Prefectul Romei sauPrefectul Orașului (latinăPraefectus urbanus, saupraefectus urbi, saupraefectus Romae, prescurtatPUR, literal „delegat pentru oraș”) este o funcție necolegială și neelectivă, responsabilă de guvernarea Orașului. Dacă istoricii romani menționează în timpul regalității romane și al Republicii arhaice o delegație temporară și episodică pentru a apăra orașul în absența deținătorilor puterii, prefectura Romei a fost o funcție reală doar subImperiu.
În timpulregilor, menționarea prefectului Romei apare printre istoricii antici:Titus Livius o indică în narațiunea sa despre sfârșitul domniei luiTarquinius Superbus și organizarea primei alegeri deconsuli.[1]Tacit șiDionis din Halicarnas spun că acesta (praefectus urbi) a deținut temporar puterile judecătorești ale regelui atunci când acesta din urmă a părăsit orașul. Ei urmăresc această practică până laRomulus.[2][3]
În primele secole aleRepublicii Romane, consulii delegau unui fost consul administrația judiciară sau apărarea orașului Roma în absența lor.[2][4] Acest rol nu a mai fost necesar după creareamagistraturiipretorului urban, care putea asigura administrarea Romei în absența consulilor.
Absența magistraților din Roma putea totuși să apară într-un caz anume, în timpulFeeriilor latine. Toți magistrații mergeau pe Dealul Alban pentru patru zile de sărbători, în timp ce un tânăr patrician asigura garda Romei cu titlul depraefectus urbi feriarum latinarum.[2][5] Inscripțiile latine mărturisesc acest rol minor, asumat chiar la începutul unei cariere publice, înainte devigintivirat[6] sau înainte dechestorat.[7] Această funcție marginală de prefect alFeriilor latine a persistat și în timpul Imperiului.[8]
Augustus a inițiat prefectura orașului, încredințată unui senator care comanda trei, apoi patrucohorte. În anul26 î.Hr., Augustus era absent din Roma. Conștient de importanța strategică a orașului, a decis să numească un om care să gestioneze administrația orașului.Marcus Valerius Messalla Corvinus a demisionat inițial, lăsându-i locul luiTitus Statilius Taurus.[2] Din anul13 î.Hr. încoace, numirile au fost făcute sporadic, dar abia în anul27 d.Hr., și odată cu plecarea definitivă a luiTiberius din Roma, prefectura orașului a devenit permanentă.[9]
În epoca imperială, prefectulOrașului era întotdeauna un senator la sfârșit de carieră, în general un fost proconsul dinAfrica sau dinAsia, numit în acest post de către împărat ținându-se seama de experiența administrativă a aceluia (Historia Augusta, care este o sursă puțin fiabilă, spune căAlexandru Sever ar fi acordat senatului dreptul de a propune un candidat).[10] Funcția era adesea conferită pe viață.[9]
Prefectul Romei a preluat treptat atribuțiile de menținere a ordinii publice atribuite anterior consulilor, pretorilor și edililor. El era responsabil de menținereaordinii publice în timpul zilei, viața de noapte fiind lăsată în seamaprefectului de rond. El supraveghea locurile de divertisment, piețele și comerțul din locurile publice. În acest scop, prefectul Orașului avea la dispoziție treicohorte urbane încă din vremea lui Tiberius.[9]
Biroul Prefectului Orașului trebuie să se fi situat înBasilica Aemilia și apoi înTemplul Păcii începând cuFlavienii.
De asemenea, a jucat un rol important în domeniul judiciar. Exercita justiția penală într-un tribunal excepțional pentru orice ar fi putut amenința ordinea publică, inclusiv cazuri grave supuseprefectului annonei,prefectului priveghiurilor sau magistraților inferiori. Marginal la început, acest tribunal a devenit din perioadaDinastiei Severilor principala instanță de justiție penală a Orașului și a Italiei și, însecolul al III-lea, se pronunța prin delegație imperială asupra apelurilor către împărat provenite din cauze civile.[9] Această instanță își exercita jurisdicția la Roma și în raza de 100 demile, ca și în cazul pretorilor[11], și era competentă să judece pe oricine se afla în acest perimetru, de lasenatori lasclavi. Aplica procedura cunoscută sub numele de anchetă excepțională (înlatinăcognitio extra ordinem), aplicată în mod obișnuit înprovincii, dar nouă la Roma. Prefectul Orașului conducea procedura fără acuzatori sau judecători, conducea el însuși interogatoriul și putea acceptadenunțuri. Acuzatul se putea apăra doar dacă prefectul îl autoriza. El amâna sau pronunța judecata la discreția sa, după o eventuală consultare cu consilierii săi.[12]
Împărțirea Italiei în provincii subDioclețian a avut ca efect reducerea perimetrului celor o sută de mile din jurul Romei, definind competența teritorială a prefectului Orașului.[13] Pe de altă parte, dizolvarea de cătreConstantin I, în312, a cohortelor pretoriene l-a lăsat pe prefectul Orașului singur stăpân al unei forțe armate cu cohortele sale urbane și unicul responsabil pentru poliția Orașului. Din315, prefectul Orașului a înlocuit vechile magistraturi căzute în desuetudine pentru a prezida Senatul, cu excepția cazului din ce în ce mai rar al prezenței la Roma a împăratului sau a consulului ordinar. Prefectul primea și conducerea cancelariei senatoriale și, prin urmare, asigura comunicările oficiale între Senat și împărat. În331, Constantin a extins puterile prefectului Orașului, subordonându-iprefectul priveghiurilor,prefectul annonei,curatorul aquarum et Miniciae și celelalte curaturi, concentrând astfel toate serviciile urbane majore în mâinile prefectului Orașului.[14]
Însecolul al IV-lea, prefectul Romei gestiona un număr mare de personal, pe careChastagnol îl estimează la o mie de funcționari publici și la patru mii de ofițeri de poliție și pompieri, care au înlocuit cele trei cohorte urbane și cele șapte cohorte de străjeri / vigili, în urma unei reforme care a avut loc între368 și379.[15] Puterile sale administrative asupra Orașului erau atunci multiple:[16]
 | Unul sau mai mulțieditori lucrează în prezent la această pagină sau secțiune. Pentru a evita conflictele de editare șialte confuzii creatorul solicită ca, pentru o perioadă scurtă de timp, această pagină să nu fie editată inutil saunominalizată pentru ștergere în aceastăetapă incipientă de dezvoltare, chiar dacă există unele lacune de conținut. Dacă observați că nu au mai avut loc modificări de 10 zile puteți șterge această etichetă. |
