Ohmul (pronunțat la fel caom; simbolizat prin litera grecească majusculă Ωomega) esteunitatea de măsură pentruimpedanța electrică sau, încurent continuu, pentrurezistența electrică. Rezistența de 1 Ω corespunde unuiconductor electric parcurs de uncurent electric continuu de 1amper atunci când la capetele sale se aplică otensiune electrică continuă de 1volt, cu condiția ca în lungul conductorului să nu se genereze în nici un punct o tensiune suplimentară.
Numele unității a fost dat în cinsteafizicianului germanGeorg Simon Ohm.
Înainte de unitatea de măsură a rezistenței, numele lui Georg Ohm a mai fost propus de către Charles Bright și Latimer Clark, în1861, pentru unitatea de forță electromotoare, sub formaohma.
În1864, o comisie a Asociației Britanice pentru Avansarea Științei a stabilit pentru rezistența electrică o unitate de măsură bazată pe sistemul MGS (metru-gram-secundă), unitate numităunitatea B. A. (de laBritish Association), care însă era prea mică pentru utilizare în practică. De aceea comisia a stabilit și o unitate de 107 ori mai mare pe care a numit-oohm. În1872 o altă comisie a aceleiași asociații a decis trecerea la sistemul CGS (centimetru-gram-secundă) și a stabilit pentru unitatea B. A. numeleohm.
Până la definiția actuală a ohmului, propusă de Comitetul Internațional pentru Măsuri și Greutăți (CIPM de la inițialele denumirii în franceză) în1946 și adoptată în1948, ohmul avea diferite alte definiții, bazate pe rezistența electrică a unei coloane subțiri demercur.
ÎnSistemul Internațional ohmul este o unitate de măsură derivată, definită în raport cu unitățile fundamentale astfel:
În curentul alternativ locul rezistenței electrice este luat de impedanța electrică, o mărime complexă a cărei parte reală este rezistența iar cea imaginară estereactanța electrică. Toate cele trei mărimi (rezistența, impedanța și reactanța) se măsoară în ohmi.
Conductanța electrică, mărimea inversă a rezistenței electrice, are unitatea de măsurăsiemens (notată cu S). În unele lucrări mai vechi s-a folosit în locul acestei unități denumireamho (cu literele în ordine inversă față deohm și pronunțatămo). Această denumire nu este acceptată de Sistemul Internațional și nu se mai folosește astăzi.
Conform regulilor stabilite în cadrul Sistemului Internațional, toate unitățile ale căror denumiri provin din numele unor persoane se scriu cu majusculă, în acest caz majuscula literei grecești Ω. În schimb, atunci cînd numele unității se scrie întreg, grafia corectă este cu inițială minusculă, de exemplu: „definiția ohmului”. Aceeași regulă se aplică și când din motive practice simbolul Ω nu este disponibil, caz în care se recomandă scrierea denumirii întregi: „47 ohm”.
Multiplii formați cu prefixelemega- șigiga- se scriu și se pronunță fără vocala intermediarăa:megohm,gigohm.
În marcarearezistorilor și pe schemele electronice valoarea rezistenței electrice este adesea scrisă în modul următor. Unitatea de măsură ohm, kiloohm, megohm se simbolizează prin litera majusculă R, K, respectiv M așezată pe poziția separatorului zecimal. Astfel, 2,2 Ω se notează 2R2, 39 kΩ se notează 39K, 6,8 MΩ se notează 6M8 etc.
|
|---|
| Unități de bază | | |
|---|
| Unități derivate | |
|---|
Acceptate pentru utilizarea
cu unităție SI | |
|---|
