În1936, Strand a participat activ la înființareaPhoto League, o organizație profesională cooperativă de fotografi care s-au unit în jurul unei game comune de cauze sociale și creative. Lucrările sale diverse, care se întind pe durata a șase decenii, acoperă numeroase genuri și subiecte, fotografiate înAmerica,Europa șiAfrica.[13]
Din punct de vedere al mișcărilor artistice ale timpului său, în afara valorii sale intrinsece de fotograf unic al secolului său, Strand aparține curentului larg almodernismului și al celui american alprecizionismului.[14]
Paul Strand s-a născut caNathaniel Paul Stransky la16 octombrie1890, la New York City. Părinții săi, originari dinBoemia, au fost negustorul Jacob Stransky și Matilda Stransky (născută Arnstein).[15]
La sfârșitul adolescenței, a fost elev al renumitului fotograf documentarLewis Hine, la cunoscuta și apreciataEthical Culture Fieldston School. În timpul unei excursii de grup, fiind în această clasă, Strand a vizitat pentru prima datăGaleria de artă 291 – administrată deAlfred Stieglitz șiEdward Steichen – unde se organizau mereu expoziții de lucrărimoderniste, cu gândire și perspective de viitor. Impactul emoțional și artistic pentru Strand a fost realizarea faptului că trebuie să-și ia hobby-ul fotografic mult mai în serios. Ulterior, Stieglitz a promovat lucrări ale lui Strand chiar înGaleria 291, în publicația sa de fotografie „Camera Work” și în colecția sa de artă din studioul Hieninglatzing.
Unele dintre aceste lucrări timpurii ale lui Strand, cum ar fi bine-cunoscuta„Wall Street”, au experimentat cu formeabstracte, formale, influențând, printre alții, pe artistul vizualEdward Hopper și viziunea sa urbană idiosincretică.[16]
Alte lucrări ale lui Strand reflectă interesul său de a folosiaparatulul defotografiat ca instrument de reformă socială. Când făcea portrete, adesea monta o lentilă de alamă falsă pe partea laterală a aparatului său fotografic, în timp ce fotografia folosind un al doilea obiectiv de lucru ascuns sub braț. Aceasta însemna că subiecții lui Strand, foarte probabil, nu aveau idee că erau fotografiați.[17] Era o modalitate de a obține fotografii instantanee pe care unii o criticaseră.
Strand a fost unul dintre fondatoriiPhoto League (Liga Foto), o asociație de fotografi care a susținut folosirea artei lor pentru a promova cauze sociale și politice. Strand șiElizabeth McCausland au fost „deosebit de activi” în Ligă, Strand servind ca „ceva ca un om de stat mai în vârstă.” Atât Strand, cât și McCausland erau „în mod clar înclinați spre stânga”, cu Strand manifestând „mai mult decât simpatie pentru ideile marxiste.” Strand, McCausland,Ansel Adams șiNancy Newhall au contribuit cu toții la publicația Ligii,Photo News.[18]
În următoarele câteva decenii, Strand a lucrat atât în film, cât și în fotografie. Primul său film a fostManhatta (1921), cunoscut și sub denumirea deNew York, the Magnificent, unfilm mut care arată zi de zi, viața de zi cu zi a orașuluiNew York City, realizat împreună cu pictorul/fotografulCharles Sheeler.[19] În „Manhatta” sunt incluse niște cadre similare cu celebra fotografie a lui Strand„Wall Street” (1915).
În 1948,CBS l-a angajat pe Strand să contribuie cu o fotografie pentru o reclamă surprinsă sub titlul „It is Now Tomorrow” (Acum este mâine) - fotografia lui Strand, acceptată de CBS, arăta antene de televiziune „în vârful” orașuluiNew York.[21]
Deși Strand este cel mai bine cunoscut pentru fotografiile timpurii (abstracții), revenirea sa la fotografia statică, în această perioadă ulterioară a produs unele dintre cele mai semnificative lucrări ale sale, sub forma a șase cărți „portrete” ale locului:Time in New England (1950),La France de Profil (1952),Un Paese (cu fotografii cuLuzzara și Valearâului Po dinItalia, Einaudi, 1955),[23]Tir a'Mhurain / Outer Hebrides[24][25](1962), „Living Egypt” (1969, cuJames Aldridge) și „Ghana: An African Portrait” (cu comentariul luiBasil Davidson); 1976).
Strand s-a căsătorit cu pictorițaRebecca Salsbury pe21 ianuarie1922.[26] A fotografiat-o frecvent, uneori într-un mod neobișnuit de intim, în compoziții strâns decupate. După ce a divorțat de Salsbury, Strand s-a căsătorit cu Virginia Stevens în 1935. Au divorțat în 1949; s-a căsătorit apoi cuHazel Kingsbury în 1951 și au rămas căsătoriți până la moartea lui din1976.[27]
Momentul plecării lui Strand în Franța coincide cu primul proces pentru calomnie al prietenului săuAlger Hiss, cu care a menținut o corespondență până la moartea sa. Deși nu a fost niciodată membru oficial alPartidului Comunist (american), mulți dintre colaboratorii lui Strand au fost fie membri ai Partidului (precumJames Aldridge șiCesare Zavattini), fie scriitori și activiștisocialiști proeminenți (precumBasil Davidson).
Mulți dintre prietenii săi erau, de asemenea, comuniști sau suspectați că ar fi așa. Spre exemplu, alți prieteni buni al lui Strand erau:D. N. Pritt, unMembru al Parlamentului, regizorul de filmJoseph Losey, poetul scoțianHugh MacDiarmid și actorulAlex McCrindle. Strand a fost, de asemenea, strâns implicat cuFrontier Films, una dintre cele peste 20 de organizații care au fost identificate drept „subversive” și „ne-americane” de către procurorul general alStatelor Unite ale Americii. Când a fost întrebat, de un intervievator, de ce a decis să plece în Franța, Strand a început prin a remarca că în America, la momentul plecării sale, „Macartismul devenea [din ce în ce] răspândit și otrăvea mințile unui număr grozav de mare de oameni.”[28]
Înanii 1950, și datorită existenței unui anumit proces de tipărire, despre care se spunea că era disponibil doar înGermania de Est, la acea vreme, Strand a insistat ca cărțile sale să fie tipărite înLeipzig, (oraș care se găsea în „Est”), chiar dacă asta însemna că frumoasele sale albume, tipărite doar acolo, au fost inițial interzise pe piața americană din cauza provenienței lor „comuniste.”[24]
După mutarea lui Strand în Europa, acesta a fost monitorizat îndeaproape de serviciile de securitate americane.[29]. Aceste informații confidențiale au fost dezvăluite mai târziu, existând în fișiere de informații declasificate, obținute în temeiul legiiFreedom of Information Act și păstrate acum laCentrul pentru Fotografie Creativă alUniversității din Arizona.
Cel mai mare preț atins de o fotografie Strand, pe piața de artă, a fost atins de fotografiaAkeley Motion Picture Camera (1922), care s-a vândut cu 783.750 USD la casa de licitațiiChristie's din orașulNew York, la 4 aprilie 2013.[30]
^enRobinson, Gerald H. ().Photography, History & Science. Carl Mautz Publishing. pp. 38 (Photo League), 43 (documentarian), 91 (Realism), 111 (influence on Ansel Adams).ISBN9781887694278. Accesat în.
^enAdams, Robert, 1937- ().Why people photograph : selected essays and reviews (ed. 1st). New York: Aperture.ISBN0-89381-597-7.OCLC31404331.Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link), page 86