| Radu Ralea | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Bârlad,România |
| Decedat | (58 de ani) Iași,România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | chimist cadru didactic universitar[*] |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Domeniu | Chimie anorganică, Chimie Fizică, Chimie analitică |
| Instituție | Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași |
| Alma Mater | Colegiului Național „Gheorghe Roșca Codreanu”; Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” |
| Cunoscut pentru | Cofondator al școlii românești de polarografie |
Modificădate / text  | |
Radu Ralea (n.,Bârlad,România – d.,Iași,România) a fost unchimist român, profesor universitar în cadrul Facultății de Chimie[1],Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. A fost discipol și colaborator al academicianuluiRadu Cernătescu; alături de acesta, a pus bazele școlii românești de polarografie. De asemenea, a amenajat primul laborator de lucru cuizotopi radioactivi laIași.[2]
În perioada 1915-1927, Radu Ralea a urmat școala primară, apoi studiile liceale în cadrulColegiului Național „Gheorghe Roșca Codreanu” ambele înBârlad.[3]
A continuat studiile la Facultatea de Științe,Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” dinIași, obținând licența înChimie în 1931. Radu Ralea a urmat și cursurile Facultății de Chimie Industrială[4] (Institutul Politehnic Iași), susținând practic examenele de diferență la disciplinele tehnice și obținând astfel diploma de „Inginer chimist” (1941).[5]
În 1937 a obținut titlul de Doctor în chimie cu teza intitulată „Cercetări asupra reacțiilor albastrului de metilen cu săruri metalice” (profesor coordonator:Radu Cernătescu). În 1938 a pleacat pentru un an laParis, ca cercetător postdoctoral laÉcole Pratique des Hautes Études, unde și-a însușit metodele timpului referitoare la sinteza și caracterizarea compușilor anorganici (profesor coordonator:René Audubert(fr)[traduceți]). Ulterior a beneficiat de alte stagii de formare/ specializare laMoscova șiLeningrad (URSS).
În 1931 a fost încadrat ca asistent universitar în cadrul Catedrei de Chimie fizică și Analitică,Facultatea de Chimie aUniversității „Alexandru Ioan Cuza” dinIași, unde a lucrat sub îndrumarea luiRadu Cernătescu.[6] În 1934 a fost înființat postul de conferențiar pentru disciplina „Radioactivitate și Structura materiei", post ocupat de către viitorul academicianHoria Hulubei. Pe perioada în careHoria Hulubei a fost plecat laParis ca cercetător postdoctoral, poziția a fost suplinită de către Radu Ralea,[7] care a luat astfel primul contact cu disciplinaRadiochimie.
După un stagiu postdoctoral efectuat laParis a revenit înRomânia (1939) ca asistent în cadrulInstitutului Politehnic „Gheorghe Asachi" dinIași. Forțat de împrejurări (începerea celui de-al doilea Război Mondial), și-a întrerupe activitatea universitară, trecând în industrie (Întreprinderea Textila-Iași[8] și alte întreprinderi de profil din Modova[5]) până în 1946. A revenit apoi la activitatea didactică, inițial laInstitutul Politehnic „Gheorghe Asachi",[9] (1946) iar apoi laUniversitatea „Alexandru Ioan Cuza” (1948).
Radu Ralea a instruit numeroase generații de chimiști, în cadrul Facultății de Chimie. Preocupat de continua ridicare a nivelului de studiu, a publicat în anul 1965 în premieră înRomânia, un curs de „Chimia și structura combinațiilor complexe".[10] De asemenea, a predat cursuri moderne de „Chimie anorganică", „Analiză chimică", „Radiochimie" și „Combinații complexe". Iată cum îl descrie unul dintre colaboratorii săi: „[...] Radu Ralea manifesta o blândețe deosebită, bunăvoință și răbdare, dar și suficientă severitate și intransigență părintească atunci când apăreau situații ce impuneau luarea unor astfel de masuri dojenitoare, făcute corect și la obiect [...]. Eram lăsați să ne manifestăm din plin personalitatea noastră științifică, accepta dialogul, chiar dacă făceam erori în aprecierea teoretică a rezultatelor noastre sau nu știam deloc să interpretăm ceea ce am obținut în laborator, însă Profesorul, de foarte multe ori, după câteva secunde de cugetare, ne surprindea pur și simplu cu câte o explicație științifică justificatoare, corectă, la care nu ne-am gândit, ori singuri n-am fi ajuns la ea din lipsă de experiență. Ținea foarte mult la colectivul său de lucru și de foarte multe ori ne sprijinea și ne lua apărarea în situații ce impuneau intervenția sa energică și autoritară".[5]
Analiza fizico-chimică a constituit o preocupare permanentă a cercetătorului Radu Ralea. Ca urmare a colaborării cuJaroslav Heyrovský, laureat alPremiului Nobel pentru Chimie (de altfel, bun prieten), Radu Ralea a aplicat pentru prima oară metoda polarografică la nivel național. Polarografia a fost unul dintre cele mai importante domenii de cercetare abordate de către acesta, fiind considerat cofondator al școlii românești de polarografie (alături deRadu Cernătescu).
De asemenea, a întreprins cercetări în domeniulradiochimiei. Activitatea științifică a profesorului Radu Ralea s-a concretizat prin publicarea a 90 de lucrări[5] din domeniulchimiei anorganice,chimiei analitice șichimiei fizice. Demne de menționat sunt următoarele teme de cercetare:
Ca urmare a stagiului de specializare efectuat în 1960 laUniversitatea Mihail Lomonosov (Moscova) în laboratorul academicianului sovieticAlexander Nesmeianov(d), în 1962 a înființat primul laborator deradiochimie dinIași.[12] Acesta a fost preluat în 1966 de către profesorulAlexandru Cecal, care l-a transformat într-un centru de cercetare remarcabil.
Din 1964 până la decesul survenit în 1966, a fost Șeful Catedrei de Chimie Anorganică și Analitică[13] din cadrul Facultății de Chimie[1],Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” dinIași. În paralel, a activat caȘef de sector în cadrul Institutului de Chimie „Petru Poni" alAcademiei Române, FilialaIași, unde a dezvoltat laboratoare de cercetare polarografică și de combinații complexe.