Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Sari la conținut
Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare

Protactiniu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Protactiniu

ThoriuProtactiniuUraniu
Pr
  
(231)
91
Pa
 
        
        
                  
                  
                                
                                
Pa
Uqt
Tabelul completTabelul extins
Informații generale
Nume,Simbol,NumărProtactiniu, Pa, 91
Serie chimicăActinide
Grupă,Perioadă,Bloc3, 7, f
Densitate15.370kg/m³
Culoareargintiu strălucitor
Număr CAS7440-13-3
Număr EINECS
Proprietăți atomice
Masă atomicău
Rază atomicăpm
Rază de covalențăpm
Rază van der Waalspm
Configurație electronică[Rn] 5f26d17s2
Electroni penivelul de energie2, 8, 18, 32, 20, 9, 2
Număr de oxidare2, 3, 4,5
OxidPaO2
Pa2O5
Structură cristalină
Proprietăți fizice
Fază ordinarăsolid
Punct de topire1568 ºC 1841 K
Punct de fierbere4027 ºC 4300 K
Energie de fuziune12,34kJ/mol
Energie de evaporarekJ/mol
Temperatură critică481 K
Presiune critică Pa
Volum molarm³/kmol
Presiune de vapori
Viteza sunetuluim/s la 20°C
Forțămagnetică
Informații diverse
Electronegativitate(Pauling)1,5
Capacitate termică masicăJ/(kg·K)
Conductivitate electrică177S/m
Conductivitate termică47W/(m·K)
Primaenergie de ionizarekJ/mol
A 2-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_2}}}kJ/mol
A 3-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_3}}}kJ/mol
A 4-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_4}}}kJ/mol
A 5-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_5}}}kJ/mol
A 6-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_6}}}kJ/mol
A 7-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_7}}}kJ/mol
A 8-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_8}}}kJ/mol
A 9-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_9}}}kJ/mol
A 10-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_10}}}kJ/mol
Cei mai stabili izotopi
SimbolANT1/2MDEdPD
MeV
229Pasintetic1,5zileε0,311229Th
230Pasintetic17,4zileε1,310230Th
231Pa100%32760aniα5,150227Ac
232Pasintetic1,31zileβ-1,337232U
233Paurme26,97zileβ-0,5701233U
234 mPaurme1,17minβ-2,29234U
234Paurme6,75hβ-2,195234U
Precauții
NFPA 704
UnitățileSI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Modificătext Consultați documentația formatului

Protactiniu este unelement chimic cu simbolulPa. Arenumărul atomic 91. Protactiniul a fost identificat pentru prima dată deKasimir Fajans și deOswald Helmuth Göhring în1913. Aceștia îl numescbrevium. Însă adevărații descoperitori ai protactiniului suntOtto Hahn șiLise Meitner (1917). În1949,IUPAC denumește elementul 91 drept protactiniu, iar Hahn și Meitner sunt confirmați descoperitori ai acestuia.

Protactiniu
Configurația electronică a atomului de protactinium

Istorie

[modificare |modificare sursă]

În1871,Dmitri Mendeleev a prezis existența unui element întrethoriu șiuraniu. La acea vreme grupul actinidelor nu era cunoscut, iar thoriul era plasat subzirconiu, iar uraniul subwolfram, lăsându-se loc subtantal; însă totul s-a schimbat din1950, când a fost publicat un nou model desistem periodic. Din cauza poziționării protactiniului sub tantal, chimiștilor le-a fost aproape imposibil de descoperit.Protactinium a fost descoperit în1913, cândKasimir Fajans șiO. H. Göhring au întâlnit izotopul cu viață scurtă 234m-Pa, cu jumătate de viață egală cu 1.17 minute, în timpul studiilor cu privire la căderea reactivei în lanț a elementului 238-U. Au dat noului element numeleBrevium (Latinabrevis, scurtă descriere); numele a fost schimbat înProtoactinium în1918 când două grupuri de cercetători (Otto Hahn șiLise Meitner dinGermania șiFrederick Soddy precum șiJohn Cranston dinMarea Britanie) independent au descoperit 231-Pa, și l-au prescurtat înProtactinium în1949.

Proprietăți fizice

[modificare |modificare sursă]

Protactiniul este un element chimic al grupuluiactinidelor. Este metalic, de culoare argintie strălucitoare, care, în timp, datorită oxidării, devine cenușie. Are proprietăți de superconductivitate. Protactiniul reacționează cu ușurință cuoxigenul, cu vaporii deapă și cu acizii. Nu reacționează cuoxizii alcalini.

Aplicații

[modificare |modificare sursă]

Fiindcă este abraziv, foarte radioactiv și toxic, nu există momentan nici o întrebuințare pentru protactiniu în afara cercetărilor științifice.

Protactiniu-231, care e format dindescompunerea alfa a Uraniului-235, poate să susținăo reacție nucleară și poate, în principiu, să fie folosit la arme nucleare. Masa critică, potrivit luiWalter Seifritz, este 750±180 kg. Unii cercetători spun că nici o reacție în lanț nu este susținută de Protactiniu-231.

Aristid V. Grosse a preparat 2 mg Pa2O5 in1927, și mai târziu a reușit să izoleze Protactinium pentru prima dată în1934 din 0.1 mg de Pa2O5, transformând oxidul în unul ionizat și apoi sfărmându-l într-o absorbție generată de un filament încălzit electric de reacția 2PaI5 → 2Pa + 5I2.

În1961, United Kingdom Atomic Energy Authority a putut să producă 125 g de 99.9% protactinium pur, procesând 60 tone de material folosit într-un proces cu 12 etape și cheltuind 500,000 $; a fost prima sursă de element a lumii , și se spune că elementul a fost vândut laboratoarelor pentru un cost de 2 800 $/ g în anii ce au urmat.

Legături externe

[modificare |modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate deProtactiniu
Wikţionar
Wikţionar
Caută „protactinium” înWikționar, dicționarul liber.
Metale alcaline
Litiu (3) •Sodiu (11) •Potasiu (19) •Rubidiu (37) •Cesiu (55) •Franciu (87) •Ununenniu (119)
Metale alcalino-pământoase
Beriliu (4) •Magneziu (12) •Calciu (20) •Stronțiu (38) •Bariu (56) •Radiu (88) •Unbinilium (120)
Metale tranziționale
Scandiu (21) •Titan (22) •Vanadiu (23) •Crom (24) •Mangan (25) •Fier (26) •Cobalt (27) •Nichel (28) •Cupru (29) •Zinc (30) •Ytriu (39) •Zirconiu (40) •Niobiu (41) •Molibden (42) •Technețiu (43) •Ruteniu (44) •Rodiu (45) •Paladiu (46) •Argint (47) •Cadmiu (48) •Hafniu (72) •Tantal (73) •Wolfram (74) •Reniu (75) •Osmiu (76) •Iridiu (77) •Platină (78) •Aur (79) •Mercur (80) •Rutherfordiu (104) •Dubniu (105) •Seaborgiu (106) •Bohriu (107) •Hassiu (108) •Meitneriu (109) •Darmstadtiu (110) •Roentgeniu (111) •Coperniciu (112) •Nihoniu (113) •Fleroviu (114) •Moscoviu (115) •Livermoriu (116)
Metale post-tranziționale
Aluminiu (13) •Galiu (31) •Indiu (49) •Staniu (50) •Taliu (81) •Plumb (82) •Bismut (83) •Poloniu (84)
Metaloizi
Bor (5) •Siliciu (14) •Germaniu (32) •Arsen (33) •Stibiu (51) •Telur (52)
Nemetale
Hidrogen (1) •Carbon (6) •Azot (7) •Oxigen (8) •Fosfor (15) •Sulf (16) •Seleniu (34)
Halogeni
Fluor (9) •Clor (17) •Brom (35) •Iod (53) •Astatin (85) •Tennessin (117)
Gaze nobile
Heliu (2) •Neon (10) •Argon (18) •Kripton (36) •Xenon (54) •Radon (86) •Oganesson (118)
Lantanide
Lantan (57) •Ceriu (58) •Praseodim (59) •Neodim (60) •Promețiu (61) •Samariu (62) •Europiu (63) •Gadoliniu (64)Terbiu (65) •Disprosiu (66) •Holmiu (67) •Erbiu (68) •Tuliu (69) •Yterbiu (70) •Lutețiu (71)
Actinide
Actiniu (89) •Toriu (90) •Protactiniu (91) •Uraniu (92) •Neptuniu (93) •Plutoniu (94) •Americiu (95) •Curiu (96) •Berkeliu (97) •Californiu (98) •Einsteiniu (99) •Fermiu (100) •Mendeleviu (101) •Nobeliu (102) •Lawrenciu (103)
Superactinide
Unbiunium (121) •Unbibium (122) •Unbitrium (123) •Unbiquadium (124) •Unbipentium (125) •Unbihexium (126) •Unbiseptium (127) •Unbioctium (128) •Unbiennium (129) •Untrinilium (130) •Untriunium (131) •Untribium (132) •Untritrium (133) •Untriquadium (134) •Untripentium (135) •Untrihexium (136) •Untriseptium (137) •Untrioctium (138) •Untriennium (139) •Unquadnilium (140) •Unquadunium (141) •Unquadbium (142) •Unquadtrium (143) •Unquadquadium (144) •Unquadpentium (145) •Unquadhexium (146) •Unquadseptium (147) •Unquadoctium (148) •Unquadennium (149) •Unpentnilium (150) •Unpentunium (151) •Unpentbium (152) •Unpenttrium (153) •Unpentquadium (154) •Unpentpentium (155)
Control de autoritate
Adus de lahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Protactiniu&oldid=17261837
Categorii:
Categorii ascunse:

[8]ページ先頭

©2009-2026 Movatter.jp