O femeie se roagă laRa-Horakhty, care o binecuvântează cu raze de lumină.[1]
Religia egiptenilor din perioada antică a fost o religiepoliteistă prin excelență. Zeii egiptenilor antici au fost numeroși, numărul exact n-a fost încă determinat. Mulți dintre zei erau proslăviți doar într-o anumită zonă sau într-un anumit oraș.
Conform credinței, zeii fuseseră creați de cătreDemiurg, primul zeu.Se credea că fiecare zeu a fost plăsmuit după chipul omului.Mitologia egipteană a conceput o teorie complexă a componenței ființelor, fie că sunt ele oameni sau zei. Există trei elemente care îi compun:ankh,ka șiba.Ankh-ul este forța divină, spiritul luiRa, expresia deplină a luminii.
La origine numai zeii puteau să aibăakh-ul, însă, ulterior, și muritorii puteau să o dobândească.Ka-ul este născut din răsuflarea creatorului și reprezintă caracterul, personalitatea individului, chiar un alter-ego al acestuia. Într-un fel, acesta reprezintă rezervorul forțelor sale vitale.Ka-ul nu dispare în momentul morții, având o existență independentă de trup. El supraviețuiește mereu într-un suport terestru precum o statuie, o pictură sau cadavrul mumificat. Un alt principiu spiritual esteba care semnifică energia deplasării, o forță invizibilă ce trăiește independent în corp și poate călători în alte lumi. Datorită ba-ului, morții își îndeplinesc transformarea în lumea de dincolo.
Unele zeități se bucurau totuși de o înaltă considerație în întregEgiptul:Ptah,zeul creator,Ra,zeul Soarelui,Shu,zeul aerului,Nut,zeița cerului,Geb,zeul Pământului,Hathor,zeița iubirii și a muzicii,Min,zeul fertilității,Isis,soția și mama care se îngrijește cu credință,Montu,zeul victoriei,Thot,zeul științei și al înțelepciunii,Horus,stăpânul cerului și zeu al monarhiei,Amon-Ra,zeul originar, sauOsiris,stăpânul imperiului subpământean.Amon-Ra este cea mai renumită zeitate din pleiada de zei aEgiptului. La început zeu al aerului, al vântului și al luntrașilor,Amon devine zeu de stat laTeba și este asimilat cuRa, zeul Soarelui laHeliopolis.Amon este zeul local alTebei, considerat divinitate a aerului sau a fecundității.
Egal cu zeulAmon-Ra, este zeulOsiris. Odată cu trecerea timpului,Osiris devine mult mai iubit și mai venerat de către supușii egipteni, punându-l într-un con de umbră peAmon-Ra. Osiris este zeul lumii de apoi, al tărâmului morților, dar este și zeul vegetației. Mai presus de toate acestea,Osiris este zeul egiptean suprem, zeul zeilor, cel care impune toate obiceiurile și legile de pe pământ, dar și în lumea de apoi. Îi are ca părinți pe zeițaNut(Cerul) și pe zeulGeb (Pământul), iar ca frați peIsis,Neftis,Seth siHorus
Toți acești zei apăreau în diferite ipostaze: de om, de animal sau ca o plăsmuire cu trup de om și cap de animal, ei erau recunoscuți și în ființele și obiectele acestei lumi. Astfel,Amon se înfățișa și sub forma unui berbec sau a unei gâște,Horus cașoim,Thot caibis,Montu cataur,Hathor cavacă sau capom,Nut caboltă cerească sauRa casoare. Animalele care îi reprezentau pe zei deveneau și ele divine, într-un anume fel. De aceea erau și acestea venerate, mumificate și îngropate în cimitirele pentru animale, cu tot ceremonialul. Adorarea animalelor sacre a sporit tot mai mult în decursul vremii.
Apis reprezintă unul dintre numeroasele animale venerate înEgiptul Antic.Apis estetaurul sacru al egiptenilor. Este zeul forței și al fecundității și apare sub forma unui taur căruia i se acordă onoruri divine.
Șipisicile erau considerate animale sacre de către egipteni. Zeița cu cap de pisică a egiptenilor eraBastet. Mai era supranumită șiochiul lui Ra, fiind considerată zeița muncii, a bucuriei, stăpâna căminului și protectoarea nașterilor.Zeița întruchipeazăfeminitatea, manifestând blândețe, seninătate, dar, ca orice pisică, aceasta poate să fie șivicleană și combativă, transformându-se într-o adevărată leoaică în fața dușmanilor săi.
Egiptenii antici venerau deci o mulțime de zeități, dar și un zeu atotputernic, unic. Zeii mai puțin importanți erau reprezentați și venerați în totEgiptul, dar zeul unic era invocat în mod special în rugăciunile lor.
A fost o perioadă în timpulEgiptului Antic în care întreaga religie a fost reformată într-un mod radical. Reformatorul a fost nimeni altul decâtAkhenaton care a șocat la acea vreme întregul popor egiptean prin introducerea uneireligii monoteiste în locul venerării tuturor zeilor de până atunci. Într-o perioadă în care omenirea era dereligie politeistă,Aton este primul zeu din istoria omenirii căruia i se închină toată lumea. El a fost un zeu unic suprem prin excelență. Nu numai că mulți au renunțat la religia politeistă pentru a i se închina numai lui, dar religia sa permitea ca oricine să o poată adopta, neexistând restricții. Este reprezentat sub forma soarelui, însă nu a soarelui la care egiptenii se închinau până atunci. Acest soare strălucea și îmbia cu razele lui pe absolut toți locuitorii regatului său, dar și pe locuitorii regatelor ce se întindeau dincolo de granițele cetății.