Presiunea vaporilor de apă estepresiunea exercitată demoleculele devapori deapă în formă gazoasă (fie pură sau în amestec cu altegaze precumaerul).Presiunea de saturație a vaporilor de apă este presiunea la carevaporii de apă suntîn echilibru termodinamic cu starea lor condensată. La presiuni mai mari decât presiunea de saturație vaporii de apă s-arcondensa, în timp ce la presiuni mai mici apa s-arevapora, respectivgheața arsublima. Presiunea de saturație a vaporilor crește odată cu creștereatemperaturii și poate fi determinată cuformula Clausius–Clapeyron^⁠(d).Punctul de fierbere al apei este temperatura la care presiunea vaporilor saturați este egală cu presiunea ambiantă.

Calculul presiunii de saturație a vaporilor de apă este utilizat curent înmeteorologie. Relația temperatură–presiune de vapori descrie, invers, relația dintre punctul de fierbere al apei și presiune. Acest lucru este relevant atât pentru gătitul sub presiune, cât și pentru gătitul la altitudini mari. O înțelegere a presiunii de vapori este, de asemenea, relevantă în explicarea problemelor derespirație șicavitație la altitudine mare.

Există multe formule publicate pentru calcularea aproximativă a presiunii vaporilor saturați pentru apă șigheață. Unele dintre acestea sunt (în ordinea aproximativă a preciziei crescânde):

Denumire	Formulă	Descriere
Ecuația August	${\displaystyle p=\exp \left(20,386-\frac{5132}{T}\right)}$	p este presiunea de vapori înmmHg, iarT este temperatura înkelvini. Constantele nu sunt atribuite.
Ecuația Antoine⁠(d)	${\displaystyle {\log }_{10}p=A-\frac{B}{C+t}}$	t este în°C, iar presiunea de vapori p înmmHg. Constantele (neatribuite) sunt date de A B C tmin, °C tmax, °C 8,07131 1730,63 233,426 1 99 8,14019 1810,94 244,485 100 374
Ecuația August–Roche–Magnus	${\displaystyle p=0,61094\exp \left(\frac{17,625t}{t+243,04}\right)}$	Temperatura t este în °C, iar presiunea de vapori p este înkPa. Constantele provin din ecuația 21 din Alduchov și Eskridge (1996).[2]
Ecuația Tetens⁠(d)	${\displaystyle p=0,61078\exp \left(\frac{17,27t}{t+237,3}\right)}$	t este în °C, iar p este în kPa
Ecuația Buck⁠(d)	${\displaystyle p=0,61121\exp \left(\left(18,678-\frac{t}{234,5}\right)\left(\frac{t}{257,14+t}\right)\right)}$	t este în °C, iarp este în kPa
Ecuația Goff-Gratch (1946)⁠(d)[3]	(Formă complicată, v. în articolul respectiv.)

Iată o comparație a preciziei formulelor de mai sus, care arată presiunile vaporilor la saturație pentru apa lichidă, în kPa, calculate la șase temperaturi, cu eroarea lor procentuală față de valorile din tabela lui Lide (2005):

Pentru aplicații serioase, Lowe (1977)^[4] a dezvoltat două perechi de ecuații pentru temperaturi peste și sub cea de îngheț a apei, cu diferite grade de precizie. Toate sunt foarte precise (comparativ cuClausius-Clapeyron șiGoff-Gratch) și, pentru calcule foarte eficiente, folosesc polinoame imbricate. Totuși, există formulări posibil superioare, în special Wexler (1976, 1977),^[5][6] menționate de Flatau ș.a. (1992).^[7] Exemple de utilizare modernă a acestor formule pot fi găsite în GISS Model-E de la NASA și Seinfeld și Pandis (2006). Prima este o ecuație Antoine extrem de simplă, în timp ce a doua este un polinom.^[8]

• en„Thermophysical properties of seawater”.Matlab, EES and Excel VBA library routines. MIT.20 februarie 2017. 
• enGarnett, Pat; Anderton, John D; Garnett, Pamela J (1997).Chemistry Laboratory Manual For Senior Secondary School. Longman.ISBN 978-0-582-86764-2. 
• enMurphy, D.M.; Koop, T. (2005).„Review of the vapour pressures of ice and supercooled water for atmospheric applications”.Quarterly Journal of the Royal Meteorological Society.131 (608): 1539–65.Bibcode:2005QJRMS.131.1539M.doi:10.1256/qj.04.94. 
• enSpeight, James G. (2004).Lange's Handbook of Chemistry (ed. 16th). McGraw-Hil.ISBN 978-0071432207. 

• Punct de rouă
• Legile gazelor
• Masă molară

• enVömel, Holger (2016).„Saturation vapor pressure formulations”. Boulder CO: Earth Observing Laboratory, National Center for Atmospheric Research. Arhivat dinoriginal la23 iunie 2017. 

Portal Fizică

• en„Vapor Pressure Calculator”. National Weather Service, National Oceanic and Atmospheric Administration. 

• Proprietăți termodinamice
• Termodinamică atmosferică