută sub denumirea de Ubangi-Shari (sau Oubangui-Chari)
1946: Teritoriu de peste mări al Uniunii Franceze
1958: Republică autonomă în cadrul Comunității Franceze
1960: Republica Centrafricană își dobândește autonomia, iarDavid Dacko devine președinte
1966:Jean-Bédel Bokassa vine la putere în urma unei lovituri de stat și instituie un regim de teroare
1977: Bokassa se autoproclamă împăratul Bokassa I
1979: Franța sprijină reinstaurarea ca președinte a lui D. Dacko
Republica Centrafricană este organizată din punct de vedere administrativ în 14 prefecturi, două prefecturi economice și o comună autonomă, capitala Bangui. Prefecturile sunt mai departe divizate în 71 de subprefecturi.
Harta celor 14 prefecturi ale Republicii Centrafricane.