Căutare · Index · Cuprins · Categorii · Articole · Fișiere · Formate · Utilizatori · MediaWiki · Wikipedia · Pagini de Ajutor · Portaluri · Proiecte · Întreținere · Servicii · Unelte · Distincții |
Articole noi:
Impozite 27.10 -MEBO 19.06 -Circuit economic 21.04 -Instituție 15.03 -Ronald Coase 10.01 -Comerț internațional 17.11 -Comerț 5.11 -Asigurări și reasigurări - 8.11Politică monetară - 9.03.08
Dilema prizonierului este un paradox, componentă centrală ateoriei jocurilor. În cazul dilemei este vorba despre unjoc de tip sumă non-zero care a fost formulat de către angajați ai companiei RAND Corporation. Merrill Flood și Melvin Drescher descriu o dilemă socială ca pe un joc între două persoane, care arată cum pot conduce hotărârile raționale individuale la rezultate colective neoptime. Termenuldilema prizonierului a fost formulat de Albert Tucker de la Universitatea Princeton.
Doi prizonieri sunt bănuiți că au săvârșit o infracțiune. Pedeapsa maximă pentru această infracțiune este de cinci ani. Celor doi prizonieri li se face o propunere pe care cei doi o cunosc. Dacă unul dintre ei mărturisește și astfel își împovărează partenerul, atunci scapă nepedepsit – celălalt trebuie să ispășească o pedeapsă de cinci ani. Dacă cei doi decid să nu mărturisească, rămân doar dovezi prezumptive care nu sunt suficiente pentru a-i trimite după gratii. Dacă amândoi mărturisesc, pe fiecare îl așteaptă o pedeapsă de patru ani. Prizonierii sunt chestionați separat unul de celălalt, astfel încât nici unul dintre ei nu va cunoaște nici înainte și nici după chestionare intenția celuilalt.
Economie --Bunuri economice --Companii --Economiști --Oameni de afaceri --Finanțe --Industrie --Liste economice --Marketing --Mezoeconomie --Microeconomie --Macroeconomie --Elasticitate --Monedă --Socialism
Românul adevărat nu este niciodată meschin și își râde de aceea dintre compatrioții lui – cum sunt unii ardeleni – care arată deprinderi raționale și cuminți în administrarea cheltuielilor lor. Ideea românului despre avere și venit este epicuriană; scopul acestora este consumul cu toate bucuriile lui.
Mihail Manoilescu,Rostul și destinul burgheziei românești, București, Editura Cugetarea-Georgescu Delafras, 1942, pp. 306-307
|
|
Următoarele proiecte aleFundației Wikimedia oferă mai multe despre acest subiect:
Wikimanuale
Manuale
Commons
Media
Wikiștiri
Știri
Wikicitat
Citate
Wikisource
Texte
Wikiversity
Resurse de învățare
Wikivoyage
Ghiduri de călătorie
Wikționar
Dicționar
Wikidata
Bază de date
Wikispecies
Director de specii
