| Radu Greceanu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1650 Greci,Țara Românească |
| Decedat | (75 de ani) |
| Înmormântat | Cimitirul Bellu |
| Ocupație | cronicar |
Modificădate / text  | |
Radu Greceanu (n. cca.1655/1660 – d. ante 9 iulie 1725) a fost uncronicar muntean, autor alcronicii oficiale a luiConstantin Brâncoveanu.
Logofătul Radu Greceanu, împreună cu fratele său, logofătulȘerban Greceanu, a luat parte, alături destolniculConstantin Cantacuzino și cu sprijinularhiereuluiGhermano de Nyssa (directorul Academiei grecești dinConstantinopol) și al luiSevastos Kymenites (directorul școlii grecești din București) la traducereaBibliei de la București – prima ediție integrală în limba română a textului Sfintei Scripturi. Cartea a fost tradusă după textul Septuagintei și a apărut la1688.[1] Apariția ei a reprezentat un moment important în procesul de dezvoltare a limbii române literare iar răspândirea ei pe întregul teritoriu locuit de români a contribuit la impunerea graiului muntenesc ca bază alimbii române literare.[2]
Radu Greceanu s-a născut în satulGreci situat în județulVlașca (în prezent localitatea se află pe teritoriul județului Dâmbovița). Părinții săi au fost - se presupune - proprietari de condiție modestă, nemenționați drept purtători de ranguri în documentele vremii.
Soția sa, Ecaterina, era fiica luiIvașco Băleanu.[3]
Unica funcție deținută de Greceanu de-a lungul vieții a fost aceea de simplu logofăt, nu de vel logofăt, cum a susținut în mod eronatȘtefan D. Grecianu, responsabil pentru ediția din 1906 a cronicii.[4]
Cunoștea profund limba și întreaga cultură grecească. S-a ocupat timp de peste un deceniu de traducerea și tipărirea unor lucrări de cult, acțiune inițiată de domnitorulȘerban Cantacuzino, al cărui program politic urmărea întărirea ortodoxismului în zona Balcanilor drept armă împotriva turcilor.
În1693, Radu Greceanu devine cronicarul oficial al domniei luiConstantin Brâncoveanu, calitate păstrată până la sfârșitul tragic al domnitorului în1714. Portrivit cercetătoarei Aurora Ilieș, este plauzibilă ipoteza surghiunului lui Radu Greceanu înAsia Mică drept consecință a fidelității sale față de domnitor.
Cert este că la 9 iulie1725 fiica lui, Maria, a donatMănăstirii Stravropoleos o bucată din locul caselor ce le moștenise de la părinți, întru pomenirea sufletelor lor.[5]
Rămășițele lui Radu Greceanu se află înCimitirul Bellu din București, după ce până în1991 un mausoleu a fost ridicat la cimitirulMănăstirii Cernica, care îi adăpostea osemintele.
Liceul Radu Greceanu din Slatina îi poartă numele.
 | LaWikisursă există există texte originale legate de acest articol: |
 | Acestarticol biografic despre unromân este unciot. Puteți ajuta Wikipedia princompletarea lui! |
