Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Sari la conținut
Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare

Real Madrid CF

 Acesta este un articol bun. Apăsați aici pentru mai multe informații.
 Acest articol este semiprotejat pe termen nelimitat pentru a preveni vandalismul.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Real Madrid C.F.
Informații generale
Nume completReal Madrid Club de Fútbol[1]
PoreclăLos Blancos (Albii)[2]
Los Merengues
Los Vikingos (Vikingii)[3]
Data fondării6 martie 1902; acum 123 de ani (1902-03-06)
(caMadrid Fotbal Club)[2]
Culori 
StadionSantiago Bernabéu,
Madrid
(81.044[4] de locuri)
CampionatPrimera División
PreședinteSpaniaFlorentino Pérez
AntrenorItaliaCarlo Ancelotti
Prezență online
www.realmadrid.com
Palmares
NaționalCampionatul Spaniei (35)
Copa Del Rey (20)
Supercupa Spaniei (12)
Copa Eva Duarte (1)
Copa de la Liga (1)[5]
InternaționalLiga Campionilor (15)
Cupa UEFA (2)
Supercupa Europei (5)
Cupa Intercontinentală (3)
Campionatul Mondial al Cluburilor FIFA (5)
Echipament
Acasă
Deplasare
Alternativ
Modificădate / text Consultați documentația formatului

Real Madrid Club de Fútbol (pronunție în spaniolă:/reˈal maˈðɾið ˈkluβ ðe ˈfuðβol/, înseamnăClubul Regal de Fotbal Madrid), cunoscut mai mult caReal Madrid, sau simpluReal, este un club defotbal profesionist dinMadrid,Spania, care evoluează înPrimera División. Este una dintre cele de mai succes echipe din fotbalul spaniol și a fost desemnată deFIFA drept „Cel mai bun club alsecolului XX” după ce a câștigat un număr record de 35 de titluriLa Liga, 19cupe ale Spaniei, un număr record de 15 titluriLiga Campionilor UEFA / Cupa Campionilor Europeni și 2Cupe UEFA. Real este unul din membrii fondatori ai FIFA și al defunctului grup de cluburi de fotbal europene de elităG-14, precum și al înlocuitoarei sale,Asociația Cluburilor Europene.

Real Madrid estecel mai bogat club de fotbal din lume în materie de venituri[6], cu încasări anuale de peste 513 milioane € și totodată estecel mai scump club din lume, cu o valoare de circa 2,4 miliarde € (3,3 miliarde $).[7][8] Fondat în1902, Real Madrid este una din cele trei echipe din Spania care nu au retrogradat niciodată în ligile inferioare, celelalte două fiindAthletic Bilbao șiBarcelona. Real Madrid are multe rivalități de lungă durată, cele mai notabile fiindEl Clásico cu FC Barcelona șiEl Derbi madrileño cu Atlético Madrid.Clubul s-a afirmat ca o forță majoră atât în fotbalul spaniol cât și în cel european înanii 1950. Înanii 1980, clubul avea una dintre cele mai bune echipe din Spania șiEuropa (cunoscută caLa Quinta del Buitre), câștigând 2 Cupe UEFA, 5 campionate ale Spaniei la rând, 1 Cupă și 3 Supercupe ale Spaniei.

Echipa joacă într-un echipament alb complet, de unde și poreclaLos Blancos (Albii). Logoul său a fost schimbat de mai multe ori ca urmare a încercărilor de a-l moderniza; logoul actual este o versiune modificată a celui din1920. Stadionul pe care își dispută meciurile de acasă esteSantiago Bernabéu dinMadrid, unde echipa joacă din 1947. Capacitatea sa este de 85 454 de spectatori. Spre deosebire de majoritatea cluburilor europene de fotbal, membrii clubului Real Madrid (socios) au deținut și operat clubul încă de la întemeierea sa. De asemenea, clubul mai are și o echipă de rezervă,Real Madrid Castilla, dar și o reușită echipă debaschet,Real Madrid Baloncesto.

Istorie

Perioada timpurie (1897–1945)

Real Madrid în 1905

Fotbalul a fost introdus laMadrid de către profesorii și studenții de laInstitución Libre de Enseñanza, printre care și câțiva absolvenți ai universitățilorOxford șiCambridge. În1897 aceștia au fondatFotbal Club Sky, jucând în diminețile de duminică la Moncloa. Acesta s-a împărțit în1900 în două cluburi noi:New Foot-Ball de Madrid șiClub Español de Madrid. Cel din urmă s-a mai împărțit o dată în două în1902, în urma acesteia rezultând formarea luiMadrid Fotbal Club la6 martie 1902.[2] La trei ani după fondarea sa, în1905,Madrid FC a câștigat primul titlu după ce a învins-o peAthletic Bilbao în finalaCupei Spaniei. Clubul a devenit unul dintre membrii fondatori aiFederației Regale Spaniole de Fotbal pe4 ianuarie1909, atunci când președintele clubului,Adolfo Meléndez, a semnat acordul de fondare a asociației de fotbal spaniole. După ce a jucat pe mai multe stadioane, echipa s-a mutat la „Campo de O'Donnell” în1912.[9] În1920, numele clubului a fost schimbat în Real Madrid, după ce regeleAlfonso al XIII-lea al Spaniei a acordat titlul deReal (Regal) clubului.[10]

Regele SpanieiAlfonso al XIII-lea

În1929 a fost fondată primaligă de fotbal spaniolă. Real Madrid a condus în prima ediție tot sezonul până la ultimul meci, și suferind o înfrângere în fața lui Athletic Bilbao, s-a clasat pe locul doi, după Barcelona.[11] Real Madrid a câștigat primul titlu al ligii însezonul 1931–32. Albii au câștigat din nou Liga în anul următor, devenind prima echipă care a câștigat campionatul de două ori.[12]

Pe 14 aprilie 1931, venirea celei de-a Doua Republici Spaniole a cauzat clubului pierderea titlului de Real și revenirea la vechea denumire Madrid Football Club. Fotbalul a continuat și pe durata celui de-al doilea Război Mondial, și pe 13 iunie 1943 Madrid a bătutBarcelona cu 11–1 în manșa secundă a semifinaleiCopa del Generalísimo[13], Copa del Rey fiind redenumită în cinsteaGeneralului Franco. S-a vehiculat că jucătorii Barcelonei ar fi fost intimidați de poliție,[14] inclusiv de directorul securității de stat care "ar fi spus echipei că unii dintre ei au mai joacă, doar din cauza generozității regimului care le permite să rămână în țară."[15](p26) Președintele Barcelonei, Enric Piñeyro, a fost asaltat de fanii Madridului.[16](p284)

Santiago Bernabéu Yeste și succesul european (1945–1978)

Santiago Bernabéu Yeste a devenit președintele lui Real Madrid în1945.[17] Sub președinția sa clubul,stadionul Santiago Bernabéu și Ciudad Deportiva au fost reconstruite după încheiereaRăzboiului Civil Spaniol. Adițional, în anii 1950, fostul jucător alReal Madrid Amateurs, Miguel Malbo, a fondat academia de tineret a lui Real Madrid, cunoscută în prezent caLa Fábrica.[18] Începând cu1953, el a abordat o nouă strategie, aceea de a semna cu jucători de clasă mondială din străinătate, cea mai proeminentă realizare fiind aducerea luiAlfredo Di Stéfano.[19]

Alfredo Di Stéfano, a condus clubul spre câștigarea a 5 Cupe Europene consecutiv (în prezent, Liga Campionilor)

În1955, acționând în lumina ideii propuse de jurnalistul și editorul sportiv al ziarului francezL'Équipe,Gabriel Hanot, și bazându-se peCupa Latină (un turneu incluzând cluburi din Franța, Spania, Portugalia și Italia), Bernabéu s-a întâlnit în hotelul Ambasador din Paris cu Bedrignan șiGusztáv Sebes și a creat ceea ce astăzi este cunoscută sub numele deLiga Campionilor UEFA.[20] Sub conducerea lui Bernabéu Real Madrid s-a impus ca o forță majoră atât în fotbalul spaniol cât și în cel european. Clubul a câștigat Cupa Europeană de cinci ori la rând între1956 și1960, remarcându-se în finala de la Hampden Park din1960 împotriva echipeiEintracht Frankfurt care s-a terminat cu scorul de 7-3.[19] Deoarece a câștigat competiția de cinci ori la rând, Real a primit pentru totdeauna cupa originală și dreptul de a purta insigna de onoare a UEFA.[21] Clubul a câștigat Cupa Europeană pentru a șasea oară în1966, învingând peFK Partizan cu scorul de 2-1 în finală cu o echipă alcătuită numai din jucători spanioli (cunoscută ca echipaYe-yé) - o premieră în cadrul competiției.[22] Numele de „Ye-yé” venea de la refrenul „Yeah, yeah, yeah” din cânteculShe Loves You al formațieiThe Beatles după ce patru membri ai echipei au pozat pentruDiario Marca purtând peruci Beatles. Generația Ye-yé a ajuns de asemenea până în finalele Cupei Europene din1962 și1964.

Înanii 1970, Real Madrid a câștigat cinci campionate și trei cupe spaniole.[23] Clubul a jucat pentru prima dată în finalaCupei Cupelor UEFA în1971, fiind învins de echipa englezăChelsea cu scorul de 2-1.[24] Pe2 iulie1978, președintele clubului, Santiago Bernabéu, a murit în timp ceCampionatul Mondial se desfășura înArgentina. În onoarea sa,FIFA a decretat trei zile de doliu în timpul turneului.[25] În anul următor, clubul a organizat prima ediție aTrofeului Santiago Bernabéu în memoria fostului său președinte.

Quinta del Buitre și a 7-a Cupă Europeană (1980–2000)

Până la începutulanilor 1980, Real Madrid își pierduse supremația asupra titluluiLa Liga, până când o nouă serie de staruri spaniole a adus succesul pe plan național înapoi la club.[26] Jurnalistul sportiv spaniol Julio César Iglesias i-a dat acestei generații numele deLa Quinta del Buitre („Cohorta vulturului”), care provenea de la porecla atribuită unuia dintre membrii săi,Emilio Butragueño. Ceilalți patru membri erauManuel Sanchís Hontiyuelo,Rafael Martín Vázquez,Míchel șiMiguel Pardeza.[27] CuLa Quinta del Buitre (redusă la patru membri atunci când Pardeza a părăsit clubul pentruZaragoza în1986) și jucători notabili precum portarulFrancisco Buyo, fundașul dreapta Miguel PorlánChendo și atacantulmexicanHugo Sánchez, Real Madrid avea una dintre cele mai bune echipe din Spania și Europa în a doua jumătate a anilor 1980, câștigând două cupe UEFA, cincicampionate spaniole la rând, o cupă spaniolă și treisupercupe spaniole.[27]

La începutulanilor 1990,La Quinta del Buitre s-a dezmembrat după ce Martín Vázquez, Emilio Butragueño și Míchel au părăsit clubul. În1996, președinteleLorenzo Sanz l-a numit peFabio Capello ca antrenor. Deși mandatul său a durat numai un sezon, Real Madrid a fost proclamată campioană a ligii, iar jucători caRoberto Carlos,Predrag Mijatović,Davor Šuker șiClarence Seedorf au sosit la club pentru a întări o echipă care deja se mândrea cu fotbaliști precumRaúl González,Fernando Hierro,Iván Zamorano șiFernando Redondo. Prin urmare, Real Madrid (după aducerea și a luiFernando Morientes în1997) a pus capăt în sfârșit unei așteptări de 32 de ani a unei a șaptea Cupe Europene. În1998, sub conducerea luiJupp Heynckes,albii au învins peJuventus cu scorul de 1-0 în finală datorită unui gol înscris dePredrag Mijatović.[28]

Los Galácticos (2000–2006)

Articol principal:Galácticos
Beckham și Zidane sunt considerați "Galácticos"

În iulie2000,Florentino Pérez a fost ales președinte al clubului.[29] Campania sa promitea să șteargă datoria clubului de 270 de milioane de euro și să îi modernizeze facilitățile. Cu toatea acestea, promisiunea electorală principală care i-a adus victoria lui Pérez a fost obținerea semnăturii luiLuís Figo.[30] În anul următor, clubul și-a vândut într-un mod controversat terenul de antrenament și a folosit banii pentru a începe asamblarea faimoasei echipeGaláctico, incluzând jucători precumZinédine Zidane,Ronaldo,Luís Figo,Roberto Carlos,Raúl șiDavid Beckham. Este discutabil dacă riscul a meritat, deoarece în ciuda câștigării Ligii Campionilor și a Cupei Intercontinentale în2002, urmată de campionat în2003, clubul nu a reușit să obțină vreun trofeu major în următoarele trei sezoane.[31] În vara lui 2003, imediat după câștigarea unui nou titlu în La Liga, Florentino Pérez și consiliul de directori au refuzat să reînnoiască contractul antrenoruluiVicente del Bosque, iar după o dispută internă, au forțat căpitanulFernando Hierro să părăsească clubul. De asemenea ei au ignorat cererea luiClaude Makélélé de a i se mări salariul, ca răspuns, Makélélé a cerut să fie transferat, și clubul l-a cedat laChelsea FC. La încheierea ferestrei de transferuri, Fernando Morientes a părăsit clubul fiind dat în împrumut laAS Monaco. Real Madrid a adus un nou antrenor, pe Carlos Queiroz, iar la începutul sezonului 2006-2006 a făcut noi achiziții importante,Julio Baptista (20 mln €),Robinho (30 mln €) șiSergio Ramos (30 mln €). Însă succesele nu au început să apară, și Real a pierdut cu 0-3 rivalei FC Barcelona chiar pe Santiago Bernabéu. La scurt timp, Real Madrid a fost eliminată din Liga Campionilor pentru al patrulea an consecutiv, de data aceasta de către Arsenal, și pe 27 februarie 2006, Florentino Pérez și-a dat demisia.[32]

Noul președinte Ramón Calderón (2006–2009)

Jucătorii lui Real Madrid celebrând cucerireaSupercopa de España 2008 în fațaValenciei

Ramón Calderón a fost ales președinte al clubului pe2 iulie2006, imediat numindu-i apoi peFabio Capello ca antrenor principal și pePredrag Mijatović ca director sportiv. Noul președinte, Calderon, a venit cu ideea întineririi lotului, și astfel în scurt timp i-a vândut peBeckham,Roberto Carlos,Robinho șiRonaldo. În locul lor i-a cumpărat pevan Nistelrooy,Fabio Cannavaro,Higuaín,Sneijder șiPepe. Real Madrid a câștigat titlulLa Liga în2007, pentru prima dată în ultimii patru ani, dar Capello a fost demis, motivul fiind evoluția nestrălucită din Liga Campionilor, unde Real iarăși a fost eliminată în optimile de finală.[33] Noul antrenor a fost numit germanulBernd Schuster. Cu neamțul pe bancă,Blancos au cucerit supercupa și și-au adjudecat titlul în campionat înainte de final, astfel încât în„El Clasico” (jucat pe Bernabeu, scor 4-1), Barcelona a fost nevoită să întâmpine noua campioană cu un coridor viu și aplauze. Însezonul 2007–08, Albii au câștigat campionatul național pentru a 31-a oară, realizând prima câștigare consecutivă a titlului în ultimii 18 ani.[34] Totuși în Liga Campionilor evoluția la fel rămânea a fi mediocră, Real din nou a fost eliminată în optimi, de data asta de cătreAS Roma cu scorul general de 4-2. În 2009, în urma iscării unui scandal privind fraudarea alegerilor din 2006, Ramón Calderón și-a dat demisia. Pe durata conducerii de patru ani a lui Calderón, Real a devenit de două ori campioană și a câștigat o supercupă.

Revenirea lui Pérez și era Mourinho (2009-2013)

José Mourinho în 2010

Pe 1 iunie2009, Florentino Pérez a fost reales în funcția de președinte al Real Madrid CF.[35][36] Pérez a continuat cu politica saGalácticos, cumpărându-l peKaká de laAC Milan[37] pe suma de 67 mil € și peKarim Benzema pentru suma de 35 de mil.€. Apoi Real Madrid a bătut recordul mondial la sume de transferuri atunci când l-a achiziționat peCristiano Ronaldo de laManchester United pentru suma de 93,3 mil. €, zdrobind suma de transfer a lui Zinedine Zidane.

José Mourinho ajunge la cârma echipei în mai 2010.[38][39] În aprilie 2011, un eveniment ciudat s-a întâmplat, pentru prima dată în istorie, patruEl Clásico urmau a fi jucate în intervalul a optsprezece zile. Prima întâlnire a fost în campionatul Spaniei pe 17 aprilie, meci care s-a terminat 1-1 cu goluri înscrise din penalty pentru ambele echipe. A urmat finalaCopa del Rey 2010-2011, Real Madrid s-a impus cu scorul de 1-0, iar apoi controversata dublă manșă din semifinalele Ligii Campionilor din 27 aprilie și 2 mai, soldată cu eliminarea Realului de către Barcelona cu scorul general de 3–1.

Cristiano Ronaldo, primul jucător din istoria La Liga, care marchează contra tuturor echipelor într-un singur sezon

.

În sezonul La Liga 2011–2012, Real Madrid a câștigat campionatul, pentru a 32-a oară - record în istoria La Liga și a terminat sezonul cu un număr record de 100 de puncte într-un singur sezon, recordul de 121 de goluri marcate și diferența de goluri +89, și recordul de 16 victorii în deplasare și 32 victorii în total.[40] În același sezon, Cristiano Ronaldo devine jucătorul care a atins cel mai rapid cifra de 100 de goluri în istoria campionatului Spaniei. Marcând 101 goluri în 92 de jocuri, Ronaldo a surclasat-o pe legenda lui Real Madrid,Ferenc Puskás, care marcase 100 de goluri în 105 meciuri. Ronaldo a stabilit un nou record la club, la goluri individuale marcate într-un singur an, el acumulând 60, și a devenit primul jucător care a marcat contra tuturor celor 19 echipe adverse din campionat într-un singur sezon.[41][42]

Real Madrid a început sezonul 2012-13 cucerindSupercopa de España, după ce a surclasat-o pe FC Barcelona prinregula golului marcat în deplasare, însă a terminat sezonulLa Liga 2012-2013 pe locul 2. Un major transfer al sezonului a fost aducerea luiLuka Modrić pentru circa 33 milioane £. ÎnLiga Campionilor, echipa a nimerit în „grupa morții” alături deBorussia Dortmund,Manchester City șiAjax Amsterdam, și acumulând 10 puncte a terminat pe locul 2, în spatele Borussiei. În optimile de finală Real a trecut deManchester United, în sferturi a eliminat-o pe Galatasaray, și s-a oprit pentru a treia oară consecutiv în semifinalele Champions League, unde a fost din nou surclasată de Dortmund. După o înfrângere dezolantă înprelungiri în fața luiAtlético Madrid în finalaCopa del Rey 2013, la sfârșitul sezonului Florentino Pérez a anunțat despărțirea de Mourinho prin "comun acord".[43][44] Mourinho s-a reîntors înPremier League laChelsea, pe care a mai antrenat-o între 2004 și 2007.

Era Ancelotti și „La Décima” (2013–2014)

Deportivo de La Coruña vs. Real Madrid.

Pe 25 iunie 2013,Carlo Ancelotti este prezentat oficial ca antrenor la Real Madrid, semnând un contract pe trei ani.[45][46] O zi mai târziu, el a ținut prima conferință de presă la Madrid unde a anunțat căZinedine Zidane șiPaul Clement vor fi asistenții săi.[47] Pe 1 septembrie 2013, mult-așteptatul transfer al luiGareth Bale la Real, s-a produs. Transferulgalezului a stabilit un nou record mondial, prețul căruia s-a ridicat la 100 milioane €.[48] În primul sezon al lui Ancelotti la club, Real Madrid a câștigat Copa del Rey, scor 2-1, Bale marcând golul câștigător din finala jucată în compania Barcelonei.[49] Pe 24 mai 2014, Real Madrid a învins-o pe rivala concitadină,Atlético Madrid, înFinala Ligii Campionilor, câștigând astfel primul său titlu european din 2002 încoace, și cea de-a zeceaLigă a Campionilor, numită în spaniolă„La Décima”.[50]

Era Zinedine Zidane și „Undécima" (2016)

Pe 28 mai 2016, Real Madrid a învins-o din nou peAtlético Madrid în Finala Ligii Campionilor 2016 după loviturile de departajare, după scorul de 1-1 în primele 90 de minute, dar și după cele 2 reprize de prelungiri, câștigând cea de-a unsprezecea Ligă a Campionilor, numită în spaniolă „Undécima”.[51]

La Liga și „La Duodécima" (2017)

Pe 21 mai 2017, Real Madrid se încununează drept campioană a Spaniei, învingând în ultima etapă echipaMalaga, cu scorul de 2-0, reprezentând astfel cea de-a 33La Liga din palmaresul echipei și primul campionat câștigat după o pauză de 5 sezoane.[52]

Pe 3 iunie 2017, Real Madrid devine prima echipă din noul format alLigii Campionilor ce reușește să își apere trofeul câștigat în precedentul an, învingând înFinala Ligii Campionilor 2017 peJuventus Torino cu scorul de 4-1, remarcându-se ca marcatoriCristiano Ronaldo (2 goluri),Casemiro șiAsensio.[53]

„La Decimotercera" (2018)

Pe 26 mai 2018, Real Madrid în finalaLigii Campionilor a câștigat 3-1 în fața luiLiverpool, prin golurile marcate deKarim Benzema (1) șiGareth Bale(2), astfel fiind prima echipă din noul format alLigii Campionilor ce a reușit să câștige acest trofeu timp de 3 ani consecutiv.

Culori și stemă

Evoluția stemei lui Real Madrid de la fondarea clubului în 1902

Culoarea tradițională a lui Real Madrid pentru meciurile de acasă este alb. Deși în primii ani de existență, s-a adoptat o dungă albastră oblică pe tricou, iar mai apoi șosetele negre le-au înlocuit pe cele albastre, ulterior s-a revenit la echipamentul alb complet.[11] În 1925, pe durata unui sezon, echipa a evoluat în tricouri albe și șorțuri negre, care însă la finele sezonului au fost înlocuite din nou cu echipamentul alb complet.[54][55] Pe 23 noiembrie 1947, într-un meci contra luiAtlético Madrid pe stadionulMetropolitano, Real Madrid devenea prima echipă din Spania care purta tricouri numerotate.[17]

Culoarea tradițională a echipamentului lui Real pentru deplasări este albastru sau violet complet. Echipamentul actual al clubului este produs deAdidas, contractul cu ei datând încă din 1998.[56][57] Primul sponsor de pe tricou al lui Real Madrid a fostZanussi, înțelegerea fiind pentru sezoanele 1982–83, 1983–84 și 1984–85. Ulterior clubul a fost sponsorizat deParmalat și Otaysa, apoi a urmat un contract de lungă durată cu Teka încheiat în 1992.[58][59] În 2001, Real Madrid și-a întrerupt contractul cu Teka și pe durata unui sezon a utilizat logo-ul Realmadrid.com pentru a-și promova site-ul web recent lansat. Apoi, în 2002, Real a semnat cuSiemens Mobile și în 2006, logo-ulBenQ Siemens apărea pe tricourile echipei.[60] Din 2007 până în 2013, sponsorul lui Real Madrid de pe tricou a fostbwin.com.[61][62]

Echipament și sponsori

Primul echipament
(Vezi evoluția)
Echipament actual
Avionul privat al clubului
PerioadaProducător deechipamentSponsor pe tricou
1902–1980N/AN/A
1980-1982
Adidas
N/A
1982–1985
1985–1986
1986–1989
Hummel
1989–1990Reny Picot
1990–1992Otaysa
1992–1994
Teka
1994–1998
Kelme
1998–2001
Adidas
2001-20031Realmadrid.com
2003–2005Siemens Mobile
2005–2006
2006–2007
2007–2013Bwin
2013–2018
2018–2020Necunoscut

1Realmadrid.com apărea pe tricou în loc de sponsor pentru promova noulsite web al clubului.

Rivalitate

El Clásico

”Coridorul” organizat de FC Barcelona pentru Real Madrid, care intra în teren având asigurat titlul de campioană înainte de finalul sezonului 2007-2008
Articol principal:El Clásico

Rivalitatea dintre Real Madrid șiFC Barcelona este legendară. De-a lungul timpului acestderby a fost supranumitEl Clásico (Clasicul).Încă de la început cluburile erau văzute ca reprezentante ale două regiuni rivale ale Spaniei,Castilia șiCatalonia, precum și ale celor două orașe pe care le reprezentau. Însă rivalitatea a atins un nou nivel în timpul perioada luiMiguel Primo de Rivera și mai ales a luiFranco, când Real Madrid era considerată a fi "echipa regimului", în timp ceFC Barcelona era menționată ca echipa a opoziției. Toate limbile vorbite pe teritoriul Spaniei cu excepțiaspaniolei Castiliane, erau interzise.[63][64] Ambele cluburi, însă, dețineau membri proeminenți ale căror credințe politice dezaprobau această teorie. În timpulRăzboiului civil spaniol președintele lui Real Madrid, Rafael Sanchez Guerra, era un proeminent republican și a fost întemnițat și torturat de către suporterii naționaliști. Tot ei i-au arestat și ucis pe vice-președintele și trezorierul clubului.

În anii 1950 rivalitatea exacerba în continuare, motivul fiind și transferul controversat al luiAlfredo Di Stéfano, vare inițial s-a transferat de laMillonarios laFC Barcelona, dar din careva probleme, contractul nu a fost recunoscut de cătreFIFA, și apoi în timpul renegocierilor Di Stefano nu a mai semnat cu Barcelona, ci a trecut la Real Madrid, unde ulterior era să devină cheia succesului.[65] Anii 1960 aduc rivalitatea pe plan european, când cele două cluburi s-au întâlnit de două în faza eliminatorie a Cupei Europene.[66]În 2002, întâlnirea celor două cluburi în Liga Campionilor a fost supranumită "Meciul Secolului" de către mass-media, și a fost urmărită de peste 500 de milioane de oameni în întreaga lume.[67]

El Derbi madrileño

Articol principal:El Derbi madrileño
Coregrafia suporterilor lui Real Madrid la un El Derbi madrileño, în 2006, pe Satiago Bernabeu

Cel mai apropiat vecin al clubului esteAtlético Madrid, cu care s-a stabilit o rivalitate reciprocă dintre fanii echipelor. Deși Atlético a fost inițial fondată de trei studenți basci în 1903, la echipă s-au alăturat în 1904 câțiva membri disidenți de laMadrid FC. Ulterior tensiunea s-a intensificat deoarece suporterii lui Real se trag din clasa mijlocie a populației, în timp ce suporterii lui Atlético se trag din rândurile clasei muncitorești. În prezent aceste distincții sunt vag dispersate. Cluburile s-au întâlnit prima dată pe 21 februarie 1929 în etapa a treia din sezonulLa Liga 1929 pe fostulEstadio Chamartín. A fost primul derby oficial al noii competiții, pe care Real l-a câștigat cu 2–1.[11]

Rivalitatea a atras atenția internațională pentru prima dată în 1959 în cadrul Cupei Europene, când cele două cluburi s-au întâlnit în semifinale. Real a câștigat manșa tur cu 2–1 pe Bernabéu, iar Atlético a câștigat returul cu 1–0 peMetropolitano. Egalitatea scorului la general a dus la rejucarea meciului, și albii s-au impus cu 2–1. Apoi Atlético s-a răzbunat totuși, fiind condusă de fostul antrenor al lui Real Madrid,José Villalonga, ea a învins clubul regal în finalaCopa del Generalísimo din 1960 și apoi 1961.

Între 1961 și 1989, pe când Real dominaLa Liga, doar Atlético îi oferea o concurență pe măsură, câștigând titlurile în 1966, 1970, 1973 și 1977. În 1965, Atlético devine prima echipă care câștigă în fața Realului pe Bernabéu în ultimii opt ani. În perioada mai recentă, prestația lui Real Madrid în fața lui Atlético este foarte favorabilă.[68] Punctul de apogeu vine în sezonul2002–03, Când Real Madrid cucerește titlul în La Liga după o victorie impresionantă asupra lui Atlético cu scorul de 0–4 chiar peStadionul Vicente Calderón, acasă la rivală.[69]

Lotul actual

La 10 iulie 2024.[70]
Nr.PozițieJucător
1BelgiaPThibaut Courtois
2SpaniaFDani Carvajal
3BraziliaFÉder Militão
4AustriaFDavid Alaba
5AngliaMJude Bellingham
6FranțaMEduardo Camavinga
7BraziliaAVinícius Júnior
8UruguayMFederico Valverde
9FranțaAKylian Mbappé
10CroațiaMLuka Modrić(căpitan)
11BraziliaARodrygo
Nr.PozițieJucător
13UcrainaPAndriy Lunin
14FranțaMAurélien Tchouaméni
15TurciaMArda Güler
16BraziliaAEndrick
17SpaniaFLucas Vázquez
18SpaniaFJesús Vallejo
19SpaniaMDani Ceballos
20SpaniaFFran García
21MarocABrahim Díaz
22GermaniaFAntonio Rüdiger
23FranțaFFerland Mendy

Împrumutați

Nr.PozițieJucător
SpaniaFRafa Obrador(laDeportivo La Coruña până pe 30 iunie 2025)
SpaniaFMarvel(laCórdoba până pe 30 iunie 2025)
BraziliaMReinier(laGranada până pe 30 iunie 2025)
Nr.PozițieJucător
SpaniaMMario Martín(laValladolid până pe 30 iunie 2025)
UruguayAÁlvaro Rodríguez(laGetafe până pe 30 iunie 2025)

Personal

Stafful tehnic

Antrenorul actual,Carlo Ancelotti
Vezi și:Lista antrenorilor lui Real Madrid CF.
FuncțiaNume
Antrenor principalCarlo Ancelotti
Antrenor secundDavide Ancelotti
Asistent tehnicFrancesco Mauri
Antrenor de fitnessAntonio Pintus
Antrenor de portariLuis Llopis
Asistent antrenor tehnic/fitnessBeniamino Fulco
Terapeut sportivJosé Carlos Parrales
Analist tehnicSimone Montanaro
  • Actualizat: 21 august 2021, conform site-ului oficial.[71]

Conducerea clubului

Businessmanul spaniolFlorentino Pérez este actualul președinte al clubului
Vezi și:Lista președinților lui Real Madrid CF.
FuncțiaNume
PreședinteFlorentino Pérez
Prim vicepreședinteFernando Fernández Tapias
VicepreședinteEduardo Fernández de Blas
Secretar de consiliuEnrique Sánchez González
Director GeneralJosé Ángel Sánchez
Directorul oficiului președinteluiManuel Redondo
Director pe Aria SocialăJosé Luis Sánchez
  • Actualizat: 20 octombrie 2011, conform site-ului oficial.[72]

Informații despre stadion

Articol principal:Stadionul Santiago Bernabéu
Santiago Bernabéu

Vedere din exterior a stadionului Santiago Bernabéu
Început27 octombrie1944
Deschis14 decembrie1947
ArhitectManuel Muñoz Monasterio, Luis Alemany Soler, Antonio Lamela
Capacitate85.454
Dimensiuni107x72 m[73]
Prezență onlinesite web oficial
pagină Facebook
cont X
cont Instagram
canal YouTube
profil de LinkedIn
TikTok

După îndelungi schimbări de terenuri, echipa s-a stabilit peCampo de O'Donnell în 1912, care a devenit stadionul de casă al clubului pentru următorii 11 ani.[74] După această perioadă, în următorul an, clubul a evoluat peCampo de Ciudad Lineal, un mic teren cu o capacitate de 8.000 de locuri. După asta, Real Madrid și-a schimbat din nou arena de casă, aceasta devenindEstadio Chamartín care a fost inaugurat pe 17 mai 1923, într-un meci contra luiNewcastle United.[75] Pe acest stadion, care găzduia 22.500 de spectatori, Real Madrid a celebrat primul său titlu de campion în Spania.[11] A urmat o perioadă cu succese, și în 1943 noul președinte ales,Santiago Bernabéu a decis că Estadio Chamartín nu este îndeajuns de mare pentru ambițiile clubului. Un nou stadion a fost construit și inaugurat pe 14 decembrie 1947.[17][76] Acesta a fostStadionul Santiago Bernabéu după cum e cunoscut în prezent, nume pe care l-a primit în 1955.[19] Primul meci ținut pe Bernabéu a fost între Real Madrid și clubul portughezBelenenses, meci câștigat de „albi” cu 3–1, primul gol pe noul stadion fiind marcat de Sabino Barinaga.[17]

Estadio Santiago Bernabéu

Capacitatea stadionului varia frecvent, atingând apogeul de 120.000 de locuri după extinderea din 1953.[77][78] De atunci au avut loc un număr de reduceri pentru modernizare și securitate, dar și câteva extinderi.[77] Ultima modificare a fost o extindere de aproximativ 5000 de locuri ajungându-se la capacitatea de 85.454, schimbare făcută în 2011. A fost anunțat planul de a se adăuga un acoperiș retractabil.[79] Real Madrid area patra cea mai mare prezență medie de spectatori în Europa, dupăBorussia Dortmund,FC Barcelona șiManchester United.[80][81][82][83]

Santiago Bernabéu a găzduit finalaCampionatului European de Fotbal din 1964,Finala Campionatului Mondial de Fotbal 1982,Finala Cupei Campionilor Europeni 1957,Finala Cupei Campionilor Europeni 1969 șiFinala Cupei Campionilor Europeni 1980, dar șiFinala Ligii Campionilor 2010.[84] Stadionul are propria sa stație de metrou,Madrid Metro, de pe linia 10, numităSantiago Bernabéu.[85] Pe 14 noiembrie 2007, Bernabéu a fost apreciat de UEFA cu statutulStadion de Fotbal de Elită.[86]

Pe 9 mai 2006,Stadionul Alfredo Di Stéfano a fost inaugurat în Madrid, fiind locul unde Real Madrid de obicei susține antrenamentele. Meciul inaugural s-a jucat între Real Madrid șiStade Reims, o reeditare a Finalei Cupei Europene din 1956. Real Madrid a câștigat meciul cu 6–1 prin golurile luiSergio Ramos,Cassano (2),Soldado (2), șiJurado. Acum stadionul face parte dinCiudad Real Madrid, un complex propriu al clubului, situat înafaraMadridului, în Valdebebas. Arena are o capacitate de 5.000 de locuri și este stadionul de casă al echipei a doua a clubului -Real Madrid Castilla. Este denumit în cinstea fostului jucător al Realului, Alfredo Di Stéfano.[87]

Recorduri și statistici

Articol principal:Recorduri și statistici ale Real Madrid CF
Transferul luiGareth Bale la Real Madrid în 2013, pentr cca. 100 milioane €, a devenit un nou record mondial
Raúl este liderul all-time al Real Madrid, după numărul de goluri și apariții[88]

Raúl deține recordul pentru cele mai multe apariții la Real Madrid, jucând de 741 de ori în tricoul lui Real, între 1994 și 2010.Manuel Sanchis, Jr. este al doilea, disputând 711 meciuri pentru Real.[89] Recordul printre portari e deținut deIker Casillas, cu 630 de apariții. Având 152 de selecții la națională, el este de asemenea cel mai selecționat jucător internațional de la Real Madrid. Iar portughezulLuís Figo, cu 127 de selecții (47 când era la Real), este cel mai selecționat jucător internațional străin de la Real Madrid.[90] Cristiano Ronaldo este golgheterul all-time al Realului, 2009.[91] Alți patru jucători au marcat peste 200 de goluri fiecare, în tricoul lui Real:Alfredo Di Stéfano (1953–64),Santillana (1971–88),Ferenc Puskás (1958–66) șiHugo Sánchez (1985–92). PortughezulCristiano Ronaldo deține recordul pentru cele mai multe goluri marcate într-un sezon în campionat (46 în sezonul 2011–12). Cele 49 de goluri în 58 de meciuri, ale lui Di Stéfano, au fost decenii la rând recordul la numărul de goluri marcate de un singur jucător în Cupa Campionilor Europeni (Liga Campionilor), până când nu a fost surclasat de Raúl în 2005. Cel mai rapid gol din istoria clubului a fost marcat în secunda 15 de brazilianulRonaldo pe 3 decembrie 2003, într-un meci din campionat, contra rivalilor de laAtlético Madrid.[92]

Oficial, cel mai mare număr de spectatori la un meci al lui Real Madrid acasă, a fost 83.329, la un meci din 2006, înCupa Spaniei. Capacitatea actuală legală a stadionuluiStantiago Bernabéu este de 80.354 spectatori.[93] Media de spectatori a clubului în sezonul 2007–08 a fost de 76.234 spectatori, cea mai mare printre toate cluburile din competițiile europene.[94] Real a mai stabilit un șir de recorduri în fotbalul spaniol, cel mai notoriu fiind numărul de titluri cucerite - 32 și cele mai multe sezoane câștigate la rând (câte 5 sezoane, de două ori, între 1960–65 și 1985–90).[95] Cu 121 de meciuri (din 17 februarie 1957 până în 7 martie 1965), clubul deține recordul pentru cea mai lungă serie de meciuri fără înfrângere din La Liga.[96]

Albii mai dețin recordul a 12Ligi ale Campionilor câștigate[97] și de cele mai multe prezențe în semifinalele Ligii Campionilor, realizând asta de 25 de ori. Raúl González este golgheterul all-time al Ligii Campionilor, cu 71 de goluri în total, 66 din ele fiind pentru Real Madrid. Echipa are un număr record de participări consecutive în Cupa Campionilor Europeni (înainte ca ea să devină Liga Campionilor) având 15 la activ, din 1955–56 până în 1969–70.[98]

În iunie 2009, club a bătut propriul său record pentru cel mai scump transfer din istoria fotbalului, înțelegându-se cuManchester United pe 96 de milioane € (131,5 mln USD$, 80 mln£) pentru transferul luiCristiano Ronaldo.[99][100] Suma precedentă a fost de 76 milioane € pentru transferul luiZinedine Zidane de laJuventus la Real Madrid în 2001. Acest record a mai fost bătut încă o dată în iunie 2009, cu câteva zile mai devreme, când Real Madrid l-a cumpărat peKaká de laA.C. Milan.

Recordul la suma transferului de vânzare al clubului a fost stabilit pe 2 septembrie 2013, cândArsenal l-a cumpărat peMesut Özil pentru 47 milioane €.[101]

Cele mai scumpe transferuri din istoria lui Real Madrid

Achiziții
#JucătorCost[102]Proveniență
1PortugaliaCristiano Ronaldo94-101 mln €AngliaManchester United
2Țara GalilorGareth Bale91-100 mln €[103]AngliaTottenham Hotspur
3ColumbiaJames Rodríguez80 mln €FranțaAS Monaco
4FranțaZinédine Zidane75 mln €ItaliaJuventus Torino
5BraziliaKaká65 mln €ItaliaAC Milan
6PortugaliaLuís Figo61 mln €SpaniaFC Barcelona
7BraziliaRonaldo45 mln €ItaliaInter Milano
8SpaniaAsier Illarramendi38,8 mln €SpaniaReal Sociedad
9AngliaDavid Beckham37,5 mln €AngliaManchester United
10Țările de JosArjen Robben36 mln €AngliaChelsea
Vânzări
#JucătorCostDestinație
1ArgentinaÁngel Di María75 mln €AngliaManchester United
2GermaniaMesut Özil50 mln €AngliaArsenal
3BraziliaRobinho42 mln €AngliaManchester City
4ArgentinaGonzalo Higuaín37 mln €ItaliaSSC Napoli
5FranțaNicolas Anelka34,5 mln €FranțaParis Saint-Germain
6Țările de JosArjen Robben25 mln €GermaniaBayern Munchen
7Țările de JosClarence Seedorf24 mln €ItaliaInter Milano
8AngliaMichael Owen23,5 mln €AngliaNewcastle United
9-10ArgentinaFernando Redondo20 mln €ItaliaAC Milan
FranțaClaude MakeleleAngliaChelsea

Topul jucătorilor după numărul de meciuri și goluri

La 5 decembrie 2015.
Jucătorii scriși cualdin sunt activi la club și în prezent.
JucătorMeciuriPerioada
1.SpaniaRaúl74119942010
2.SpaniaIker Casillas72519992015
3.SpaniaManuel Sanchís71019832001
4.SpaniaCarlos Santillana64319711988
5.SpaniaFrancisco Gento60219531971
6.SpaniaFernando Hierro60119892003
7.SpaniaJosé Antonio Camacho57719731989
8.SpaniaPirri56119641980
9.SpaniaMíchel55919811996
10.SpaniaGuti54219962010
JucătorGoluriPerioada
1.PortugaliaCristiano Ronaldo43420092018
2.SpaniaRaúl32319942010
3.ArgentinaAlfredo Di Stéfano30719531964
4.SpaniaCarlos Santillana29019711988
5.UngariaFerenc Puskás24219581966
6.MexicHugo Sánchez20819851992
7.SpaniaFrancisco Gento18119531971
8.SpaniaPirri17219641980
9.SpaniaEmilio Butragueño17119841995
10.SpaniaAmancio15519621976

Palmares

Vitrina cu trofeele lui Real Madrid

Până în data de 24 mai 2014, Real Madrid a câștigat un număr record de 32 titluriLa Liga și un număr record de 10 trofee deCupa Campionilor Europeni / Liga Campionilor UEFA. În semn de recunoștință, pe 23 decembrie 2000, clubul a fost desemnat "Clubul FIFA al secolului al XX-lea",[104] și "Cel mai bun club european al secolului al XX-lea" de cătreIFFHS, pe 11 mai 2010 la Londra.[105][106] De asemenea Real a primitOrdinul Meritului FIFA în 2004.[107] Suplimentar, Real are permisiunea să poarte pe tricouri ”ecusonul UEFA al onoarei” de multiplă-câștigătoare, pe durata meciurilor dinLiga Campionilor, întrucât echipa a câștigat mai mult de 5 Cupe Europene.[21]

Național

Campioană (35 – record):1931–32,1932–33,1953–54,1954–55,1956–57,1957–58,1960–61,1961–62,1962–63,1963–64,1964–65,1966–67,1967–68,1968–69,1971–72,1974–75,1975–76,1977–78,1978–79,1979–80,1985–86,1986–87,1987–88,1988–89,1989–90,1994–95,1996–97,2000–01,2002–03,2006–07,2007–08,2011–12,2016–17,2019–20,2021–22
Locul 2 (21):1928–29,1933–34,1934–35,1935–36,1941–42,1944–45,1958–59,1959–60,1965–66,1980–81,1982–83,1983–84,1991–92,1992–93,1998–99,2004–05,2005–06,2008–09,2009-10,2010-11,2012-13
Câștigătoare (20): 1904–05, 1905–06, 1906–07, 1907–08, 1916–17, 1933–34, 1935–36, 1945–46, 1946–47, 1961–62, 1969–70, 1973–74, 1974–75, 1979–80, 1981–82, 1988–89, 1992–93, 2010–11, 2013–14, 2022–23
Finalistă (20): 1902–03, 1915–16, 1917–18, 1923–24, 1928–29, 1929–30, 1932–33, 1939–40, 1942–43, 1957–58, 1959–60, 1960–61, 1967–68, 1978–79, 1982–83, 1989–90, 1991–92, 2001–02, 2003-04, 2012–13,
Câștigătoare (10):1988,1989*,1990,1993,1997,2001,2003,2008,2012,2017
Finalistă (4): 1982, 1995, 2007, 2011
(*A câștigat Copa del Rey și La Liga)
Câștigătoare (1): 1984–85
Finalistă (1): 1982–83

Internațional

Câștigătoare (15 – record):1955–56*,1956–57,1957–58,1958–59,1959–60,1965–66,1997–98,1999–2000,2001–02,2013–14,2015–16,2016–17,2017–18,2021-22,2023-24
Finalistă (3):1961–62,1963–64,1980–81
(*Primii câștigători din istorie)
Câștigătoare (2):1984–85,1985–86
Finalistă (2):1970–71,1982–83
Câștigători (4): 1960,1998,2002
Locul (2): 1966,2000
Câștigători (4):2014,2016,2017,2018
Câștigători (6):2002,2014,2016,2017,2022,2024
Finaliști (2): 1998, 2000

Distincții individuale

Baloanele de aur ale jucătorilor lui Real Madrid
Super Ballon d'or (1)
Balonul de Aur (6)
Balonul de Argint (10)
Balonul de Bronz (5)
Fotbalistul Anului FIFA (4)
Gheata de aur (2)
Golgheterul Ligii Campionilor (10)
Pichichi (25)
Cel mai bun portar al anului (IFFHS) (5)
Trofeul Zamora (16)
Onze d'or (2)
Onze d'argent (5)
Onze de bronze (1)
Trofeo Alfredo Di Stéfano (2)
Trofeul Bravo (3)

Antrenorul anului FIFA (1)

Trofeul Miguel Muñoz (2)

Jucători celebri

Vezi și:Lista jucătorilor de la Real Madrid C.F.

ȚaraNumePerioada
SpaniaJosé Berraondo1904-1909
ArgentinaSotero Aranguren1911-1918
ArgentinaEulogio Aranguren1911-1921
SpaniaSantiago Bernabéu1911-1927
SpaniaAlberto Machimbarrena1913-1918
FranțaRené Petit1914-1917
SpaniaJuan Monjardín1919-1929
SpaniaFélix Quesada1922-1936
SpaniaGaspar Rubio1928-1930
SpaniaJaime Lazcano1928-1934
SpaniaLuis Olaso1929-1933
SpaniaRicardo Zamora1930-1936
SpaniaLuis Regueiro1931-1936
SpaniaCiriaco Errasti1931-1938
SpaniaJosep Samitier1932-1934
SpaniaEmilín1933-1936
SpaniaSimón Lecue1935-1942
SpaniaJuan Antonio Ipiña1939-1949
SpaniaSabino Barinaga1939-1950
SpaniaJosé Corona1943-1948
SpaniaBañón1943-1949
SpaniaJacinto Quincoces1945-1948
SpaniaLuis Molowny1946-1957
SpaniaAdauto Iglesias1947-1953
SpaniaPahiño1948-1953
SpaniaMiguel Muñoz1948-1958
SpaniaJoaquín Navarro1949-1957
SpaniaJuanito Alonso1949-1961
SpaniaJoseíto Iglesias1951-1959
SpaniaJosé María Zárraga1951-1962
SpaniaEnrique Mateos1953-1961
Argentina
Spania
Alfredo Di Stéfano1953-1964
SpaniaFrancisco Gento1953-1971
ArgentinaHéctor Rial1954-1961
SpaniaMarquitos1954-1962
SpaniaRamón Marsal1955-1961
SpaniaJuan Santisteban1955-1961
1963-1964
FranțaRaymond Kopa1956-1959
Uruguay
Spania
José Santamaría1957-1966
Ungaria
Spania
Ferenc Puskás1958-1966
SpaniaPachín1959-1968
SpaniaManolín Bueno1959-1971
ȚaraNumePerioada
SpaniaLuis del Sol1960-1962
SpaniaJosé Vicente1960-1964
SpaniaVicente Miera1961-1969
SpaniaAntonio Betancort1961-1971
SpaniaJuan Santisteban1962-1965
BraziliaEvaristo de Macedo1962-1965
SpaniaIgnacio Zoco1962-1974
SpaniaAmancio1962-1976
SpaniaManuel Sanchís1964-1971
SpaniaPedro de Felipe1964-1972
SpaniaRamón Grosso1964-1976
SpaniaPirri1964-1980
SpaniaManuel Velázquez1965-1977
SpaniaJosé Luis1967-1976
SpaniaMiguel Ángel1967-1986
SpaniaGoyo Benito1968-1982
SpaniaMariano García Remón1971-1986
SpaniaSantillana1971-1988
GermaniaGünter Netzer1973-1976
SpaniaVicente del Bosque1973-1984
SpaniaRicardo Gallego1973-1989
GermaniaPaul Breitner1974-1977
SpaniaCamacho1974-1989
SpaniaIsidoro San José1976-1986
GermaniaUli Stielike1977-1985
SpaniaJuanito1977-1987
AngliaLaurie Cunningham1979-1983
SpaniaAgustín1980-1990
SpaniaMíchel1982-1996
SpaniaChendo1982-1998
SpaniaMartín Vázquez1983-1990
1992-1995
SpaniaManuel Sanchís Jr1983-2001
ArgentinaJorge Valdano1984-1987
SpaniaEmilio Butragueño1984-1995
SpaniaAntonio Maceda1985-1988
SpaniaRafael Gordillo1985-1992
MexicHugo Sánchez1985-1992
SpaniaFrancisco Buyo1986-1997
SpaniaMiguel Tendillo1987-1992
GermaniaBernd Schuster1988-1990
SpaniaSantiago Cañizares1988-1998
SpaniaFernando Hierro1989-2003
RomâniaGheorghe Hagi1990-1992
SpaniaLuis Milla1990-1997
ȚaraNumePerioada
ChileIván Zamorano1992-1996
SpaniaLuis Enrique1992-1996
SpaniaRafa Alkorta1993-1997
DanemarcaMichael Laudrup1994-1996
ArgentinaFernando Redondo1994-2000
SpaniaRaúl1994-2010
BraziliaZé Roberto1996-1998
IugoslaviaPredrag Mijatović1996-1999
CroațiaDavor Šuker1996-1999
Țările de JosClarence Seedorf1996-2000
GermaniaBodo Illgner1996-2001
BraziliaRoberto Carlos1996-2007
SpaniaGuti1996-2010
ItaliaChristian Panucci1997-1999
FranțaChristian Karembeu1997-2000
SpaniaFernando Morientes1997-2003
2004-2005
SpaniaIván Campo1998-2002
AngliaSteve McManaman1999-2003
SpaniaIván Helguera1999-2007
SpaniaMíchel Salgado1999-2009
SpaniaIker Casillas1999-2015
FranțaClaude Makelele2000-2003
ArgentinaSantiago Solari2000-2005
PortugaliaLuís Figo2000-2005
FranțaZinédine Zidane2001-2006
BraziliaRonaldo2002-2007
AngliaDavid Beckham2003-2007
AngliaMichael Owen2004-2005
SpaniaSergio Ramosdin2005
BraziliaRobinho2005-2008
ItaliaFabio Cannavaro2006-2009
Țările de JosRuud van Nistelrooy2006-2010
ArgentinaGonzalo Higuaín2006-2013
BraziliaMarcelodin2007
Țările de JosWesley Sneijder2007-2009
Țările de JosArjen Robben2007-2009
PortugaliaPepedin2007
BraziliaKaká2009-2013
SpaniaXabi Alonso2009-2014
PortugaliaCristiano Ronaldodin2009
FranțaKarim Benzemadin2009
GermaniaMesut Özil2010-2013
ArgentinaÁngel Di María2010-2014
CroațiaLuka Modrićdin2012
Țara GalilorGareth Baledin2013

Antrenori faimoși

Articol principal:Lista antrenorilor lui Real Madrid CF
Sunt menționați numai antrenorii care au câștigat cel puțin un trofeu.[110][111]
NumePerioadăTrofeeTotal
NaționalInternațional
LigaCSSSCLLCUCUSECI
AngliaArthur Johnson1910–20
5
5
UngariaLippo Hertzka1930–32
1
1
AngliaRobert Firth1932–34
1
1
SpaniaFrancisco Bru1934–36, 1939–41
1
1
SpaniaJacinto Quincoces1945–46, 1947–48
1
1
SpaniaBaltasar Albéniz1946–47, 1950–51
1
1
UruguayEnrique Fernández1953–54
1
1
SpaniaJosé Villalonga1954–57
2
2
4
ArgentinaLuis Carniglia1957–59, 1959
1
2
3
SpaniaMiguel Muñoz1959, 1960–74
9
2
2
1
14
IugoslaviaMiljan Miljanić1974–77
2
1
3
IugoslaviaVujadin Boškov1979–82
1
1
2
SpaniaLuis Molowny1974, 1977–79, 1982, 1985–86
3
3
1
2
9
Țările de JosLeo Beenhakker1986–89, 1992
3
1
1
5
Țara GalilorJohn Toshack1989–90, 1999
1
1
2
ArgentinaAlfredo di Stéfano1990–91
1
1
IugoslaviaRadomir Antić1991–92
1
1
SpaniaBenito Floro Sanz1992–94
1
1
2
ArgentinaJorge Valdano1994–96
1
1
GermaniaJupp Heynckes1997–98
1
1
2
Țările de JosGuus Hiddink1998–99
1
1
SpaniaVicente del Bosque1999–03
2
1
2
1
1
7
PortugaliaCarlos Queiroz2003–04
1
1
ItaliaFabio Capello1996-97, 2006–07
2
2
GermaniaBernd Schuster2007–08
1
1
2
PortugaliaJose Mourinho2010–2013
1
1
1
3
ItaliaCarlo Ancelotti2013–2015
1
1
1
1
4
FranțaZinedine Zidane2016–
1
1
1
3

Președinți

Articol principal:Lista președinților lui Real Madrid CF
Conform site-ului oficial.[112]
ȚaraNumePerioada
1SpaniaJulián Palacios1900-1902
2SpaniaJuan Padrós1902-1904
3SpaniaCarlos Padrós1904-1908
4SpaniaAdolfo Meléndez1908-1916
5SpaniaPedro Parages1916-1926
6SpaniaLuis de Urquijo1926-1930
7SpaniaLuis Usera1930-1935
8SpaniaRafael Sánchez Guerra1935-1936
9SpaniaAdolfo Meléndez1936-1940
ȚaraNumePerioada
10SpaniaAntonio Santos Peralba1940-1943
11SpaniaSantiago Bernabéu1943-1978
12SpaniaLuis de Carlos Ortiz1978-1985
13SpaniaRamón Mendoza1985-1995
14SpaniaLorenzo Sanz1995-2000
15SpaniaFlorentino Pérez2000-2006
16SpaniaRamón Calderón2006-2009
17SpaniaVicente Boluda2009
18SpaniaFlorentino Pérezdin2009

Cultura populară

Real Madrid a fost clubul prezentat în filmulGoal! 2: Living the Dream... (2007), care este cea de-a doua parte a filmuluiGoal!, parte a unei trilogii fotbalistice. Filmul îl prezintă pe fostul star al luiNewcastle United, Santiago Muñez, cum este curtat iar apoi semnează cu Real Madrid pentru sezonul 2005–06. Creatorii filmului au vrut să pună accent pe schimbările din viața lui Munez, după transferul său la Real. O serie de jucători din lotul lui Real Madrid și-au jucat propriul său rol în film, printre care:Iker Casillas,Zinedine Zidane,David Beckham,Ronaldo,Roberto Carlos,Raúl,Sergio Ramos,Robinho,Thomas Gravesen,Michael Owen,Míchel Salgado,Júlio Baptista,Steve McManaman,Jonathan Woodgate șiIván Helguera. Alți fotbaliști dinafara Realului care au apărut în roluri cameo în film sunt:Ronaldinho,Thierry Henry,Lionel Messi,Samuel Eto'o,Andrés Iniesta,Pablo Aimar,Fredrik Ljungberg,Cesc Fàbregas,Santiago Cañizares ș.a. În film, atâtFlorentino Pérez cât șiAlfredo Di Stéfano au prezentat transferul la club al persoanjului fictiv, fotbalistul Santiago Muñez.[113]

Real, The Movie este un film parțial artistic-parțial documentar din 2005, care prezintă pasiunea globală pentru Real Madrid CF. Produs de către club și regizat de Borja Manso, el prezintă 5 sub-povești ale unor fani din jurul lumii și dragostea lor pentru Real Madrid. Alături de o porțiune fictivă din film, el de asemenea conține imagini reale cu lotul echipei, pe durata antrenamentelor laCiudad Real Madrid, a meciurilor, și a interviurilor. Deși filmul menționează întregul lot, accentul este pus în special pegalácticos precumDavid Beckham,Zinedine Zidane,Raúl,Luís Figo,Ronaldo,Iker Casillas șiRoberto Carlos. Filmul a fost produs original în spaniolă, dar a fost dublat în engleză pentru fanii din întreaga lume.

CarteaWhite Storm: 100 years of Real Madrid dePhil Ball a fost prima istorie a lui Real Madrid scrisă în limba engleză. Publicată în 2002, ea povestește despre cele mai de succes momente din primul centenar al clubului, fiind tradusă în mai multe limbi.

Pe 7 decembrie 2011, Real Madrid a lansat o adaptaredance a imnului clubului, "Himno del Real Madrid", intitulată "Everybody", ca un prim single de pe viitorul album intitulatThe Legends: The Official Real Madrid Digital Music Album. Acesta a fost creat deDJii australieniThe Stafford Brothers.[114]

Real Madrid TV

Real Madrid TV este un canal codificat deteleviziune digitală, operat de Real Madrid și specializat în difuzarea materialelor despre club. Canalul este disponibil în limbile spaniolă și engleză. Acesta își are sediul înCiudad Real Madrid din Valdebebas (Madrid), centrul de antrenamente al lui Real Madrid.

Vezi și

Referințe

  1. ^ab„Real Madrid Club de Fútbol” (în spaniolă). Liga de Fútbol Profesional. Accesat în. 
  2. ^abcLuís Miguel González.„Preistorie și primul titlu oficial (1900-1910)”. Realmadrid.com. Accesat în. 
  3. ^„Los vikingos arrasan Europa”. Ligadecampeones.com.. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  4. ^„Santiago Bernabéu Stadium | Real Madrid CF”.Real Madrid CF – Web Oficial (în engleză). Accesat în. 
  5. ^„Palmares”. lpf.es. Accesat în. 
  6. ^„Deloitte Football Money League 2013”. Deloitte UK. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  7. ^„Soccer's Most Valuable Teams: At $3.3 Billion, Real Madrid Knocks Manchester United From Top Spot”. Forbes. 
  8. ^Badenhausen, Kurt ().„Real Madrid Tops The World's Most Valuable Sports Teams”. Forbes. Accesat în. 
  9. ^„Istorie — Capitolul 1 - De la parcela Estrada la drăguțul, micul stadion O'Donnel”. Realmadrid.com. Accesat în. 
  10. ^Luís Miguel González.„Debutul lui Bernabéu la titlul deReal (1911-1920)”. Realmadrid.com. Accesat în. 
  11. ^abcdLuís Miguel González ().„Un salt spectaculos către viitor (1921-1930)”. Realmadrid.com. Accesat în. 
  12. ^Luís Miguel González.„Prima dublă campioană a ligii (1931-1940)”. Realmadrid.com. Accesat în. 
  13. ^„Real Madrid v Barcelona: six of the best 'El Clásicos'. London: The Telegraph.. Accesat în. 
  14. ^Aguilar, Paco ().„Barca – Much more than just a Club”. FIFA. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  15. ^Ball, Phil ().Morbo: the Story of Spanish Football. WSC Books Ltd.ISBN 978-0-9540134-6-2. 
  16. ^Spaaij, Ramn ().Understanding football hooliganism: a comparison of six Western European football clubs. Amsterdam: Amsterdam University Press.ISBN 978-90-5629-445-8. Accesat în. 
  17. ^abcdLuís Miguel González.„Bernabéu debutează în funcția de președinte prin construirea noului stadion Chamartín (1941-1950)”. Realmadrid.com. Accesat în. 
  18. ^„Real Madrid C.F. - Web Oficial — El Padre de la cantera”. Realmadrid.com. Accesat în. 
  19. ^abcLuís Miguel González.„Un decediu excepțional (1951-1960)”. Realmadrid.com. Accesat în. 
  20. ^Matthew Spiro ().„Jos pălăria în fața lui Hanot”. uefa.com. Accesat în. 
  21. ^ab„Regulamentul Ligii Campionilor UEFA”(PDF). UEFA. Accesat în. ; Pagina 4, §2.01 „Cupa” & Pagina 26, §16.10 „Logoul deținătorului titlului”
  22. ^Luís Miguel González.„Remanierea generațiilor a avut succes (1961-1970)”. Realmadrid.com. Accesat în. 
  23. ^abcdefghi„Camera trofeelor”. Realmadrid.com. Accesat în. 
  24. ^„Competiții europene 1971”. RSSS. Accesat în. 
  25. ^„Santiago Bernabéu”. Realmadrid.com. Accesat în. 
  26. ^„Era „Quinta del Buitre" începe”. Realmadrid.com. Accesat în. 
  27. ^abLuís Miguel González ().„1981-1990 - Cinci titluri ale ligii consecutive și un nou record”. Realmadrid.com. Accesat în. 
  28. ^„1991-2000 - De la Raúl González la noul mileniu”. Realmadrid.com. Accesat în. 
  29. ^„Era Florentino Pérez” (în spaniolă). Realmadrid.com. Accesat în. 
  30. ^„Înțelegerea lui Figo cu Real”. BBC Sport.. Accesat în. 
  31. ^„2001-prezent — Real Madrid depășește granița dintre secole”. Realmadrid.com. Accesat în. 
  32. ^„BBC Sport | Football | Europe | Perez resigns as Madrid president”. BBC News.. Accesat în. 
  33. ^Cristina Monge ().„Real Madrid 3-1 Mallorca”. Realmadrid.com. Accesat în. 
  34. ^„Primul titlu consecutiv al ligii în 18 ani”. Realmadrid.com.. Accesat în. 
  35. ^„First measures adopted by the Real Madrid Board of Directors”. Realmadrid.com.. Accesat în. 
  36. ^„Perez to return as Real president”.BBC Sport.. Accesat în. 
  37. ^The Times Madrid Signs Kakátimesonline.co.ukArhivat în, laWayback Machine.
  38. ^Tynan, Gordon ().„Mourinho to be unveiled at Madrid on Monday after £7m compensation deal”.The Independent. London. Accesat în. 
  39. ^„Real Madrid unveil José Mourinho as their new coach”.BBC Sport.. Accesat în. 
  40. ^La Liga 2011-2012
  41. ^„BBC Sport – Cristiano Ronaldo is fastest La Liga player to 100 goals”. Bbc.co.uk.. Accesat în. 
  42. ^„Jose Mourinho, Real Madrid earn vindication after La Liga conquest – La Liga News | FOX Sports on MSN”. Msn.foxsports.com.. Accesat în. 
  43. ^„Jose Mourinho: Real Madrid boss to leave next month”. BBC.. 
  44. ^„Jose Mourinho: Real Madrid season worst of my career”.BBC.. Accesat în. 
  45. ^„Carlo Ancelotti, new Real Madrid coach”. Real Madrid C.F.. Accesat în. 
  46. ^„Official: Real Madrid confirm Ancelotti signing”. Real Madrid C.F.. Accesat în. 
  47. ^Sharma, Rik ().„Ancelotti presented as new Madrid boss with former Chelsea coach Clement and Zidane as his assistants”.Daily Mail. London. Accesat în. 
  48. ^„Bale, Real Madrid's newest player”.Real Madrid C.F. official site.. Accesat în. 
  49. ^Lowe, Sid ().„Real Madrid's Gareth Bale gallops past Barcelona to land Copa del Rey”.The Guardian. Accesat în. 
  50. ^„Bayern München 0-4 Real Madrid”.BBC Sport.. Accesat în. 
  51. ^„Spot-on Real Madrid defeat Atlético in final again”.uefa.com.. 
  52. ^„Real Madrid win on final day to secure title in La Liga over Barcelona”.espnfc.com.. 
  53. ^„Majestic Real Madrid win Champions League in Cardiff”.uefa.com. 03 June 2017. Verificați datele pentru:|date= (ajutor)
  54. ^„Camiseta Real Madrid” (în Spanish). santiagobernabeu.com. Accesat în. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
  55. ^„Colours and Crest”. ibnlive.in.com. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  56. ^Álvaro Velasco ().„Leaders in sporting goods”. Realmadrid.com. Accesat în.Ramón Calderón says: We began working with Adidas again in 1998 
  57. ^„Our Sponsors — Adidas”. Realmadrid.com. Accesat în. 
  58. ^„Evolución Del Uniforme del Real Madrid (1902–1989)” (în Spanish). Leyendablanca.com. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
  59. ^„Evolución Del Uniforme del Real Madrid (1991–2008)” (în Spanish). Leyendablanca.com. Accesat în. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
  60. ^„BenQ Mobile Scores As Real Madrid's New Major Sponsor”. Realmadrid.com.. Accesat în. 
  61. ^Juan José López Soto ().„Real Madrid and Bwin sign sponsorship agreement”. Realmadrid.com. Accesat în. 
  62. ^„Our Sponsors — bwin.com”. Realmadrid.com. Accesat în. 
  63. ^Kleiner-Liebau, Désirée. p. 70
  64. ^Phil Ball ().„The ancient rivalry of Barcelona and Real Madrid”.The Guardian. London: Guardian News and Media. Accesat în. 
  65. ^Burns, Jimmy. pp. 31–34
  66. ^García, Javier ().„FC Barcelona vs Real Madrid CF since 1902”. Rec.Sport.Soccer Statistics Foundation. Accesat în. 
  67. ^„Real win Champions League showdown”. BBC News.. Accesat în. 
  68. ^Álvaro Velasco ().„One for the ages”. Realmadrid.com. Accesat în. 
  69. ^„The derby turns 78”. Realmadrid.com.. Accesat în. 
  70. ^„Real Madrid Squad | Real Madrid CF”. Realmadrid.com. Accesat în. 
  71. ^„Real Madrid”. 
  72. ^„Board of Directors], [http://www.realmadrid.com/cs/Satellite?blobcol=urldata&blobheader=application%2Fpdf&blobheadername1=Content-disposition&blobheadervalue1=attachment%3B+filename%3DOrganigrama_RM_2011_2012_9.pdf&blobkey=id&blobtable=MungoBlobs&blobwhere=1203060109367&ssbinary=true Organisation”. Legătură externa în|title= (ajutor)
  73. ^„Estadio Santiago Bernabéu”. stadiumguide.com. Accesat în. 
  74. ^„History — Chapter 1 – From the Estrada Lot to the nice, little O'Donnel pitch”. Realmadrid.com. Accesat în. 
  75. ^Ball, Phil p. 118.
  76. ^„History — Chapter 3 – The New Chamartin, an exemplary stadium”. Realmadrid.com. Accesat în. 
  77. ^abJavier Palomino ().„60th Anniversary”. Realmadrid.com. Accesat în. 
  78. ^„History — Chapter 4”. Realmadrid.com. Accesat în. 
  79. ^„History — Chapter 10 – The future”. Realmadrid.com. Accesat în. 
  80. ^„German Bundesliga Stats: Team Attendance – 2010–11”.ESPNsoccernet. 
  81. ^„Camp Nou: Average attendance 79,390 | FCBarcelona.cat”. Arxiu.fcbarcelona.cat.. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  82. ^„Barclays Premier League Stats: Team Attendance – 2010–11”.ESPNsoccernet. 
  83. ^„Spanish La Liga Stats: Team Attendance – 2010–11”.ESPNsoccernet. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  84. ^Alvaro Velasco ().„Final at the Bernabéu”. Realmadrid.com. Accesat în. 
  85. ^„Santiago Bernabéu station” (în Spanish). Metromadrid.es. Accesat în. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
  86. ^Javier Palomino ().„The Bernabéu is now Elite”. Realmadrid.com. Accesat în. 
  87. ^„This one's for you, Alfredo!”. Realmadrid.com.. Accesat în. 
  88. ^„Ronaldo a Real Madrid record-breaker, but Raul still reigns supreme”. 
  89. ^„Legends — Manolo Sanchís Hontiyuela”. realmadrid.com. Accesat în. 
  90. ^„FIFA Century Club”(PDF). fifa.com. Arhivat dinoriginal(PDF) la. Accesat în. 
  91. ^„Conor Brown Equals Di Stéfano's Real Madrid Record”. Accesat în. 
  92. ^„Quickfire Ronaldo proves Real hero”. CNN.com.. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  93. ^„Attendances Spain average — Primera División 2007–2008”. European Football Statistics. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  94. ^„European Attendances”. European Football Statistics. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  95. ^„Real Madrid C.F” (în Spanish). lpf.es. Accesat în. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
  96. ^„Unbeaten at Home in the League”. rsssf.com. Accesat în. 
  97. ^„History”. Uefa.com. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  98. ^„History:”. Uefa.com. Accesat în. 
  99. ^„History of the world transfer record”. BBC News.. Accesat în. 
  100. ^„Man Utd accept £80m Ronaldo bid”. BBC Sport.. Accesat în. 
  101. ^Ornstein, David ().„BBC Sport - Mesut Ozil: Arsenal sign Real Madrid midfielder for £42.4m”. Bbc.co.uk. Accesat în. 
  102. ^„Footballdatabase.eu, base de données et stats de joueurs de foot, transferts, matchs, clubs, LIVE, vidéos..”.www.footballdatabase.eu. 
  103. ^Presa spaniolă (înafară deReal Madrid TV) au informat că Bale a costat 91 milioane de euro[1]
  104. ^Juan José López Soto ().„106 years of history”. Realmadrid.com. Accesat în. 
  105. ^Michael J. O'Donnell ().„Best European Club of the 20th Century”. Realmadrid.com. Accesat în. 
  106. ^Lucas Brown ().„Real Madrid Named Club Of The Century By Stats Foundation”. Goal.com. Accesat în. 
  107. ^„Celebrations mark the opening of FIFA Centennial Congress in Paris, FIFA's birthplace”. fifa.com.. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  108. ^Trofeul a fost cunoscut drept Copa de Campeones (1940), Copa de Oro Argentina (1945), CopaEva Duarte (1947-53) și Supercopa de España (1982-prezent)
  109. ^„Trofeos de Futbol” (în Spanish). Realmadrid.com. Accesat în. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
  110. ^„Antrenori”. Realmadrid.com. Accesat în. 
  111. ^„Aquí están todos los entrenadores del Real Madrid” (în spaniolă). Historialago.com. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  112. ^„Președinți”. Realmadrid.com. Accesat în. 
  113. ^„Goal! 2: Living the Dream... (2007)”.IMDb. Accesat în. 
  114. ^„Real Madrid launch first single off new digital music album”.inside World Soccer.. 

Bibliografie

  • Ball, Phil (2003 New edition).Morbo: The Story of Spanish Football. WSC Books Limited.ISBN 0-9540134-6-8. Verificați datele pentru:|date= (ajutor)
  • Ball, Phil ().White Storm: The Story of Real Madrid. Mainstream.ISBN 1-84018-763-8. 
  • McManaman, Steve & Edworthy, Sarah ().El Macca: Four Years with Real Madrid. Simon & Schuster.ISBN 0-7434-8920-9. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
  • Luis Miguel González, Luis González López, Fundación Real Madrid ().Real Madrid: Cien años de leyenda, 1902–2002. Everest.ISBN 84-241-9215-X. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate deReal Madrid
Istorie și cultură
Stadioane
Baze sportive
Alte echipe
Rivalități
Alte articole
Real Madrid C.F. – lotul actual

1 Courtois |2 Carvajal |3 Militão |4 Alaba |5 Bellingham |6 Camavinga |7 Vinícius Jr. |8 Valverde |9 Mbappé |10 Modrić (c) |11 Rodrygo |13 Lunin |14 Tchouaméni |15 Güler |16 Endrick |17 Vázquez |18 Vallejo |19 Ceballos |20 García |21 Brahim |22 Rüdiger |23 Mendy |Antrenor: Ancelotti

Antrenorii echipeiReal Madrid
Johnson (1910–20) · de Cárcer (1920–26) · Llorente (1926–27) · Bernabéu (1926–27) · Berraondo (1927–29) · Quirante (1929–30) · Hertzka (1930–32) · Firth (1932–34) · Bru (1934–41) · Armet (1941–43) · Encinas (1943–45) · Quincoces (1945–46) · Albéniz (1946–47) · Quincoces (1947–48) · Keeping (1948–50) · Albéniz (1950–51) · Scarone (1951–52) · Ipiña (1952–53) · Fernández (1953–54) · Villalonga (1954–57) · Carniglia (1957–59) · Muñoz (1959) · Carniglia (1959) · Fleitas (1959–60) · Muñoz (1960–74) · Molowny (1974) · Miljanić (1974–77) · Molowny (1977–79) · Boškov (1979–82) · Molowny (1982) · di Stéfano (1982–84) · Amaro (1984–85) · Molowny (1985–86) · Beenhakker (1986–89) · Toshack (1989–90) · Di Stéfano (1990–91) · Antić (1991–92) · Beenhakker (1992) · Floro (1992–94) · del Bosque (1994) · Valdano (1994–96) · Iglesias (1996) · Capello (1996–97) · Heynckes (1997–98) · Hiddink (1998–99) · Toshack (1999) · del Bosque (1999–2003) · Queiroz (2003–04) · Camacho (2004) · García Remón (2004) · Luxemburgo (2004–05) · López Caro (2005–06) · Capello (2006–07) · Schuster (2007–08) · Ramos (2008–09) · Pellegrini (2009–10) · Mourinho (2010–13) · Ancelotti (2013–15) · Benítez (2015–16) · Zidane (2016–18) · Lopetegui (2018) · Solari (2018–19) · Zidane (2019–21) · Ancelotti (2021–)
Foști membri aiG-14
Membrii fondatori aiECA


Control de autoritate
Adus de lahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Real_Madrid_CF&oldid=16834228
Categorii:
Categorii ascunse:

[8]ページ先頭

©2009-2025 Movatter.jp