Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Sari la conținut
Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare

Republică parlamentară

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Statele lumii colorate dupăsistemele de guvernare:
Sistem parlamentar: Șeful guvernului este ales sau numit de legislativ și este responsabil în fața acestuia.

     Monarhie constituțională cu monarh ceremonial

     Republică parlamentară cu președinte ceremonial

     Republică parlamentară cu președinte executiv


Sistem prezidențial: Șeful guvernului (președintele) este ales de populație și independent de legislativ.

     Republică prezidențială


Sisteme hibride:

     Republică semiprezidențială: Președintele executiv este independent de legislativ; șeful guvernului este numit de președinte și răspunde în fața legislativului.

     Republică independentă de adunare: Șeful guvernului (președinte sau directorat) este ales de legislativ, dar nu este responsabil în fața acestuia.


Alte sisteme:

     Republică teocratică: Liderul suprem este atât șef de stat, cât și șef religios și deține puteri executive și legislative semnificative

     Monarhie semiconstituțională: Monarhul deține putere executivă sau legislativă semnificativă.

     Monarhie absolută: Monarhul are putere nelimitată.

     Stat cu un singur partid: Puterea este legată constituțional de un singur partid politic.

     Juntă militară: Comitetul liderilor militari controlează guvernul; prevederile constituționale sunt suspendate.

     Guverne fără bazăconstituțională: Nu există o bază constituțională pentru regimul actual, adicăguverne provizorii sauteocrații islamice.

     Teritorii dependente sau locuri fără guverne


Notă: acest grafic reprezintă sistemele de guvernarede jure, nu gradulde facto dedemocrație.
Parte aseriei Politică
Forme de guvernământ
Structura de putere
Separatism
Federalism
Integrare
Diviziune administrativă
Sursa de putere
Democrație
puterea celor mulți
Oligarhie
puterea celor puțini
Autocrație
puterea unuia
Hibridă
Ideologia puterii
Monarhie vs.Republică
ideologii social-politice
Autoritarism vs.Libertarianism
ideologii socio-economice
Anarhism vs.Etatism
ideologii ale libertății civile
Mondial vs.Local
ideologii geo-culturale
portal Politică

Republica parlamentară este orepublică în care guvernul își derivă legimitatea dinparlament și este responsabil în fața acestuia. Există mai multe variații ale republicilor parlamentare. În cele mai multe cazuri,șeful guvernului deține puterea efectivă, în timp ceșeful statului are un rol preponderent ceremonial, similar celui al unuimonarh constituțional. Unele republici parlamentare permit șefului statului să exercite puteri de rezervă ca arbitru imparțial al procesului politic. În general, republicile parlamentare conferă parlamentului cele mai înalte puterisuverane, iar guvernul depinde de încrederea acestuia pentru a rămâne în funcție.

Istoric

[modificare |modificare sursă]

În mod tipic, republicile parlamentare sunt state care au fost anteriormonarhii constituționale cu unsistem parlamentar.

După înfrângerea luiNapoleon al III-lea înRăzboiul Franco-Prusac în 1870,Franța a devenit așa-numitaA Treia Republică Franceză. Președintele celei de-a Treia Republici avea mult mai puține puteriexecutive decât președinții celor două republici anterioare. A Treia Republică a durat până lainvazia Franței de către Germania nazistă în 1940.A Patra Republică Franceză a fost constituită după încheierearăzboiului în 1947.

A Patra Republică a cunoscut o perioadă de creștere economică importantă, de reconstrucție ainstituțiilor sociale și a industriei naționale după război și integrarea europeană. Au fost făcute încercări de consolidare a puterii executive pentru a preveni instabilitatea care exista înainte de război, însă instabilitatea a persistat: în zece ani, au existat 20 de guverne. În plus, guvernul s-a dovedit incapabil să ia decizii eficiente privind procesul dedecolonizare.

Ca urmare, A Patra Republică s-a prăbușit, iarCharles de Gaulle a primit puterea de a guverna prindecret, aceasta fiind ulterior legitimată prin aprobarea unei noiconstituții într-un referendum din 28 septembrie 1958, ceea ce a condus la înființareaA Cincea Republici Franceze în 1959.

Lista republicilor parlamentare complete

[modificare |modificare sursă]
ȚarăȘef de stat ales de cătreStructura cameralăAdopția republicii parlamentareForma guvernamentală anterioară
 AlbaniaParlament, cu o majoritate de trei cincimiUnicameral1991Stat unipartid
 ArmeniaParlament, cu majoritate absolutăUnicameral2018Republică semiprezidențială
 AustriaAlegeri directe,prin sistem cu două rundeBicameral1945Stat unipartid (Anschluss)
 BangladeshParlamentUnicameral1991Republică prezidențială
 BarbadosParlamentul, cu o majoritate de două treimi în cazul în care nu există o nominalizare comunăBicameral2021Monarhie constituțională
 Bosnia și HerțegovinaAlegerea directă a șefului colectiv de stat, prin votfirst-past-the-postBicameral1991Stat unipartid (parte dinIugoslavia)
 BulgariaAlegeri directe,prin sistem cu două rundeUnicameral1991Stat unipartid
 CroațiaAlegeri directe,prin sistem cu două rundeUnicameral2000Republică semiprezidențială
 CehiaAlegeri directe,prin sistem cu două runde (din 2013, anterior prin majoritate în parlament)Bicameral1993Republică parlamentară (parte dinCehoslovacia
 DominicaParlament, cu majoritateUnicameral1978Stat asociat alRegatului Unit
 EstoniaParlament, cu o majoritate de două treimiUnicameral1991Stat unipartid
 EtiopiaParlament, cu o majoritate de două treimiBicameral1991Stat unipartid
 FijiParlament, cu majoritateUnicameral2014Dictatură militară
 FinlandaAlegeri directe,prin sistem cu două rundeUnicameral2000Republică semiprezidențială
 GeorgiaDelegați ai Parlamentului și ai regiunii, cu majoritate absolută (din 2024, anterior prinalegeri directe,prin sistem cu două runde)Unicameral2018Republică semiprezidențială
 GermaniaConvenție Federală, cu majoritate absolutăBicameral1949Stat unipartid (Germania Nazistă)
 GreciaParlament, cu majoritateUnicameral1975Dictatură militară;monarhie constituțională
 UngariaParlament, cu majoritateUnicameral1990Stat unipartid (Republica Populară Ungară)
 IslandaAlegerea directă a șefului colectiv de stat, prin votfirst-past-the-postUnicameral1944Monarhie constituțională (uniune personală cuDanemarca)
 ItaliaParlamentul și regiunea deleagă, cu o majoritate de două treimi; cu majoritate absolută, începând cu al patrulea tur de scrutin, dacă niciun candidat nu obține majoritatea menționată mai sus în primele trei tururi de scrutinBicameral1946Monarhie constituțională
 IndiaParlamentul și legislativul de stat, prin vot imediatBicameral1950Monarhie constituțională
 IrakParlament, cu o majoritate de două treimiUnicameral2005Stat unipartid
 IrlandaAlegeri directe, prin vot imediatBicameral1949Monarhie constituțională
 IsraelParlament, cu majoritateUnicameral2001Republică semiprezidențială
 KosovoParlamentul, cu o majoritate de două treimi; cu o majoritate simplă, la al treilea tur de scrutin, dacă niciun candidat nu obține majoritatea menționată mai sus în primele două tururi de scrutinUnicameral2008Misiunea de Administrație Interimară a Organizației Națiunilor Unite în Kosovo
 LetoniaParlamentUnicameral1991Stat unipartid
 LebanonParlamentUnicameral1941Protectorat (Marele Liban)
 MaltaParlament, cu o majoritate de două treimiUnicameral1971Monarhie constituțională
 MauritiusParlament, cu majoritateUnicameral1992Monarhie constituțională
 MoldovaAlegeri directe,prin sistem cu două runde (din 2016; anterior de către parlament, cu o majoritate de trei cincimi)Unicameral2001Republică semiprezidențială
 MuntenegruAlegeri directe,prin sistem cu două rundeUnicameral1992Stat unipartid (parte dinIugoslavia șiSerbia și Muntenegru)
   NepalParlamentul și legislativul de statBicameral2008Monarhie constituțională
 Macedonia de NordAlegeri directe,prin sistem cu două rundeUnicameral1991Stat unipartid (parte dinIugoslavia)
 PakistanParlamentul și legislativul de statBicameral2020Republică independentă de adunare
 PoloniaAlegeri directe,prin sistem cu două rundeBicameral1989Stat unipartid
 SamoaParlamentUnicameral1960Teritoriul de încredere dinNoua Zeelandă
 SerbiaAlegeri directe,prin sistem cu două rundeUnicameral1991Stat unipartid (parte dinIugoslavia șiSerbia și Muntenegru)
 SingaporeAlegeri directeUnicameral1965Singapore (Malaezia)
 SlovaciaAlegeri directe,prin sistem cu două rundeUnicameral1993Stat unipartid (parte dinCehoslovacia)
 SloveniaAlegeri directeBicameral1991Stat unipartid (parte dinIugoslavia)
 SomaliaParlamentBicameral2012Stat unipartid
 Trinidad și TobagoParlamentBicameral1976Monarhie constituțională
 TogoParlamentBicameral2024Republică prezidențială
 VanuatuParlamentUnicameral1980Condominium

Lista republicilor parlamentare cu președinție executivă

[modificare |modificare sursă]
ȚarăȘef de stat ales de cătreStructura cameralăAdopția republicii parlamentareForma guvernamentală anterioară
 BotswanaParlamentUnicameral1966Protectoratul Bechuanaland
 KiribatiAlegeri directeUnicameral1979Protectorat
 GuyanaAlegeri semidirecteUnicameral1970Monarhie constituțională
 Marshall IslandsParlamentBicameral1979Teritoriu alONU
 NauruParlamentUnicameral1961Tutelă aONU
 Africa de SudParlamentBicameral1975Monarhie constituțională
 SurinameParlamentUnicameral1987stat autonom înRegatul Țărilor de Jos

Lista republicilor parlamentare cu forme atipice de conducere

[modificare |modificare sursă]
ȚarăConducereStructura cameralăAdopția republicii parlamentareForma guvernamentală anterioară
 Statele Federate ale MicronezieiPreședintele și vicepreședintele sunt aleși de cătreCongresul Statelor Federale ale Microneziei pe mandat de patru ani.Unicameral1986Teritoriu alONU
 San MarinoDoi șefi de stat și șefi de guvern.Unicameral1291Teocrație (parte dinStatele Papale)
  ElvețiaConsiliu de directori este ales de parlament prin vot la o ședință comună a camerelor.Bicameral1849Confederație

Vezi și

[modificare |modificare sursă]
Portal iconPortal Politică
Adus de lahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Republică_parlamentară&oldid=17132244
Categorii:
Categorie ascunsă:

[8]ページ先頭

©2009-2026 Movatter.jp