Pleiadele, unroi stelar deschis dominat de stele fierbinți albastre înconjurate de reflecțiile nebulozității.
Pleiadele (Messier 45 /M 45, precum șiNGC 1432/35) este unroi stelardeschis care face parte dinCatalogul Messier, întocmit de astronomul francezCharles Messier. Este unul dintre cele mai cunoscute obiecte Messier de pecerul nopții, alături dePraesepe șiHyadele (Ploioasele). În română, roiul deschis Pleiadele este cunoscut și sub denumirea deCloșca cu pui.
Denumirearomânească a roiului stelarPleiadele este împrumutată dinfranceză:pléiades,[1] iar aceasta, la rândul ei, este împrumutată dingreaca veche:pleias,pleiados, „constelație cu șapte stele”,[2] prin intermediullimbii latine:Pleias (Plias),Plēiadēs.[3] Se face referire la „cele șapte fiice ale luiAtlas și alePleionei, urmărite prin munți de vânătorulOrion și salvate deJupiter, care le strămută pe bolta cerului, transformate în stele”.[3]
Hartă a principalelor nouă stele care fac parte din roiulPleiadele
Azi se pot număra, în acest roi, circa 3.000 destele, dintre care o duzină sunt vizibile cu ochiul liber. Roiul stelar se întinde pe 2°, adică echivalentul a 4 diametre aparentelunare.
Densitatea roiului este relativ slabă în raport cu alte roiuri deschise. Vârsta roiului este estimată la 100 de milioane de ani, însă nu va trăi prea mult deoarece se va separa în următorii 250 de milioane de ani, în parte din cauza slabei sale densități (aici este vorba despre viața roiului și nu despre cea a stelelor componente).
Cele 9 stele cele mai strălucitoare din roi își trag numele din cele ale 7 surori și ale părinților lor.Magnitudinea lor este cuprinsă între 2,86 și 5,44, prin urmare accesibilă cu ochiul liber.Asterope are particularitatea de a fi ostea dublă.
Cea mai veche referire scrisă înAntichitate a acestuicorp ceresc o avem de laHesiod[4] (700 î.Hr.). În epoca lui Hesiod, se credea în influența acestei constelații asupra agriculturii (așa cum este considerată uneori Luna, în zilele noastre). Perioada apusului Pleiadelor, la începutul lui noiembrie, marca, potrivit lui Hesiod, începutul iernii[5]
Arabii asociau constelația cu anotimpul uscat și foarte călduros. Numele constelației este înarabăالثريا, citit: ATHURAYA.
În1846, astronomulgermanJohann Heinrich von Mädler nota că stelele nu au o mișcare măsurabilă, una în raport cu cealaltă. El a dedus de aici că ele formează centrul unui sistem stelar mult mai larg, din careAlcyone ar fi cea mai apropiată de centru. Ipoteza a fost respinsă de ceilalți astronomi. Se reține, totuși, că ele se deplasează în grup.
Primelefotografii ale roiului au scos în evidență un nor de praf în jurul stelelor. Această nebuloasă reflectă lumina acestor stele, situate în apropiere sau în interiorul ei.
În1875, o extensie a norului a fost descoperită în jurul steleiMaia și clasată laNGC 1432. Alte extensii au fost observate în jurul stelei Alcyone,Electra,Celaeno șiTaygete în1880. Structura complexă a norului a fost, în sfârșit, revelată de frațiiHenry șiIsaac Roberts între1885 și1888.
Această nebuloasă nu este un rest al norului de praf originar care a dat naștere Pleiadelor. Într-adevăr, cele douăobiecte nu au aceeași viteză aparentă. Roiul de stele a întâlnit acest nor pe drum.
În afară de faptul că este un obiect frumos, este și un excelent test de acuitate vizuală! Se disting rapid 5 stele, apoi, pe măsură ce ochiul se acomodează, alte stele apar. Astfel, până la 10-11 stele sunt vizibile dacă sunt îndeplinite condițiilemeteo.Cu unbinoclu sau untelescop cu un câmp larg, se vor putea vedea mult mai multe stele.
În acest mod roiul va da cea mai mare satisfacție.
Cu telescoape mai puternice sau cu un câmp mai strâmt, doar o parte din roi va fi vizibilă.
Nebuloasa nu se dezvăluie cu adevărat decât înfotografie.
Numele roiului, înjaponezăSubaru semnifică „unitate”. În1953, 5 firme japoneze au fuzionat pentru a forma « Fuji Heavy Industries Ltd ». Acest nou grup au adoptat roiulSubaru ca logo al mărcii de automobile.
În satele franceze, roiul foarte vizibil pe cerul de sfârșit devară era numit „la poussinière”[8], tradus înromână «cotețul pentru puișori».
Biblia sau Sfânta Scriptură - Ediție jubiliară a Sfântului Sinod - Tipărită cu binecuvântarea și prefața Prea Fericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București-2001. Versiune diortosită dupăSeptuaginta, redactată și adnotată deBartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscopul Clujului.
Homer,Iliada, în romînește deG. Murnu, Studiu introductiv și comentarii deD.M. Pippidi, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București 1955.
Homer,Odiseea, În romînește de G. Murnu, Studiu introductiv și comentarii de D.M. Pippidi, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1956.
Alphonse Daudet,Scrisori din moara mea - Povestiri de luni, Traducere de Livia Storescu, Prefață de Henri Zalis, Editura pentru Literatură, Colecția BPT, București, 1964, 384 de pagini.
G. Guțu,Dicționar latin - român, Editura științifică și enciclopedică, București, 1983.
Albert Dauzat, Jean Dubois, Henri Mitterand,Nouveau Dictionnaire étymologique et historique par..., quatrième édition revue et corrigée, Librairie Larousse, Paris - VI, 1977.ISBN 2-03-020210-X
Florin Marcu, Constant Maneca,Dicționar de neologisme, ediția a III-a, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București, 1978.
en Stephen Jame O'Meara,Deep Sky Companions: The Messier Objects, Cambridge University Press, 1998,ISBN 0-521-55332-6
en C. J. Lada, N. D. Kylafits,The Origin of Stars and Planetary Systems, Kluwer Academic Publishers, 1999,ISBN 0-7923-5909-7
