Papa Leon al X-lea (n.,Florența,Republica Florentină – d.,Roma,Statele Papale), născut cu numele deGiovanni di Lorenzo de' Medici, a fost capulBisericii Catolice din 9 martie 1513 până la moartea sa în 1521. Cel de-al doilea fiu al luiLorenzo de' Medici, conducătorul Republicii Florentine, acesta a fost ridicat la rangul de cardinal în anul 1489.După moartea papeiIulius al II-lea, Giovanni a fost ales papă după asigurarea sprijinului membrilor mai tineri ai Colegiului Cardinalilor. În primul tur de scrutin, opt din cele 25 de voturi au fost întrunite de cardinalulTamás Bakócz dinArdud.
Giovanni di Lorenzo de' Medici s-a născut în Republica Florentină. De la o vârstă fragedă, el a fost destinat pentru o carieră ecleziastică.
Tatăl său a reușit să-l convingă pePapa Inocențiu al VIII-lea să-l numească pe Giovanni cardinal al Bisericii Santa Maria in Domnica în data de 8 martie 1489, la vârsta de 13 ani, deși nu i s-a permis să poarte însemnele sau să ia parte la deliberările colegiului timp de trei ani. Între timp, Giovanni a primit o educație la curtea umanistă a tatălui său, de la oameni precumAngelo Poliziano,Pico della Mirandola,Marsilio Ficino șiBernardo Dovizio Bibbiena.
La 23 martie 1492 a fost admis în mod oficial înColegiul Cardinalilor și și-a stabilit reședința laRoma. Moartea tatălui său l-a readus temporar înFlorența.
În 1492 Giovanni a participat la conclavul care a urmat după moartea Papei Inocențiu al VIII-lea, unde s-a opus la alegereaCardinaluluiRodrigo Borgia (ales sub numele dePapa Alexandru al VI-lea). S-a reîntors în Florența unde a locuit cu fratele său Piero, în toată agitația făcută deSavonarola și în timpul invaziei luiCarol al VIII-lea, până când florentinii s-au revoltat și i-au expulzat în noiembrie 1494. În timp ce fratele său a găsit refugiu în Veneția și Urbino, Giovanni a călătorit înGermania, înȚările de Jos și înFranța.
În mai 1500 s-a reîntors la Roma, unde a fost primit cu cordialitate de cătrePapa Alexandru al VI-lea și unde a trăit următorii ani cufundat în artă și literatură.
În 1503 a susținut alegerea papeiIulius al II-lea. La data de 1 octombrie 1511 Giovanni a fost numit împuternicitul papei laBologna șiRomagna, iar atunci când Republica Florentină s-a declarat în favoarea schismaticilor,Iulius al II-lea l-a trimis împotriva orașului său natal, în fruntea unei armate.
Giovanni a fost alespapă la 9 martie 1513. Absența cardinalilor francezi a redus efectiv alegerile dintre Giovanni (care a avut sprijinul membrilor mai tineri din colegiul cardinalilor) șiRaffaele Riario (care a avut sprijinul grupului de vârsta sa). La 19 martie 1513, la vârsta de 37 de ani, a fost încoronat papă sub numele de Leon al X-lea.
RegeleLudovic al XII-lea al Franței, în alianță cu Veneția, era determinat să recâștige ducatul Milanului. După eforturi zadarnice de a menține pacea, papa Leon a aderat la5 aprilie1513 prin tratatul de laMechelen laLiga din Cambrai, alături de împăratulMaximilian I, regeleFerdinand II de Aragon și regeleHenric al VIII-lea al Angliei. Franța și Republica Venețiană au avut succes la început, însă au fost învinse în iunie înBătălia de la Novara. Venețienii au continuat lupta până în octombrie.Al cincilea conciliu de la Lateran, care a fost redeschis de Leon în aprilie, a ratificat la 9 decembrie 1513 pacea cu Ludovic al XII-lea și a înregistrat oficial închiderea schismei din Pisa.
În timp ce conciliul a fost implicat în planificarea unei cruciade și în consolidarea clerului, o nouă criză a avut loc între papă și noul rege al Franței,Francisc I, un tânăr prinț entuziast, dominat de ambiția de a recupera Milano și Regatul Napoli. Leon a format o nouă ligă cu Împăratul Spaniei și ca să asigure sprijin din partea englezilor, l-a ridicat la rangul de cardinal peThomas Wolsey.
Francisc I a intrat în Italia în august 1515, iar la 14 septembrie a câștigatBătălia de la Marignano. În octombrie, Leon a semnat un acord cu caracter obligatoriu de retragere a trupelor sale dinParma șiPiacenza, cu condiția ca Franța să protejeze Roma și Florența. Regele Spaniei a scris ambasadorului său la Roma căSanctitatea Sa a jucat un joc dublu și tot zelul de a îndepărta francezii de Italia a fost doar o diversiune. Acest reproș a fost confirmat atunci când Leon a ținut o conferință secretă cu Francisc la Bologna, în decembrie 1515. Subiectele aparent luate în considerare, au fost instaurarea păcii între Franța, Veneția și Sfântul Imperiu Roman, cu scopul de a forma o expediție împotriva Imperiului Otoman.
Cele trei obiective principale pentru Leon erau: pacea creștinătății, cruciada împotriva turcilor și reforma bisericii, care ar fi putut fi asigurată numai prin consens general în rândul puterilor europene.
