Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Sari la conținut
Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare

Platină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Platină

IridiuPlatinăAur
Pd
  
 
78
Pt
 
        
        
                  
                  
                                
                                
Pt
Ds
Tabelul completTabelul extins
Informații generale
Nume,Simbol,NumărPlatină, Pt, 78
Serie chimică?
Grupă,Perioadă,Bloc10, 6, d
Densitate21450kg/m³
Culoarealb argintiu
Număr CAS7440-06-4[1] Modificați la Wikidata
Număr EINECS
Proprietăți atomice
Masă atomicău
Rază atomicăpm
Rază de covalențăpm
Rază van der Waalspm
Configurație electronică
Electroni penivelul de energie
Număr de oxidare
Oxid
Structură cristalină
Proprietăți fizice
Fază ordinară
Punct de topire K
Punct de fierbere K
Energie de fuziunekJ/mol
Energie de evaporarekJ/mol
Temperatură critică K
Presiune critică Pa
Volum molarm³/kmol
Presiune de vapori
Viteza sunetuluim/s la 20°C
Forțămagnetică
Informații diverse
Electronegativitate(Pauling)
Capacitate termică masicăJ/(kg·K)
Conductivitate electricăS/m
Conductivitate termicăW/(m·K)
Primaenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_1}}}kJ/mol
A 2-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_2}}}kJ/mol
A 3-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_3}}}kJ/mol
A 4-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_4}}}kJ/mol
A 5-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_5}}}kJ/mol
A 6-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_6}}}kJ/mol
A 7-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_7}}}kJ/mol
A 8-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_8}}}kJ/mol
A 9-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_9}}}kJ/mol
A 10-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_10}}}kJ/mol
Precauții
NFPA 704
UnitățileSI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Modificătext Consultați documentația formatului

Platina este unelement chimic din grupametalelor platinice, aflat în poziția 78 întabelul periodic al elementelor.

Platina este un element ce face parte din grupa metalelor platinice împreună cupaladiu (unul din cele mai scumpe metale, fiind de aproximativ 1,5 ori mai scump decâtaurul).Plutoniul este bineînțeles mult mai scump, dar nu poate fi cumpărat pe piața liberă. Platina e marfă legitimă;obiectele din platină fină sau aproape fină aucodul valutar de XPT 962. Monedele, lingourile mici și mari sunt supuse tranzacțiilor financiare ori trecute prin mâinile colecționarilor.

Este unmetal tranzițional, dur, maleabil, ductil și prețios, de culoare gri-alb. Platina este un metal nobil rezistent la coroziune, și se găsește adesea asociat cu unele minereuri decupru, deargint sau denichel, și mai rar sub formă de depozite native (de exemplu, înAfrica de Sud). Este folosit în confecționareabijuteriilor, în echipamente delaborator, înmedicina dentară și pentru realizarea protezelor dentare înaliaj cu aurul, pentru realizarea unorcontacte electrice și mai ales încatalizatoareleautovehiculelor.

Calitățile platinei îl fac una dintre cele optmaterii prime strategice considerate ca indispensabile în timp de război.[2]

Etimologie

[modificare |modificare sursă]

Platina era folosită înAmerica precolumbiană, iar primele referințeeuropene privitoare la acest metal au apărut în1557, în scrierileumanistuluiJules César Scaliger (1484-1558 d.C.), care l-a descris ca fiind unmetal misterios provenind din minele situate între provinciapanameză Darién șiMexic.

Spaniolii au denumit acest metalplatina, adică:„argint mic”, când l-au descoperit înColumbia; înspaniolăplata: „argint”. Spaniolii îl considerau impuritate a argintului și îl treceau drept rebut.

Caracteristici

[modificare |modificare sursă]
  • metal maleabil și ductil, bun conducător termic și electric;
  • nu este atacat de acidul azotic HNO3 la rece și de acidul clorhidric HCl doar deapă regală (o combinație de două părți acid azotic și o parte acid clorhidric) și de acidul sulfuric H2SO4 la cald;
  • Platina este ultimul metal prețios descoperit de către om, dar nu și cel din urmă folosit, ținând cont de faptul că vechii egipteni și indienii precolumbieni își confecționau bijuterii din granule de platină îmbinate cu aur. Englezii au socotit însă extragerea platinei o irosire de timp.

Abia în secolul trecut au fost descoperite calitățile platinei, după ce s-a reușit topirea ei la 1.770 °C. Platina este cotată, în prezent, la fel cu aurul, dar avantajele ei sunt superioare, acesta putând rezista mii de ani fără să se degradeze sau uzeze. Din acest motiv, platina a început să fie folosită pe scară largă în bijuterie, ajungând să fie mult mai apreciată decât celelalte metale nobile.

Compuși

[modificare |modificare sursă]

Oxizi

[modificare |modificare sursă]

Se presupune că ar exista oxizi ai platinei, dar nu au fost caracterizați prin metode analitice.

Impactul ecologic și toxicologic

[modificare |modificare sursă]

Când este pură și masivă, platina nu prezintă nicio problemă de sănătate a mediului.

Dar, din moment ce a fost folosit pe scară largă dreptcatalizator, începe să fie găsit în toate compartimentele mediului și în special în aerul urban.[3] Ploaia spală aerul, iar scurgerea îl aduce la stațiile de epurare urbane, unde se adaugă la cea care provine din urină (inclusiv cea a pacienților tratați împotriva cancerului), excremente și anumite deșeuri industriale. De la mijlocul anilor 1990, a fost găsit în nămolurile de epurare, cu variații semnificative legate de vreme (este mai puțin când vremea este uscată și mai mult când este ploioasă[4]).

Note

[modificare |modificare sursă]
  1. ^http://www.cdc.gov/niosh/npg/npgd0519.html Lipsește sau este vid:|title= (ajutor)
  2. ^Împreună cugermaniul (electronică avansată),titanul (submarine de vânătoare, aliaj extrem de rezistent),magneziul (explozive),mercurul (chimie nucleară, instrumente de măsură),molibdenul (oțel),cobaltul (chimie nucleară),niobiul (aliaje speciale extrem de rare). (Christine Ockrent,comte de Marenches,Dans le secret des princes, éd. Stock, 1986, p; 193.)
  3. ^F. Alt, A. Bambauer, K. Hoppstock, B. Mergler and G. Tölg ; ; Fresenius' Journal of Analytical Chemistry ; Volume 346, Numbers 6-9, 693-696, DOI:10.1007/BF00321274 ; (Springerlink)
  4. ^Dagmar Laschka, Markus Nachtwey ;Platinum in municipal sewage treatment plants ; Chemosphere, Volume 34, Issue 8, April 1997, Pages 1803-1812

Bibliografie

[modificare |modificare sursă]
  • L. KekedySenzori electrochimici metalici și ionselectivi,Editura Academiei RSR, 1987, p 28-32
  • D. Marian,Metale de înaltă puritate, Editura Tehnică, 1988
  • O. Bizerea Spiridon,Metale tranzitionale de tip d și compușii lor,Editura Politehnica, 2005

Legături externe

[modificare |modificare sursă]

Vezi și

[modificare |modificare sursă]
Metale alcaline
Litiu (3) •Sodiu (11) •Potasiu (19) •Rubidiu (37) •Cesiu (55) •Franciu (87) •Ununenniu (119)
Metale alcalino-pământoase
Beriliu (4) •Magneziu (12) •Calciu (20) •Stronțiu (38) •Bariu (56) •Radiu (88) •Unbinilium (120)
Metale tranziționale
Scandiu (21) •Titan (22) •Vanadiu (23) •Crom (24) •Mangan (25) •Fier (26) •Cobalt (27) •Nichel (28) •Cupru (29) •Zinc (30) •Ytriu (39) •Zirconiu (40) •Niobiu (41) •Molibden (42) •Technețiu (43) •Ruteniu (44) •Rodiu (45) •Paladiu (46) •Argint (47) •Cadmiu (48) •Hafniu (72) •Tantal (73) •Wolfram (74) •Reniu (75) •Osmiu (76) •Iridiu (77) •Platină (78) •Aur (79) •Mercur (80) •Rutherfordiu (104) •Dubniu (105) •Seaborgiu (106) •Bohriu (107) •Hassiu (108) •Meitneriu (109) •Darmstadtiu (110) •Roentgeniu (111) •Coperniciu (112) •Nihoniu (113) •Fleroviu (114) •Moscoviu (115) •Livermoriu (116)
Metale post-tranziționale
Aluminiu (13) •Galiu (31) •Indiu (49) •Staniu (50) •Taliu (81) •Plumb (82) •Bismut (83) •Poloniu (84)
Metaloizi
Bor (5) •Siliciu (14) •Germaniu (32) •Arsen (33) •Stibiu (51) •Telur (52)
Nemetale
Hidrogen (1) •Carbon (6) •Azot (7) •Oxigen (8) •Fosfor (15) •Sulf (16) •Seleniu (34)
Halogeni
Fluor (9) •Clor (17) •Brom (35) •Iod (53) •Astatin (85) •Tennessin (117)
Gaze nobile
Heliu (2) •Neon (10) •Argon (18) •Kripton (36) •Xenon (54) •Radon (86) •Oganesson (118)
Lantanide
Lantan (57) •Ceriu (58) •Praseodim (59) •Neodim (60) •Promețiu (61) •Samariu (62) •Europiu (63) •Gadoliniu (64)Terbiu (65) •Disprosiu (66) •Holmiu (67) •Erbiu (68) •Tuliu (69) •Yterbiu (70) •Lutețiu (71)
Actinide
Actiniu (89) •Thoriu (90) •Protactiniu (91) •Uraniu (92) •Neptuniu (93) •Plutoniu (94) •Americiu (95) •Curiu (96) •Berkeliu (97) •Californiu (98) •Einsteiniu (99) •Fermiu (100) •Mendeleviu (101) •Nobeliu (102) •Lawrenciu (103)
Superactinide
Unbiunium (121) •Unbibium (122) •Unbitrium (123) •Unbiquadium (124) •Unbipentium (125) •Unbihexium (126) •Unbiseptium (127) •Unbioctium (128) •Unbiennium (129) •Untrinilium (130) •Untriunium (131) •Untribium (132) •Untritrium (133) •Untriquadium (134) •Untripentium (135) •Untrihexium (136) •Untriseptium (137) •Untrioctium (138) •Untriennium (139) •Unquadnilium (140) •Unquadunium (141) •Unquadbium (142) •Unquadtrium (143) •Unquadquadium (144) •Unquadpentium (145) •Unquadhexium (146) •Unquadseptium (147) •Unquadoctium (148) •Unquadennium (149) •Unpentnilium (150) •Unpentunium (151) •Unpentbium (152) •Unpenttrium (153) •Unpentquadium (154) •Unpentpentium (155)
01.A Metale și aliaje intermetalice

Alamă · Aluminiu · Amalgam · Antitaenit · Argint · Aur · Auricuprid · Avaruit · Cabriit · Cadmiu · Crom · Cupalit · Cupru · Fier · Hexaferrum · Indiu · Iridiu · Kamacit · Khatyrkit · Mercur · Moschellandsbergit · Nichel · Osmiu · Paladiu · Platină · Plumb · Reniu · Rodiu · Ruteniu · Skaergaardit · Staniu · Taenit · Titan · Zhanghengit · Zinc

01.B Carbide, silicide, nitride și fosfide metalice
01.C Metaloide și nemetale

Arsen · Bismut · Chaoit · Diamant · Fullerit · Grafit · Lonsdaleit · Seleniu · Siliciu · Stibiu · Sulf · Telur

01.D Carbide și nitride nemetalice
01.X Neclasificate
Control de autoritate
Adus de lahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Platină&oldid=17098811
Categorii:
Categorii ascunse:

[8]ページ先頭

©2009-2025 Movatter.jp