.jpg)
Partidul Social Democrat (PSD) este considerat cel mai marepartid politic parlamentar dinRomânia,[24] reprezentant alsocial-democrației înParlamentul României. PSD este succesorulFrontului Salvării Naționale (FSN), transformat ulterior în Frontul Democrat al Salvării Naționale (FDSN) și Partidul Democrației Sociale din România (PDSR).[25] Partidul se consideră continuatorulmișcării social-democrate istorice reprezentată de Partidul Social Democrat Român (PSDR).[26]
Partidul a fost reprezentat timp de trei mandate la conducerea României deIon Iliescu, fost secretar județean al PCR, și a guvernat singur sau a susținut guvernarea în mai multe perioade: între 1990 și 1996, 2000 și 2004, din nou între 2007 și 2009, apoi între 2012 și 2015 și din 2017 până în 2019.[27] Din 2021, PSD se află din nou la guvernare alături de PNL și UDMR/RMDSZ (cu acesta din urmă doar până în 2023), în cadrul largii coalițiiCoaliția Națională pentru România (CNR). Din 2023, PSD se află la guvernare alături de PNL, într-o formă bipartită a CNR.
În anul 2024, PSD era cel mai mare partid politic din România în ceea ce privește aleșii locali și parlamentari și deținea cel mai mare număr de europarlamentari, având 10 dintr-un total de 33 de eurodeputați alocați României înParlamentul European (PE).[28]
La 6 februarie 1990,Frontul Salvării Naționale (FSN) s-a înscris în registrul partidelor politice, devenind astfel o mișcare populară după transformarea sa dintr-un organ provizoriu al puterii de stat. În aprilie 1990 a avut loc prima Conferință Națională a FSN, în cadrul căreia Ion Iliescu a fost ales președinte. Deși FSN a câștigatalegerile din 20 mai 1990, partidul era în pragul destrămării.
Convenția Națională a FSN din 16-17 martie 1991 a marcat prima încercare de a stabiliza partidul pe baze doctrinare. Potrivit moțiunii „Un viitor pentru România”, FSN a fost definit ca un „partid de centru-stânga inspirat din valorilesocial-democrației moderne europene”. Cu toate acestea, Convenția FSN din 27-29 martie 1992 a fost momentul în care diferențele de viziune au dus la divizarea partidului. Susținătorii moțiunii „Viitorul - Azi” au câștigat în urma votului, iarPetre Roman a devenit președintele FSN. Grupul care a pierdut alegerile interne a format un nou partid, Frontul Democrat al Salvării Naționale (FDSN).
La prima Conferință Națională a FDSN, care a avut loc în perioada 27-28 iunie 1992, s-a hotărât susținerea lui Ion Iliescu pentru alegerile prezidențiale. Deși susținătorii moțiunii „Viitorul - Azi” au reușit să se impună în interiorul FSN, aceștia au pierdutalegerile parlamentare din 1992.
La un an de la constituire, Frontul Democrat al Salvării Naționale (FDSN) și-a reafirmat orientarea social-democrată în cadrul Conferinței Naționale din 9-10 iulie 1993, când și-a schimbat denumirea înPartidul Democrației Sociale din România și l-a ales peOliviu Gherman în funcția de președinte. Totodată, s-a realizat fuziunea prin absorbție cuPartidul Republican, Partidul Solidarității Sociale, Partidul Cooperatist și Partidul Socialist Democratic din România.
La alegerile parlamentare din 27 septembrie 1992, FDSN, proaspăt înființat după sciziunea FSN, a obținut primul loc, iar Ion Iliescu a câștigatalegerile prezidențiale din același an cu 61,5% din voturi. Iliescu l-a numit peNicolae Văcăroiu în funcția de prim-ministru. Cu toate acestea, din postura de partid aflat la guvernare, PDSR a suferit un proces accentuat de erodare și a pierdutalegerile din toamna anului 1996.
Laalegerile prezidențiale din 1996, Ion Iliescu a pierdut în fața candidatuluiConvenției Democrate (CDR),Emil Constantinescu. Datorită nenumăratelor greșeli ale partidelor din Convenție și a instabilității guvernelor CDR, PDSR a redevenit cea mai importantă forță politică din România, lucru care s-a dovedit la alegerile prezidențiale de peste patru ani.
În anul 2000, Ion Iliescu, candidatul Partidului Democrației Sociale din România (PDSR), a fost ales din nou Președinte al României, învingându-l detașat în al doilea tur de scrutin pe candidatulPartidului România Mare (PRM),Corneliu Vadim Tudor. Aceste alegeri prezidențiale au fost ultimele câștigate destânga românească până în prezent. După acest moment, Adrian Năstase, până atunci secundul lui Iliescu, a preluat conducerea PDSR și, în urma mai multor fuziuni, în 2001, a redenumit partidul „Partidul Social Democrat” (PSD), prescurtat PSD, după fuziunea cuPartidul Social-Democrat Român.PD-ul condus de Traian Băsescu, un alt partid relevant de centru-stânga, a fost invitat la fuziune pentru a unifica toate forțele de stânga, dar Băsescu a refuzat.[29][30][31]
În această perioadă, PSD a început apropierea dePartidul Socialiștilor Europeni (PES), a doua forță ca importanță dinParlamentul European, și s-a distanțat de istoria „tranziției politice” din anii '90.Guvernarea lui Adrian Năstase (2000-2004) a fost caracterizată de integrarea României înNATO și începutul procesului de integrare înUniunea Europeană.
În anul 2000, PDSR, împreună cuPartidul Umanist Român (PUR), de orientare social-liberală, au constituit la 7 septembrie 2000Polul Democrat-Social din România. Acest bloc electoral a câștigatalegerile legislative din noiembrie 2000. Una dintre clauzele contractului politic dintre cele două partide a fost realizarea fuziunii dintre cele două partidesocial-democrate. Astfel, în iunie 2001, a avut loc constituirea Partidului Social Democrat (PSD) din unificarea celor două partide.
La Congresul de constituire a PSD, Adrian Năstase a considerat că noua formațiune are rolul de a reprezenta social-democrația modernă, adaptată problemelor și priorităților actuale. În 2002, a fost publicat documentul „Spre normalitate – o viziune social-democrată modernă privind viitorul României”, care propunea principalele „direcții de acțiune” pentru perioada post-tranziție.
În februarie 2003, la reuniunea de laSnagov, Năstase a subliniat refacerea unității social-democrate pe baze ideologice clare și neconflictuale, precum și concilierea între tradiția și modernitatea stângii democrate românești. Procesul de unificare și modernizare a stângii românești a favorizat apropierea PSD de structurile social-democrate internaționale, precumInternaționala Socialistă șiPartidul Socialiștilor Europeni. În iunie 2005, PSD a devenit membru cu drepturi depline al Partidului Socialiștilor Europeni. PSD a dezvoltat relații consistente de colaborare cu partidele social-democrate europene și a semnat acorduri de cooperare cu partide membre ale Internaționalei Socialiste. Perioada 2000-2004 a fost importantă pentru consolidarea PSD ca unic reprezentant al social-democrației în România. Cu toate acestea, supus unui proces de erodare inerent din cauza actului guvernării, PSD a intrat în opoziție după alegerile din noiembrie 2004.
În decembrie 2004, deșiAdrian Năstase era pe prima poziție în sondajele de opinie, a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Traian Băsescu, candidatulAlianței Dreptate și Adevăr (DA). La începutul anului 2005, Ion Iliescu a preluat temporar conducerea social-democraților pentru a organiza un Congres de alegeri a structurilor de conducere din PSD.
Congresul din aprilie 2005 a desemnat noua conducere a partidului, iar Mircea Geoană a fost ales președinte. Geoană a exprimat dorința PSD de a-și consolida baza doctrinară și de a face o opoziție constructivă. A urmat o perioadă de repoziționări politice și structurale, orientate spre modernizare și o mai bună integrare în familia socialistă europeană. Unii lideri contestați, inclusiv cei anchetați de justiție, au părăsit partidul sau au fost îndepărtați din funcțiile deținute.
Congresul din 10 decembrie 2006 l-a reconfirmat în funcția de președinte al PSD peMircea Geoană, aducând la conducerea partidului o echipă tânără și dinamică, marcând sfârșitul perioadei de criză a partidului. Programul „România Socială” a încercat să ofere o viziune nouă, progresistă și europeană social-democrației române, precum și o alternativă la guvernarea de dreapta.
Lareferendumul pentru adoptarea unei legi electorale bazate pe scrutinul majoritar încircumscripțiiuninominale în două tururi, cerut de președintele Traian Băsescu, PSD și-a exprimat sprijinul deplin pentru formula propusă, deoarece proiectul devot uninominal fusese promovat și susținut de PSD timp de peste trei ani.
Președintele de onoare al PSD,Ion Iliescu, s-a opus public votului uninominal și a îndemnat la boicotarea referendumului, argumentând că sistemul uninominal nu va curăța clasa politică și va împiedica accesul în Parlament al celor care nu pot finanța campaniile și va elimina orice formă de control sau responsabilizare a parlamentarilor între alegeri.
Președintele PSD,Mircea Geoană, a anunțat că social-democrații vor propune în perioada următoare un proiect de lege pentru a asigura un control strict asupra finanțării campaniilor electorale.[32]
Laalegerile parlamentare din 2008, PSD a participat într-oalianță cuPartidul Conservator (PC), obținând cu 3 mandate mai puțin decât primul partid clasat,Partidul Democrat Liberal (PDL). În urma negocierilor post-electorale, s-a stabilit o coaliție de guvernare întrePDL șiAlianța PSD+PC, care împreună dețineau 75% din totalul mandatelor Parlamentului României.
După remaniereaMinistrului Administrației și Internelor de către premierulEmil Boc, PSD a părăsitGuvernul Emil Boc la 2 octombrie 2009.
Laalegerile prezidențiale din 2009, Mircea Geoană a pierdut al doilea tur în fața lui Traian Băsescu (PDL), care a devenit astfelPreședinte al României pentru a doua oară consecutiv. După pierderea alegerilor, la Congresul partidului din februarie 2010, Grupul Reformator de la Cluj (liderii PSD din Transilvania) l-a abandonat peMircea Geoană și s-a alăturat lui Victor Ponta. Astfel, Victor Ponta a devenit noul președinte al PSD și, bazându-se pe vechea alianță cu PNL șiCrin Antonescu din turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2009, a început negocierile pentru o ulterioară alianță în opoziție între cele două partide, alianța care avea să devină Uniunea Social-Liberală (USL).
La 6 februarie 2011, PSD a formatUniunea Social-Liberală (USL) împreună cuAlianța de Centru-Dreapta (ACD), alcătuită dinPartidul Conservator (PC) șiPartidul Național Liberal (PNL). USL a fost creată ca o alternativă la guvernările succesive Boc și Ungureanu și a devenit o coaliție politică majoră de la începutul anilor 2000, fiind cotată în sondaje cu peste 55-60% din voturile electoratului pentru alegerile locale și parlamentare din 2012.
După demitereaGuvernului Mihai Răzvan Ungureanu de cătreParlament, printr-o moțiune de cenzură depusă de USL, președinteleTraian Băsescu l-a desemnat peVictor Ponta să formeze un nouguvern. USL a câștigat detașatalegerile locale șiparlamentare din 2012, iar Victor Ponta a fost reconfirmat în funcția de prim-ministru.
În 2013, neînțelegerile din organizațiile locale ale USL au dus la destrămarea alianței. După ruperea USL, în contextul măsurilor social-democrate luate deGuvernul Ponta și al disputelor din PNL, PSD a obținut jumătate din mandatele de europarlamentari alocați României la alegerile din primăvara anului 2014. Deși forțele de dreapta (Alianța Creștin Liberală, ACL) au pierdut alegerile, au reușit să mobilizeze un electorat de dreapta pentru alegerile prezidențiale de la finalul anului.
La alegerile prezidențiale din 2014, Victor Ponta, candidatul PSD, a fost învins deKlaus Iohannis, candidatulAlianței Creștin Liberale (PNL-PDL) și primar alSibiului. Deși Ponta a fost considerat mare favorit la începutul campaniei, Iohannis a câștigat alegerile. Dupăincendiul de la Clubul Colectiv dinBucurești și aprotestele de stradă care au urmat, Victor Ponta a demisionat din funcția de prim-ministru în 2015. La Congresul extraordinar al PSD din vara aceluiași an, Ponta i-a cedat funcția de președinte luiLiviu Dragnea. Sub conducerea lui Dragnea, PSD a fost renumit pentrualegerile locale șiparlamentare din 2016, obținând cele mai multe mandate de primari și președinți de consilii județene și 47% din voturile la alegerile parlamentare
Împreună cu ALDE, condus de Călin Popescu-Tăriceanu, PSD a format trei guverne între 2017 și 2019:
În urma tentativelor de modificare a Legilor justiției și a comunicării deficitare a măsurilor economice și sociale, PSD a fost criticat intens în mass-media și pe rețelele de socializare. Mitingurile de protest, în special violențele de la mitingul diasporei din 10 august 2018, au amplificat aceste critici, ducând la un minim istoric de voturi pentru PSD la alegerile europarlamentare din 2019.[36] După această înfrângere, Liviu Dragnea, președintele PSD, a fost arestat și încarcerat la Penitenciarul Rahova.
La Congresul din iunie 2019,Viorica Dăncilă a devenit noul președinte al PSD și candidatul partidului la alegerile prezidențiale din noiembrie 2019.[37] Deși nu era considerată o favorită, Dăncilă a obținut 23% din voturi în primul tur, consolidând a doua poziție a PSD în fața USR. În al doilea tur, a obținut 34% din voturi, dar a pierdut în fața lui Klaus Iohannis, candidatul PNL.
După pierderea alegerilor, pe 26 noiembrie 2019, toată conducerea națională a PSD a demisionat, cu excepția președintelui executivEugen Teodorovici. Biroul Permanent Național al partidului a fost dizolvat, iarMarcel Ciolacu, președinte al Camerei Deputaților, a fost ales președinte interimar al PSD.[38] Ciolacu, împreună cu un Comitet de organizare, a fost însărcinat să pregătească Congresul PSD de alegeri din ianuarie-februarie 2020.
La 4 noiembrie 2019, guvernul minoritar condus deLudovic Orban a fost învestit. Pe 24 noiembrie 2019, Viorica Dăncilă a pierdut alegerile prezidențiale cu 34% față de 66% pentru Klaus Iohannis. În contextul alegerilor parlamentare anticipate planificate pentru iunie 2020, PSD a susținut moțiuni de cenzură împotriva guvernului Orban.
La 5 februarie 2020, guvernul Orban a fost demis prin moțiune de cenzură. Florin Cîțu a fost propus ca premier, dar a demisionat, iar pe 14 martie 2020, guvernul Orban 2 a fost învestit cu voturile parlamentarilor PSD, pe fondulpandemiei de COVID-19.
Pe durata pandemiei, PSD a criticat acțiunile guvernului pentru gestionarea coronavirusului și a susținutteorii ale conspirației, minimizând existența virusului.[39] În toamna lui 2020, PSD a adus în prim-plan candidați pentru alegerile parlamentare, precum Alexandru Rafila.[40][41] PSD a câștigat alegerile parlamentare din 2020, dar nu a reușit să obțină majoritatea parlamentară, susținându-l peAlexandru Rafila pentru funcția de prim-ministru.[42]
Guvernul Cîțu a fost învestit pe 21 decembrie 2020, cu sprijinul PNL, USR-PLUS și UDMR/RMDSZ, formând o majoritate parlamentară. PSD a rămas în opoziție, criticând măsurile guvernării și Planul Național de Reconstrucție și Reziliență. PSD a depus o moțiune de cenzură pe 24 iunie 2021, dar aceasta a eșuat.[43]
În toamna lui 2021, după ce USR-PLUS a părăsit coaliția de guvernare, PSD a prezentat propria moțiune, care a obținut un număr record de 281 de voturi pentru, demitând astfel Guvernul Cîțu. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că PSD ar putea susține suspendarea președintelui Klaus Iohannis.[44][45]
După demiterea guvernului, PSD a susținut ideea alegerilor anticipate, dar pe 25 noiembrie 2021, o majoritate parlamentară formată din PSD, PNL și UDMR/RMDSZ a votat învestireaGuvernului Ciucă, una dintre cele mai mari coaliții dinistoria post-decembristă a României. Conform acordului,Nicolae Ciucă a fost prim-ministru până pe 25 mai 2023, iar PSD a preluat funcția de premier, Marcel Ciolacu devenind prim-ministru.[46]
Guvernul Marcel Ciolacu (1), instalat la 15 iunie 2023 în urma rotativei dintre PSD și PNL, a fost marcat de încercarea de a menține stabilitatea într-un context economic dificil și politic tensionat.[47] Marcel Ciolacu a preluat funcția de prim-ministru într-o perioadă cu inflație ridicată, deficit bugetar și nemulțumiri sociale crescânde. Cea mai importantă măsură a fost reforma fiscală din toamna lui 2023, prin care guvernul a crescut unele taxe și a redus cheltuielile publice, pentru a respecta condițiile impuse de Comisia Europeană. Aceste schimbări au stârnit proteste din partea profesorilor, medicilor și altor categorii, care au cerut salarii mai mari și condiții mai bune. Relația dintre PSD și PNL s-a deteriorat treptat, mai ales în contextul alegerilor din 2024, când cele două partide au candidat separat. Guvernul și-a încheiat activitatea la 23 decembrie 2024, odată cu încheierealegislaturii 2020–2024 a Parlamentului României și organizarea alegerilor parlamentare.
Ca și omologii săi la nivel național dinPartidul Socialiștilor Europeni (PES), are o viziune decentru-stânga și a fost descris ca guvernând ca centru-stânga,[48][49] dar a fost descris și ca pragmatic,[11] datorită politicii salesincretice.[11][50] PSD s-a format ca urmare a fuziuniiPartidului Social-Democrat Român (PSDR), care avea o ideologie social-democrată internaționalistă, cu Partidul Democrației Sociale din România (PDSR), a cărui guvernare era marcată de o combinație desocial-democrație,socialism democratic,laburism, pragmatism,populism de stânga, și naționalism.[51] Absorbția din 2003 aPartidul Socialist al Muncii (PSM) și a Partidului Socialist al Renașterii Naționale (PSRN) a condus la consolidarea componenteinaționalismului de stânga în cadrul partidului.[52][53] Până în 2021,[54][55][56][57] spre deosebire de majoritatea membrilor PES din Europa de Vest și ca și alte partide social-democrate de centru-stânga similare din Europa Centrală și de Estpostcomunistă, acesta a adoptat o viziuneeurosceptică mai blândă,[15][17][57][58] deși este neutru în ceea ce priveșteintegrarea europeană.[59] PSD a declarat că susține aderarea la UE și NATO.[60][61][62] Partidul este mai conservator decât PES atunci când vine vorba de probleme sociale,[63][64][65] reflectând perspectiva social-conservatoare a țării,[66] inclusiv în omologul său decentru-dreapta,Partidul Național Liberal (PNL).[67] A fost descris ca un partidsocial-democrat naționalist de stânga[50][68][69] șipopulist de stânga.[70][71][72][73][74][75]
Partidul a fost descris ca având o retorică și politici economice decentru-stânga, fiind în același timp mai conservator în chestiuni personale și etice. Potrivit lui Florin Poenaru, „mișcarea condusă de Ion Iliescu a fost de la bun început partidul capitaliștilor locali și nu al proletariatului industrial. ... PSD a fost partidul care a agregat interesele capitaliștilor autohtoni, dar a cărui bază electorală a fost fostul proletariat industrial.”[76] Poenaru afirmă că PSD nu a spus niciodată nu agendeineoliberale, ci a aplicat-o destul de lent.[76]Andrei Pleșu a declarat la un moment dat că principalele partide româneștipostcomuniste nu acționează în funcție de vreo ideologie sau doctrină.[77]
Analistul politic Radu Magdin a declarat că PSD este „un partid catch-all: valorile sale sunt conservatoare, politica sa economică este liberală și are o retorică socială, de stânga, atunci când vine vorba de politici publice”. Un exemplu este apelul lor atât pentru reducerea impozitelor, cât și pentru creșterea pensiilor și salariilor în 2016.[78] Perspectiva sa mai conservatoare se datorează naturii social-conservatoare a țărilorpostcomuniste și a fost adoptată atât de centru-stânga (PSD), cât și decentru-dreapta (PNL).[79] Pentru Cornel Ban, profesor asistent de relații internaționale la Pardee School of Boston University, PSD este o anomalie în Europa de Est prin faptul că a fost un teren de joacă ideal pentru partidelepopuliste de dreapta, dar a văzutstânga politică câștigând în mod obișnuit; acest lucru s-a datorat în parte faptului cădreapta politică șiextrema dreaptă au fost la guvernare, inclusiv la nivel local, în timpul decăderilor postcomuniste care au rămas în mintea multor alegători.[73] Jurnalistul Jean-Baptiste Chastand a declarat că guvernulpro-european condus de PSD în România a luat o turnurăconservatoare națională.[80] IstoriculIoan Stanomir a declarat că PSD este un partid conservator, care nu are nimic de-a face cu stânga,[81] în timp ce jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob a descris partidul ca fiindprogresist-conservator.[82] De asemenea, PSD s-aopus cotelor obligatorii derefugiați.[83][84][85] Jurnalistul Daniel Mihăilescu a etichetat partidul ca fiindnațional populist.[86]Deutsche Welle a declarat că, spre deosebire de majoritatea partidelor social-democrate europene, PSD este împotrivaprogresismului social și este puternic conservator.[87] Jurnalistul și filozofulAndrei Cornea a mai afirmat că PSD nu este un partid social-democrat, ci unul patrimonial-conservator, structurat în jurul vasalității și clientelismului, al cărui bazin electoral esențial este format dintr-un popor sărac, ignorant și mai ales lipsit de conștiință civică.[88] PSD are și facțiunietno-naționaliste.[89] Sub conducerea lui Dragnea, PSD a fost descris canațional-populist șisuveranist.[90][91]
În ceea ce priveștedrepturile LGBT, în general, PSD se opune recunoașteriicăsătoriilor și parteneriatelor civile între persoane de același sex. Cu toate acestea, în 2018, președintele PSD de atunci,Liviu Dragnea, a dat de înțeles că PSD ar putea susține recunoaștereaparteneriatului civil.[92][93][94] De asemenea, în ianuarie 2001, guvernul dominat de PSD,Adrian Năstase, a fost cel care a adoptat Ordonanța de urgență nr. 89/2001,[95] care a eliminat art. 200 din Codul Penal și a adaptat alte articole care se refereau la infracțiunile sexuale pentru a evita tratamentul discriminatoriu al infractorilor, legalizând astfel relațiile între persoane de același sex.[96] Această ordonanță a intrat în vigoare în ianuarie 2002, după ce președinteleIon Iliescu (fondatorul PSD) a semnat noua lege.[97] Cu toate acestea, fostul președinte al social-democraților,Marcel Ciolacu, a fost un adversar puternic al recunoașterii căsătoriei și parteneriatului civil între persoane de același sex.[98][99]
Partidul are legături puternice cuBiserica Ortodoxă Română (BOR), reflectândconservatorismul social al partidului.[100][101][102][103][104]
Semnul electoral al Partidului Social Democrat (PSD) este reprezentat de trei boboci de trandafir cu tulpinile intersectându-se la bază, inscripționat cu acronimul PSD pe un fundal roșu. Trandafirul simbolizează social-democrația, fiind un emblema comună pentru partidele de acest tip din Europa. În România, acest simbol a fost folosit anterior dePartidul Democrat (PD), care a avut legături cu Internaționala Socialistă.[105]
În2006, PSD a adoptat o versiune simplificată a siglei, constând dintr-un pătrat roșu cu inițialele partidului scrise în alb. Partidul a schimbat culorile de la albastru și alb la roșu și alb, subliniind astfel apartenența sa la Partidul Socialiștilor Europeni.
De-a lungul timpului, PSD a folosit diverse motto-uri, cum ar fi:
Speculațiile privind modificarea siglei PSD s-au dovedit nefondate, fiind adesea generate de confuzii cu logoul Programului Managerilor de Campanie sau mascotele folosite la evenimente.
Frontul Democrat al Salvării Naționale (FDSN) s-a format în martie 1992, prin desprinderea unei aripi majoritare dinFSN, condusă deIon Iliescu.[106]
În iulie 1993, FDSN a fuzionat cuPartidul Republican, Partidul Cooperatist și Partidul Socialist Democratic Român, devenindPartidul Democrației Sociale din România (PDSR).[106] Un an mai târziu, în 1994, PDSR a absorbitPartidul Solidarității Sociale (PSS), înființat deMiron Mitrea.[107] În 1999, PDSR a continuat să se extindă prin fuziuni, asimilând Partidul Protecției Sociale (PPS)[106] în iulie și Partidul Național al Automobiliștilor în august.[108][109]
Pe 16 iunie 2001, PDSR a fuzionat cuPartidul Social-Democrat Român (PSDR), formândPartidul Social Democrat (PSD).[106][110]
În iulie 2003, PSD a absorbitPartidul Socialist al Muncii (PSM), fondat deIlie Verdeț, șiPartidul Socialist al Renașterii Naționale (PSRN), desprins dinPartidul România Mare (PRM) și condus deIon Radu.[111][112][113]
PSD este organizat pe mai multe niveluri teritoriale și instituționale, având ca for suprem Congresul, care stabilește programul politic și alege conducerea partidului. Între congrese, activitatea este coordonată de organele centrale de conducere, inclusiv Biroul Permanent Național și Consiliul Național.[114]
PSD dispune de organizații interne dedicate unor categorii specifice, precum Tineretul Social Democrat și Organizația de Femei, precum și de structuri teritoriale la nivel local, județean și almunicipiului București.[115]
| An | Candidat | Alianță | Primul tur | Al doilea tur | Rezultat | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Voturi | Procente | +/- | Voturi | Procente | +/- | ||||
| 1990 | Ion Iliescu | N/A | 12.232.498 | 85,07% | N/A | N/A | N/A | N/A | Ales președinte. |
| 1992 | N/A | 5.633.456 | 47,34% | ▼ 37,73% | 7.393.429 | 61,43% | N/A | Reales președinte. | |
| 1996 | N/A | 4.081.093 | 32,25% | ▼ 15,09% | 5.914.579 | 45,59% | ▼ 15,84% | A pierdut alegerile. | |
| 2000 | N/A | 4.076.273 | 36,35% | ▲ 4,10% | 6.696.623 | 66,83% | ▲ 21,24% | Reales președinte. | |
| 2004 | Adrian Năstase | PSD+PUR | 4.278.864 | 40,97% | ▲ 4,62% | 4.881.520 | 48,77% | ▼ 18,06% | A pierdut alegerile. |
| 2009 | Mircea Geoană | PSD+PC | 3.027.838 | 31,15% | ▼ 9,82% | 5.206.747 | 49,66% | ▲ 0,89% | A pierdut alegerile. |
| 2014 | Victor Ponta | PSD–UNPR–PC | 3.836.093 | 40,44% | ▲ 9,29% | 5.264.383 | 45,56% | ▼ 4,10% | A pierdut alegerile. |
| 2019 | Viorica Dăncilă | N/A | 2.051.725 | 22,26% | ▼ 18,18% | 3.339.922 | 33,91% | ▼ 11,65% | A pierdut alegerile. |
| 2024 | Marcel Ciolacu | N/A | 1.769.760 | 19,15% | ▼ 3,11% | Nu s-a calificat | A pierdut alegerile. | ||
| Alegeri anulate | |||||||||
| 2025 | Crin Antonescu | A.RO | 1.892.930 | 20,07% | ▲ 0,92% | A pierdut alegerile. | |||
 |
 |
| An | Voturi | Procente | Alianță | Camera Deputaților | +/- | Senat | +/- | Poziție | Rezultat | Guvern |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1990 | 9.089.659 9.353.006 | 66,31% 67,02% | - | 263 / 341 | N/A | 91 / 143 | N/A | 1 | Guvern (1990–1992) | Roman I (1989–1990) Roman II (1990–1991) Roman III (1991) Stolojan (1991–1992) |
| 1992 | 3.015.708 3.102.201 | 27,72% 28,29% | - | 117 / 341 | ▼ 38,59% | 49 / 143 | ▼ 38,73% | 1 | Guvern (1992–1996) | Văcăroiu (1992–1996) |
| 1996 | 2.836.011 2.836.011 | 21,52% 23,08% | - | 91 / 343 | ▼ 6,20% | 41 / 143 | ▼ 5,21% | 2 | Opoziție (1996–2000) | Ciorbea (1996–1998) Vasile (1998–1999) Isărescu (1999–2000) |
| 2000 | 3.968.464 4.040.212 | 36,61% 37,09% | - | 155 / 345 | ▲ 15,09% | 65 / 140 | ▲ 14,01% | 1 | Guvern minoritar (2000–2004) | Năstase (2000–2004) |
| 2004 | 3.798.607 3.760.560 | 36,63% 37,16% | PSD+PUR | 132 / 332 | ▲ 0,02% | 57 / 137 | ▲ 0,07% | 1 | Opoziție (2004–2007) | Tăriceanu I (2004–2007) |
| Susținător al guvernului (2007–2008) | Tăriceanu II (2007–2008) | |||||||||
| 2008 | 2.352.968 2.352.968 | 33,09% 34,16% | PSD+PC | 114 / 334 | ▼ 3,54% | 49 / 137 | ▼ 3,00% | 2 | Guvern cuPDL (2008–2009) | Boc I (2008–2009) |
| Opoziție (2009–2012) | Boc II (2009–2012) | |||||||||
| Guvern cuPNL (2012) | Ponta I (2012) | |||||||||
| 2012 | 4.457.526 4.344.288 | 58,61% 60,07% | USL | 145 / 412 | ▲ 25,52% | 59 / 176 | ▲ 25,91% | 1 | Guvern cuPNL (2012–2014) | Ponta II (2012–2014) Ponta III (2014) Ponta IV (2014–2015) |
| Susținător al guvernului (2015–2017) | Cioloș (2015–2017) | |||||||||
| 2016 | 3.204.864 3.221.786 | 45,67% 45,68% | - | 154 / 329 | ▼ 12,94% | 67 / 136 | ▼ 14,39% | 1 | Guvern cuALDE (2017–2019) | Grindeanu (2017) Tudose (2017–2018) |
| Guvern minoritar (2019) | Dăncilă (2018–2019) | |||||||||
| Opoziție (2019–2020) | Orban I (2019–2020) Orban II (2020) | |||||||||
| 2020 | 1.705.786 1.732.289 | 28,90% 29,32% | - | 110 / 329 | ▼ 16,77% | 47 / 136 | ▼ 16,36% | 1 | Opoziție (2020–2021) | Cîțu (2020–2021) |
| Guvern cuPNL șiUDMR/RMDSZ (2021–2023) | Ciucă (2021–2023) | |||||||||
| Guvern cuPNL (2023–2024) | Ciolacu I (2023–2024) | |||||||||
| 2024 | 2.030.144 2.065.087 | 22,30% 21,96% | - | 86 / 331 | ▼ 6,60% | 36 / 134 | ▼ 7,36% | 1 | Guvern cuPNL șiUDMR/RMDSZ (2024–2025) | Ciolacu II (2024–2025) |
| Guvern cuPNL,USR,REPER șiUDMR/RMDSZ (2025–prezent) | Bolojan (2025–prezent) |
| An | Voturi | Procente | Alianță | Mandate | +/- | Poziție | Partidul UE | Grupul PE |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 2007 | 1.184.018 | 23,11% | N/A | 10 / 35 | N/A | 2 | PES | S&D |
| 2009 | 1.504.218 | 31,07% | PSD+PC | 10 / 33 | ▲ 7,96% | 1 | ||
| 2014 | 2.093.237 | 37,60% | PSD–UNPR–PC | 12 / 32 | ▲ 6,53% | 1 | ||
| 2019 | 2.040.765 | 22,51% | N/A | 9 / 32 | ▼ 15,09% | 2 | ||
| 2024 | 4.341.686 | 48,55% | CNR | 10 / 33 | ▲ 26,04% | 1 |
| An | Voturi | Procente | Alianță | Primari | Consilieri locali | Consilieri județeni | Președinți de consilii județene | +/- | Poziție |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1992 | N/A | 47,74% | N/A | 1.405 / 2.943 | 16.047 / 39.781 | 576 / 1.701 | 30 / 41 | N/A | 1 |
| 1996 | 2.713.095 | 26,28% | N/A | 928 / 2.900 | 9.483 / 39.718 | 290 / 1.718 | 17 / 41 | ▼ 21,46% | 1 |
| 2000 | 2.241.930 | 27,44% | N/A | 1.051 / 2.954 | 11.380 / 39.718 | 496 / 1.718 | 29 / 41 | ▲ 1,16% | 1 |
| 2004 | 3.908.895 | 41,83% | N/A | 1.702 / 3.137 | 14.990 / 40.031 | 543 / 1.436 | 19 / 41 | ▲ 14,39% | 1 |
| 2008 | 2.722.023 | 30,79% | PSD+PC | 1.138 / 3.179 | 12.137 / 40.094 | 452 / 1.393 | 17 / 41 | ▼ 11,04% | 2 |
| 2012 | 4.260.709 | 45,85% | USL | 1.351 / 3.180 | 13.415 / 40.022 | 723 / 1.338 | 22 / 41 | ▲ 15,06% | 1 |
| 2016 | 2.890.344 | 37,58% | N/A | 1.677 / 3.180 | 16.648 / 40.022 | 579 / 1.338 | 29 / 41 | ▼ 8,27% | 1 |
| 2020 | 1.815.082 | 30,34% | N/A | 1.362 / 3.180 | 13.820 / 40.022 | 362 / 1.338 | 20 / 41 | ▼ 7,24% | 2 |
| 2024[116] | 3.045.567 | 34,74% | CNR[a] | 1.677 / 3.180 | 16.509 / 40.022 | 550 / 1.338 | 25 / 41 | ▲ 4,40% | 1 |
| An | Candidat | Alianță | Primul tur | Al doilea tur | Poziție | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Voturi | Procente | +/- | Voturi | Procente | +/- | ||||
| 1992 | Cazimir Ionescu | N/A | N/A | 31,45% | N/A | N/A | 44,12% | N/A | 2 |
| 1996 | Ilie Năstase | N/A | N/A | 30,38% | ▼ 1,07% | N/A | 43,26% | ▼ 0,86% | 2 |
| 2000 | Sorin Oprescu | N/A | 260.689 | 41,16% | ▲ 10,78% | 353.038 | 49,31% | ▲ 6,05% | 2 |
| 2004 | Mircea Geoană | N/A | 225.774 | 29,74% | ▼ 11,42% | N/A | N/A | N/A | 2 |
| 2008 | Cristian Diaconescu | PSD+PC | 66.535 | 12,33% | ▼ 17,41% | N/A | N/A | N/A | 3 |
| 2012 | Sorin Oprescu | USL | 430.512 | 53,79% | ▲ 41,46% | N/A | N/A | N/A | 1 |
| 2016 | Gabriela Firea | N/A | 246.553 | 42,97% | ▼ 10,82% | N/A | N/A | N/A | 1 |
| 2020 | Gabriela Firea | PSD–PPU-SL | 250.690 | 37,97% | ▼ 5,00% | N/A | N/A | N/A | 2 |
| 2024 | Gabriela Firea | N/A | 151.598 | 22,34% | ▼ 15,63% | N/A | N/A | N/A | 2 |
| 2025 | Daniel Băluță | N/A | 120.001 | 20,51% | ▼ 1,83% | N/A | N/A | N/A | 3 |
| An |  RO |  UE |  AB |  AR |  AG |  BC |  BH |  BN |  BT |  BV |  BR |  B |  BZ |  CS |  CL |  CJ |  CT |  CV |  DB |  DJ |  GL | .svg) GR |  GJ |  HR |  HD |  IL |  IS |  IF |  MM |  MH |  MS |  NT |  OT |  PH |  SM |  SJ |  SB |  SV |  TR |  TM |  TL |  VS |  VL |  VN | |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| 1992 |  28.1 | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | N/A | |
| 1993 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 1994 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 1995 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 1996 |  22.0 | 14.0 | 11.7 | 25.2 | 22.1 | 10.9 | 10.2 | 19.0 | 7.3 | 15.4 | 17.7 | 27.1 | 9.3 | 28.6 | 7.1 | 15.7 | 7.2 | 17.1 | 20.9 | 22.4 | 30.6 | 18.7 | 4.6 | 13.7 | 23.1 | 19.1 | 17.1 | 12.3 | 13.7 | 5.1 | 22.9 | 28.3 | 15.1 | 9.5 | 13.0 | 9.4 | 15.2 | 19.8 | 12.0 | 15.7 | 22.2 | 22.3 | 25.8 | ||
| 1997 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 1998 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 1999 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 2000 | 36.8 | 18.9 | 22.3 | 33.3 | 41.7 | 20.1 | 12.1 | 27.2 | 20.7 | 39.6 | 42.4 | 30.8 | 20.8 | 47.2 | 13.4 | 18.8 | 9.1 | 45.0 | 33.6 | 31.7 | 33.2 | 33.4 | 3.6 | 28.4 | 38.9 | 30.3 | 20.0 | 23.4 | 32.5 | 11.3 | 26.4 | 35.0 | 25.2 | 10.7 | 16.7 | 16.4 | 33.2 | 26.0 | 16.6 | 30.1 | 26.3 | 28.9 | 43.8 | ||
| 2001 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 2002 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 2003 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 2004 | 37.0 | 24.4 | 20.9 | 32.0 | 37.5 | 18.0 | 30.6 | 35.9 | 20.4 | 31.8 | 31.1 | 44.6 | 29.3 | 37.5 | 25.6 | 45.4 | 10.0 | 47.1 | 39.0 | 35.8 | 41.9 | 37.3 | 9.0 | 27.1 | 39.2 | 39.7 | 35.2 | 26.7 | 35.7 | 18.1 | 43.0 | 42.3 | 28.3 | 24.2 | 25.4 | 19.2 | 39.2 | 38.7 | 25.6 | 30.2 | 37.9 | 32.0 | 48.3 | ||
| 2005 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 2006 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 2007 | 23.1 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 2008 | 33.5 | 16.7 | 11.9 | 45.2 | 29.3 | 13.6 | 30.3 | 27.6 | 18.1 | 33.0 | 24.3 | 32.9 | 22.4 | 21.1 | 16.2 | 47.0 | - | 35.9 | 36.2 | 27.6 | 28.0 | 41.1 | 5.3 | 24.4 | 39.7 | 30.9 | 30.7 | 22.2 | 24.5 | 14.1 | 29.6 | 34.5 | 24.2 | 20.6 | 23.7 | 22.2 | 32.8 | 41.7 | 25.1 | 26.6 | 40.6 | 27.6 | 47.4 | ||
| 2009 | 31.1 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 2010 | 33.5 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 2011 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 2012 | 60.0[b] | 39.8[b] | 38.1[b] | 60.3[b] | 55.7[b] | 47.0[b] | 44.3[b] | 52.3[b] | 44.9[b] | 45.8[b] | 55.7[b] | 55.5[b] | 50.4[b] | 50.9[b] | 39.8[b] | 61.6[b] | 10.7[b] | 52.0[b] | 55.6[b] | 56.8[b] | 65.3[b] | 58.8[b] | 13.3[b] | 45.6[b] | 59.3[b] | 62.3[b] | 56.7[b] | 48.8[b] | 46.8[b] | 35.3[b] | 40.1[b] | 63.7[b] | 48.8[b] | 37.9[b] | 41.6[b] | 36.5[b] | 45.7[b] | 63.6[b] | 46.7[b] | 48.7[b] | 57.2[b] | 61.2[b] | 60.8[b] | ||
| 2013 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 2014 | 60.0[c] | 37.6 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 2015 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 2016 | 45.7 | 29.1 | 31.3 | 51.5 | 41.7 | 25.2 | 50.4 | 46.5 | 27.7 | 36.1 | 40.4 | 53.3 | 36.4 | 32.4 | 26.6 | 34.6 | 9.6 | 51.9 | 53.5 | 38.1 | 57.6 | 42.7 | 8.6 | 40.0 | 50.4 | 43.0 | 31.8 | 35.1 | 50.7 | 23.9 | 44.2 | 55.1 | 38.5 | 26.8 | 36.3 | 29.0 | 38.8 | 52.2 | 37.2 | 41.5 | 54.0 | 37.9 | 50.7 | ||
| 2017 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 2018 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 2019 | 22.5 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 2020 | 29.0 | 16.6 | 9.9 | 44.8 | 42.6 | 15.5 | 40.6 | 40.1 | 19.4 | 48.0 | 32.4 | 57.7 | 27.5 | 45.1 | 13.3 | 23.0 | 5.7 | 43.7 | 39.7 | 39.7 | 33.2 | 43.0 | 7.8 | 43.8 | 37.3 | 24.5 | 12.8 | 25.1 | 45.6 | 17.9 | 35.8 | 54.4 | 31.6 | 14.0 | 27.9 | 13.9 | 30.5 | 39.3 | 15.0 | 34.4 | 39.1 | 41.7 | 41.9 | ||
| 2021 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 2022 | 29.0 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 2023 | 29.0 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| 2024 | 22.1 | 49.2[d] | 27,6 | 25.5 | 45.1 | 34.9 | 17.9 | 43.2 | 41.2 | 22.2 | 50.8 | 26.7 | 54.8 | 40.7 | 50.5 | 17.8 | 24.2 | 9.6 | 58.9 | 54.8 | 55.5 | 28.3 | 46.3 | 7.3 | 42.8 | 47.8 | 27.8 | 57.7[d] | 37.0 | 55.9 | 24.3 | 39.5 | 58.6 | 31.0 | 21.4 | 27.0 | 21.2 | 41.6 | 55.7 | 44.6[d] | 38.4 | 48.5 | 50.4 | 39.9 | |
| 2025 | 22.1 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| An | RO | UE | AB | AR | AG | BC | BH | BN | BT | BV | BR | B | BZ | CS | CL | CJ | CT | CV | DB | DJ | GL | GR | GJ | HR | HD | IL | IS | IF | MM | MH | MS | NT | OT | PH | SM | SJ | SB | SV | TR | TM | TL | VS | VL | VN | |
Bold indică cel mai bun rezultat până în prezent. | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Președinții Partidului Social Democrat
A ocupat și funcția dePreședinte.
A ocupat și funcția dePreședintele Senatului.
A ocupat și funcția dePreședintele Camerei Deputaților.
A ocupat sau ocupă încă, în prezent, funcția dePrim-ministru.
| Nr. | Nume născut–decedat | Portret | Începutul mandatului | Sfârșitul mandatului | Durata mandatului |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 | Ion Iliescu (1930–2025) | .jpg) | 22 decembrie 1989 | 10 iulie 1993 | 3 ani, 5 luni și 19 zile |
| 2 | Oliviu Gherman (1930–2020) |  | 10 iulie 1993 | 29 noiembrie 1996 | 3 ani, 5 luni și 19 zile |
| (1) | Ion Iliescu (1930–2025) | | 29 noiembrie 1996 | 20 decembrie 2000 | 4 ani și 21 zile |
| 3 | Adrian Năstase (n. 1950) |  | 19 ianuarie 2001 | 22 aprilie 2005 | 4 ani, 3 luni și 3 zile |
| 4 | Mircea Geoană (n. 1958) | .jpg) | 22 aprilie 2005 | 21 februarie 2010 | 4 ani, 9 luni și 30 zile |
| 5 | Victor Ponta (n. 1972) |  | 21 februarie 2010 | 16 iulie 2015 | 5 ani, 3 luni și 26 zile |
| 6 | Liviu Dragnea (n. 1962) | _(14465750525).jpg) | 22 iulie 2015 | 27 mai 2019 | 3 ani, 11 luni și 5 zile |
| 7 | Viorica Dăncilă (n. 1963) |  | 27 mai 2019 | 25 noiembrie 2019 | 5 luni și 29 zile |
| 8 | Marcel Ciolacu (n. 1967) | _(cropped).jpg) | 25 noiembrie 2019 | 20 mai 2025 | 5 ani, 5 luni și 25 zile |
| 9 | Sorin Grindeanu (n. 1973) | _(cropped).jpg) | 20 mai 2025 | prezent | 8 luni și 30 zile |
Președinți Executivi
| Nr. | Nume | Durata mandatului |
|---|---|---|
| 1 | Dan Marțian | 1990–1993 |
| 2 | Adrian Năstase | 1993–1997 |
| 3 | Octav Cozmâncă | 1997–2005 |
| 4 | Adrian Năstase | 2005–2006 |
| 5 | Dan-Mircea Popescu | 2006 |
| 6 | Marian Vanghelie | 2006–2013 |
| 7 | Liviu Dragnea | 2013–2015 |
| 8 | Rovana Plumb | 2015 |
| 9 | Valeriu Zgonea | 2015–2016 |
| 10 | Niculae Bădălău | 2016–2018 |
| 11 | Viorica Dăncilă | 2018–2019 |
| 12 | Eugen Teodorovici | 2019-2020 |
Secretari Generali
| Nr. | Nume | Durata mandatului |
|---|---|---|
| 1 | Miron Mitrea | 1990–2006 |
| 2 | Titus Corlățean | 2006–2008 |
| 3 | Valeriu Zgonea | 2008–2009 |
| 4 | Liviu Dragnea | 2009–2013 |
| 5 | Valeriu Zgonea | 2013 |
| 6 | Gabriela Vrânceanu-Firea | 2013–2014 |
| 7 | Darius Vâlcov | 2014–2015 |
| 8 | Codrin Ștefănescu | 2015–2019 |
| 9 | Mihai Fifor | 2019–2020 |
| 10 | Paul Stănescu | 2020–2025 |
Președinții Consiliului Național
| Nr. | Nume | Durata mandatului |
|---|---|---|
| 1 | Dan-Mircea Popescu | 2005–2007 |
| 2 | Adrian Năstase | 2007–2018 |
| 3 | Mihai Fifor | 2018–2019[117] |
| 4 | Marcel Ciolacu | 2019–2020[118][119] |
| 5 | Vasile Dîncu | 2020–2024[120] |
| 6 | Mihai Tudose | 2024–prezent |
Președinte de Onoare
| Nr. | Nume | Durata mandatului |
|---|---|---|
| 1 | Ion Iliescu | 2005–2020 |
Prim-vicepreședinți aleși la Congresul din 7 noiembrie 2025:
Vicepreședinți aleși la Congresul din 7 noiembrie 2025:
Biroul Național Permanent al PSD după Congresul din 24 august 2024:
Materiale media legate dePartidul Social Democrat laWikimedia Commons.svg)
