Movatterモバイル変換

[0]ホーム
URL:

Sari la conținut
Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare

Rege al Italiei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Coroana de fier a regilor longobarzi, utilizată pentru încoronarea regilor Italiei

Regele Italiei (înlimba latină:rex Italiae; înlimba italiană:re d'Italia) este un titlu de mulți conducători dinPeninsula Italică după cădereaImperiului Roman de Apus. Cu toate acestea, începând dinsecolul al VI-lea nu a existat niciun "rege al Italiei" care să fi condus în întreaga peninsulă până laVictor Emanuel al II-lea, atunci cândRoma a fost în cele din urmă cucerită de către italieni în1870, deși unii dintre suverani au emis asemenea pretenții de autoritate. Mai mult decât atât, în paralel cu pretențiile unui regat al Italiei, s-au ivit situații în care pe cuprinsul Peninsulei Italice să fi existat nu numai alte state, dar chiar și regate, precumRegatul Siciliei sauRegatul Neapolelui.

Ultimul rege dinperioada medievală a fostCarol Quintul (inclusiv). Începând cu succesorul său,Ferdinand I, Împărat Roman, titlul regal s-a menținut, dar ritualul de încoronare a fost abandonat.

Dux (Italiae)

[modificare |modificare sursă]

Regatul ostrogot din Italia (493–553)

[modificare |modificare sursă]

Regatul longobard (568–814)

[modificare |modificare sursă]
Articol principal:Lista regilor longobarzi
Interregnum

Regatul franc din Italia (781–963)

[modificare |modificare sursă]

După887, Italia a intrat într-o perioadă de instabilitate, în care mulți conducători locali au revendicat simultan Regatul Italiei:

vasal al regeluiArnulf de Carintia alGermaniei, cu dominația restrânsă laMarca friulană, depus de același Arnulf în 896.
oponent al lui Berengar I, a condus cea mai mare parte din Italia, sfârșind prin a fi depus de Arnulf de Carintia.
vicerege pentru tatăl său, Guy.

În896, Arnulf și Ratold au pierdut controlul asupra Italiei, care a fost divizată între Berengar I și Lambert:

a preluat și posesiunea lui Lambert, după moartea acestuia în898.
oponent al lui Berengar I,900-902 și905.
l-a înfrânt pe Berengar, dar a părăsit Italia în926.
ales de susținătorii lui Berengar în925, a rezidat înProvence după945.
în comun cu fiul său:

În951, împăratulOtto I de Germania a invadat Italia și a fost încoronat ca "rege al longobarzilor". În952, Berengar și Adalbert i-au devenit vasali, însă au rămas regi până la depunerea lor de către Otto.

Regi ai Italiei în cadrulImperiului romano-german (962–1648)

[modificare |modificare sursă]

Dinastia Ottoniană (saxonă)

[modificare |modificare sursă]
ImagineNume, alte titluriPerioada de viațăÎncoronat la:Încheierea domniei la:
Otto I "cel Mare" (de asemeneaduce de Saxonia,rege al Germaniei,împărat romano-german)23 noiembrie912-7 mai9732 februarie9627 mai973
Otto al II-lea (de asemenearege al Germaniei,împărat romano-german)955-7 decembrie983cca. octombrie980[2]7 decembrie983
Otto al III-lea (de asemenearege al Germaniei,împărat romano-german)980-23 ianuarie1002cca. februarie996[3]23 ianuarie1002
Arduin I (de asemeneamargraf de Ivrea)955-101510021014
Henric al II-lea[4] (de asemenearege al Germaniei,împărat romano-german)6 mai973-13 iulie102414 februarie100413 iulie1024

Dinastia Saliană (franconă)

[modificare |modificare sursă]
ImagineNume, alte titluriPerioada de viațăÎncoronat la:Încheierea domniei la:
Conrad al II-lea[5] (de asemenea conte deSpeyer șiWorms,duce de Bavaria,rege al Germaniei,împărat romano-german)990-4 iunie103926 martie10274 iunie1039
Henric al III-lea (de asemeneaduce de Bavaria,rege al Germaniei,împărat romano-german)29 octombrie1017-5 octombrie105625 decembrie10465 octombrie1056
Henric al IV-lea (de asemeneaduce de Bavaria,rege al Germaniei,împărat romano-german)11 noiembrie1050-7 august110631 martie1084Decembrie1105
Henric al V-lea[6] (de asemenearege al Germaniei,împărat romano-german)8 noiembrie1086-23 mai112513 aprilie111123 mai1125

Dinastia Staufen (sau Hohenstaufen)

[modificare |modificare sursă]
ImagineNume, alte titluriPerioada de viațăÎncoronat la:Încheierea domniei la:
Conrad al III-lea[7][8] (de asemenearege al Germaniei)1093-15 februarie1152Iunie11281135
Frederic I "Barbarossa" (de asemeneaduce de Suabia,rege al Germaniei,împărat romano-german)1122-10 iunie1190115410 iunie1190
Henric al VI-lea (de asemenearege al Germaniei,rege al Siciliei,împărat romano-german)Noiembrie1165-28 septembrie119714 aprilie119128 septembrie1197

Dinastia Welfilor

[modificare |modificare sursă]
ImagineNume, alte titluriPerioada de viațăÎncoronat la:Încheierea domniei la:
Otto al IV-lea (de asemenearege al Germaniei,împărat romano-german)1175 sau1176-19 mai121812081212

Casa de Luxemburg

[modificare |modificare sursă]
ImagineNume, alte titluriPerioada de viațăÎncoronat la:Încheierea domniei la:
Henric al VII-lea (de asemeneaconte de Luxemburg,rege al Germaniei,împărat romano-german)1275[9]-24 august13136 ianuarie1311[10]24 august1313

Casa de Wittelsbach

[modificare |modificare sursă]
ImagineNume, alte titluriPerioada de viațăÎncoronat la:Încheierea domniei la:
Ludovic al IV-lea (de asemeneaduce al Bavariei Superioare și Inferioare,conte palatin al Rinului,margraf de Brandenburg,conte de Hainaut, deOlanda șiZeelanda,rege al Germaniei,împărat romano-german)1 aprilie1282-11 octombrie1347132711 octombrie1347

Casa de Luxemburg

[modificare |modificare sursă]
ImagineNume, alte titluriPerioada de viațăÎncoronat la:Încheierea domniei la:
Carol al IV-lea (de asemeneaconte de Luxemburg,rege al Boemiei,rege al Germaniei,împărat romano-german)14 mai1316-29 noiembrie13785 aprilie135529 noiembrie1378
Venceslau (de asemeneamargraf de Brandenburg,duce de Luxemburg,rege al Boemiei,rege al Germaniei)26 februarie1361-16 august14191378-
Sigismund (de asemenearege al Ungariei,rege al Boemiei,margraf de Brandenburg,rege al Germaniei,împărat romano-german)14 februarie1368-9 decembrie143714109 decembrie1437

Casa de Habsburg

[modificare |modificare sursă]
ImagineNumePerioada de viațăÎncoronat la:Încheierea domniei la:
Albert al II-lea "Magnanimul" (de asemeneaarhiduce de Austria,rege al Ungariei,rege al Boemiei,duce de Luxemburg,rege al Germaniei)10 august 1397
-
27 august 1439		143727 October 1439
Frederic al III-lea (de asemeneaduce de Austria Interioară,rege al Germaniei,împărat romano-german)21 septembrie1415-19 august149319 martie145219 august1493
Maximilian I (de asemeneaduce de Austria,duce de Burgundia,rege al Germaniei,împărat romano-german)22 martie1459-12 ianuarie1519Împărat ales12 ianuarie1519
Carol al V-lea (de asemeneaduce de Austria,duce de Burgundia,duce de Brabant,duce de Luxemburg,margraf de Namur,conte de Flandra,conte de Hainaut, conte deOlanda șiZeelanda,rege al Spaniei,rege al Germaniei,rege al Neapolelui,rege al Siciliei,împărat romano-german)24 februarie1500-21 septembrie1558februarie153016 ianuarie1556

Ferdinand I de Habsburg, fratele luiCarol Quintul, succesor al acestuia, a continuat să utilizeze formula de "rege al Italiei", însă nu a fost niciodată ca atare, ca și urmașii săi.

Regatul Italiei (napoleonian; 1805–1814)

[modificare |modificare sursă]
ImagineStemaNumePerioada de viațăÎncoronat la:Încheierea domniei la:
Napoleon I15 august 1769
-
5 mai 1821		17 martie 180511 aprilie 1814

Regatul Italiei (1861–1946)

[modificare |modificare sursă]
ImagineStemaNumePerioada de viațăÎncoronat la:Încheierea domniei la:
Victor Emmanuel II14 martie 1820
-
9 ianuarie 1878		17 martie 18619 ianuarie 1878
Umberto I14 martie 1844
-
29 iulie 1900		9 ianuarie 187829 iulie 1900
Victor Emmanuel III11 noiembrie 1869
-
28 decembrie 1947		29 iulie 19009 mai 1946
Umberto II15 septembrie 1904
-
18 martie 1983		9 mai 194612 iunie 1946

Note

[modificare |modificare sursă]
  1. ^Bryce, JamesThe Holy Roman Empire (1913), pg. xxxv
  2. ^Potrivit lui Sismondi,History of the Italian Republics in the Middle Ages, p. 29, cu toate că Otto a fost încoronat ca rege al romanilor în961 și ca împărat în967, el ar fi obținutCoroana de fier a regilor longobarzi laPavia la sfârșitul lui980, în timpul venirii sale în Italia și anterior serbării Crăciunului laRavenna.
  3. ^Deși Otto a fost încoronat ca împărat roman laRoma la21 mai996, el a fost încoronat ca rege al Italiei laMilano înainte de moartea papeiIoan al XV-lea de la început de martie996, Comyn,History of the Western Empire, Vol. 1, p. 123.
  4. ^Enumerat "al II-lea"" ca succesor al luiHenric I al Germaniei, care a fost rege german (919–936), dar nu și împărat.
  5. ^Enumerat "al II-lea" ca succesor al luiConrad I, care a fost rege german (911–918), dar nu și împărat.
  6. ^Barraclough, Geoffrey ().The Origins of Modern Germany. W. W. Norton & Company.ISBN 0393301532. 
  7. ^Bryce,History of the Holy Roman Empire p. xxxix
  8. ^Comyn,History of the Western Empire, from its Restoration by Charlemagne to the Accession of Charles V, Vol. I, p. 191.
  9. ^Christopher Kleinhenz,Medieval Italy: an encyclopedia, Vol. 1, Routledge, 2004, p. 494.
  10. ^Michael Jones,The New Cambridge Medieval History, Vol. VI:cca. 1300-cca. 1415, Cambridge University Press, 2000, p. 533
Adus de lahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rege_al_Italiei&oldid=16721521
Categorii:
[8]ページ先頭
©2009-2025 Movatter.jp