Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Sari la conținut
Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare

Nobeliu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Nobeliu
MendeleviuNobeliuLawrenciu
Yb
  
(259)
102
No
 
        
        
                  
                  
                                
                                
No
Upq
Tabelul completTabelul extins
Informații generale
Nume,Simbol,NumărNobeliu, No, 102
Serie chimicăActinide
Grupă,Perioadă,Bloc3, 7, f
Densitatekg/m³
Culoarealbă - cenușie
Număr CAS10028-14-5
Număr EINECS
Proprietăți atomice
Masă atomică259u
Rază atomicăpm
Rază de covalențăpm
Rază van der Waalspm
Configurație electronicăRn 5f14 7s2
Electroni penivelul de energie2, 8, 18, 32, 32, 8, 2
Număr de oxidare2, 3
Oxid
Structură cristalină
Proprietăți fizice
Fază ordinarăsolid(estimat)
Punct de topire827°C 1100° K
Punct de fierbere K
Energie de fuziunekJ/mol
Energie de evaporarekJ/mol
Temperatură critică K
Presiune critică Pa
Volum molarm³/kmol
Presiune de vapori
Viteza sunetuluim/s la 20°C
Forțămagnetică
Informații diverse
Electronegativitate(Pauling)1,3(estimat)
Capacitate termică masicăJ/(kg·K)
Conductivitate electricăS/m
Conductivitate termicăW/(m·K)
Primaenergie de ionizare641,6kJ/mol
A 2-aenergie de ionizare1254,3kJ/mol
A 3-aenergie de ionizare2605,1kJ/mol
A 4-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_4}}}kJ/mol
A 5-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_5}}}kJ/mol
A 6-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_6}}}kJ/mol
A 7-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_7}}}kJ/mol
A 8-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_8}}}kJ/mol
A 9-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_9}}}kJ/mol
A 10-aenergie de ionizare{{{potențial_de_ionizare_10}}}kJ/mol
Precauții
NFPA 704
UnitățileSI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
Modificătext Consultați documentația formatului
Nobeliu
Configurația electronică a atomului de nobeliu

Nobeliul este unelement sintetic întabelul periodic al elementelor care are simbolulNo șinumărul atomic 102. Un element metalicradioactivtransuranian în seriaactinidelor, nobeliul este sintetizat prin bombardareacuriului cu ioni decarbon. A fost descoperit pentru prima dată, de o echipă condusă de cătreAlbert Ghiorso șiGlenn T. Seaborg în anul1958.[1]. Este ultimul element care poate fi produs prinfuziune nucleară în nucleelestelelor (dar doar în cele cu masă mai mare de 5 masesolare), și deci cel mai greu element a cărui formare nu necesită un eveniment cataclismic de tipul uneisupernove.[2]

Istoric

[modificare |modificare sursă]

Nobeliul (numit dupăAlfred Nobel) a fost produs pentru prima dată de cătreAlbert Ghiorso,Glenn T. Seaborg,John R. Walton șiTorbjørn Sikkeland în aprilie1958 laUniversitatea Berkley din California. Echipa a folosit noul accelerator liniar de ioni grei (HILAC) pentru a bombarda o țintă de curiu (95% Cm244 și 4,5% Cm246) cu ionii de carbon C12 rezultând No254. Rezultatul lor, a fost confirmat de către cercetătoriisovietici de laInstitutul Unificat de Cercetări Nucleare.

Cu un an mai devreme, deși, fizicieniiinstitului Nobel dinSuedia au anunțat că ei au sintetizat un izotop al elementului 102. Echipa a raportat că ei au creat un izotop cu o durată de înjumătățire de 10 minute la 8,5MeV după ce au bombardat Cm24 cu nuclee de C13. Bazându-se pe acest raport Comisia Maselor Atomice din cadrul Uniunii Internaționale de Chimie Aplicată a stabilit și acceptat numele de nobeliu și simbolul No pentru acest nou element descoperit. În ciuda eforturilor ulterioare americane și rusești să repete acest experiment, au fost sortite eșecului.

În anul1966 cercetătorii de la Universitatea Berkley au confirmat că experimentele din 1958 au demonstrat existența No254 (55 s.) No252 (2,3 s.) și No257 (23 s.). Anul următor grupul luiGhiorso a decis să rețină numele de nobeliu pentru elementul 102.

Nobeliul a fost cel mai recent element descoperit cândTom Lehrer a scrisCântecul Elementelor și a fost prin urmare cel mai mare număr atomic care a fost inclus.

Caracteristici

[modificare |modificare sursă]

Se cunosc puține detalii despre nobeliu și a fost produs în cantități mici. Nu are o utilizare cunoscută în afara laboratoarelor. Cel mai stabilizotop este No259 cu o durată de înjumătățire de 58 de minute și se transformă înFm255 prinînjumătățirea alfa sau înMd259 princaptură de electroni.

Izotopi

[modificare |modificare sursă]

Au fost caracterizați 13 izotopi radioactivi, cei mai stabili fiind No259, cu o rată de înjumătățire de 58 de minute, No255 cu 3,1 minute, No253 cu 1,7 minute. Toți ceilalți izotopi rămași au durata de înjumătățire mai mică de 56 de secunde, majoritatea chiar sub 2,4 secunde. Acest element are de asemenea 1stare meta No254 (t½ 0.28 secunde).

Izotopii cunoscuți ai nobeliului variază înmasa atomică de la 249.088u (No249) la 262.108 u (No262). Primul model de înjumătățire înaintea celor mai stabili izotopi, No259 esteemisia alfa și principalul model după înjumătățire estefisiunea spontană. Principalele produse ale înjumătățirii sunt No259 , 100 de izotopi aifermiului și principalele produse de dinainteenergia șiparticulele subatomice.

Referințe

[modificare |modificare sursă]
  1. ^C&EN: It’s Elemental: The Periodic Table - Nobelium, webpage, retrievedJune 18,2006
  2. ^„Stele, nucleosinteză stelară, și transformări stelare”.Arhivat din originalul de la. Accesat în. 

Legături externe

[modificare |modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate deNobeliu
Wikţionar
Wikţionar
Caută „nobelium” înWikționar, dicționarul liber.
Metale alcaline
Litiu (3) •Sodiu (11) •Potasiu (19) •Rubidiu (37) •Cesiu (55) •Franciu (87) •Ununenniu (119)
Metale alcalino-pământoase
Beriliu (4) •Magneziu (12) •Calciu (20) •Stronțiu (38) •Bariu (56) •Radiu (88) •Unbinilium (120)
Metale tranziționale
Scandiu (21) •Titan (22) •Vanadiu (23) •Crom (24) •Mangan (25) •Fier (26) •Cobalt (27) •Nichel (28) •Cupru (29) •Zinc (30) •Ytriu (39) •Zirconiu (40) •Niobiu (41) •Molibden (42) •Technețiu (43) •Ruteniu (44) •Rodiu (45) •Paladiu (46) •Argint (47) •Cadmiu (48) •Hafniu (72) •Tantal (73) •Wolfram (74) •Reniu (75) •Osmiu (76) •Iridiu (77) •Platină (78) •Aur (79) •Mercur (80) •Rutherfordiu (104) •Dubniu (105) •Seaborgiu (106) •Bohriu (107) •Hassiu (108) •Meitneriu (109) •Darmstadtiu (110) •Roentgeniu (111) •Coperniciu (112) •Nihoniu (113) •Fleroviu (114) •Moscoviu (115) •Livermoriu (116)
Metale post-tranziționale
Aluminiu (13) •Galiu (31) •Indiu (49) •Staniu (50) •Taliu (81) •Plumb (82) •Bismut (83) •Poloniu (84)
Metaloizi
Bor (5) •Siliciu (14) •Germaniu (32) •Arsen (33) •Stibiu (51) •Telur (52)
Nemetale
Hidrogen (1) •Carbon (6) •Azot (7) •Oxigen (8) •Fosfor (15) •Sulf (16) •Seleniu (34)
Halogeni
Fluor (9) •Clor (17) •Brom (35) •Iod (53) •Astatin (85) •Tennessin (117)
Gaze nobile
Heliu (2) •Neon (10) •Argon (18) •Kripton (36) •Xenon (54) •Radon (86) •Oganesson (118)
Lantanide
Lantan (57) •Ceriu (58) •Praseodim (59) •Neodim (60) •Promețiu (61) •Samariu (62) •Europiu (63) •Gadoliniu (64)Terbiu (65) •Disprosiu (66) •Holmiu (67) •Erbiu (68) •Tuliu (69) •Yterbiu (70) •Lutețiu (71)
Actinide
Actiniu (89) •Toriu (90) •Protactiniu (91) •Uraniu (92) •Neptuniu (93) •Plutoniu (94) •Americiu (95) •Curiu (96) •Berkeliu (97) •Californiu (98) •Einsteiniu (99) •Fermiu (100) •Mendeleviu (101) •Nobeliu (102) •Lawrenciu (103)
Superactinide
Unbiunium (121) •Unbibium (122) •Unbitrium (123) •Unbiquadium (124) •Unbipentium (125) •Unbihexium (126) •Unbiseptium (127) •Unbioctium (128) •Unbiennium (129) •Untrinilium (130) •Untriunium (131) •Untribium (132) •Untritrium (133) •Untriquadium (134) •Untripentium (135) •Untrihexium (136) •Untriseptium (137) •Untrioctium (138) •Untriennium (139) •Unquadnilium (140) •Unquadunium (141) •Unquadbium (142) •Unquadtrium (143) •Unquadquadium (144) •Unquadpentium (145) •Unquadhexium (146) •Unquadseptium (147) •Unquadoctium (148) •Unquadennium (149) •Unpentnilium (150) •Unpentunium (151) •Unpentbium (152) •Unpenttrium (153) •Unpentquadium (154) •Unpentpentium (155)
Control de autoritate
Adus de lahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Nobeliu&oldid=17256878
Categorii:
Categorii ascunse:

[8]ページ先頭

©2009-2026 Movatter.jp