Przemyśl, al doilea oraș ca vechime din sudul Poloniei (dupăCracovia), datează din secolul al VIII-lea. Regiunea a devenit ulterior, în secolul al IX-lea, parte din statulMoravia Mare. Vestigiile arheologice dovedesc prezența unui așezământ monahal. În timpul invaziei triburilor maghiare în inima Moraviei Mari în jurul anului800,lendianii din zonă au jurat credință autorităților maghiare. Mai târziu regiunea Przemyśl a devenit un loc de dispută între Regatul polonez,Rusia Kieveană și Regatul maghiar, începând cu secolul al X-lea. Zona a fost pentru prima dată menționată înCronica lui Nestor, când Vladimir, cneazul Kievului, a luat-o în posesie în anul981. Înainte de anul1218 a existat în oraș o episcopie ortodoxă. Curând, orașul a fost preluat de cnezatulHalici-Volânia. În1349 Przemyśl a fost din nou în granițele Regatului Poloniei după mai bine de 200 de ani.
În perioada Renașterii orașul a fost un important centru comercial. La fel ca și înLiov, populația orașului era alcătuită dintr-un număr mare de naționalități (polonezi, ucraineni, evrei, germani, cehi, armeni și tătari). La mijlocul secolului al XVIII-lea populația de religie mozaică alcătuia 55,6% din total, urmată fiind de cea creștin romano-catolică, cu 39,5% și de cea greco-catolică, cu 4,8%.
În anul1772 orașul a devenit parte aImperiului Austriac, fiind atașat regiuniiGaliția. Conform recensământului austriac din1830, 18% din populație aparțineaBisericii Greco-Catolică Ucraineană, un număr semnificativ de mare comparativ cu celelalte localități din Galiția. Biblioteca ruteană din localitate a fost înființată în anul1804. În secolul al XIX-lea s-au dezvoltat în Przemyśl organizații poloneze de independență și au existat centre de cultură și știință poloneză.
În1918 Polonia și-a recâștigat independența și controlul asupra orașului Przemyśl, disputat între etnicii polonezi și cei ucraineni.
În1931 Przemyśl era locuit în proporție de 63% de polonezi, 29% de evrei, 7% de ucraineni și 1% de alții. Astăzi 99% din locuitorii orașului Przemyśl sunt polonezi.
