Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Sari la conținut
Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare

Modriča

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Modriča
—  comună din Bosnia și Herțegovina  —

Stemă
Stemă
Map
Modriča (Bosnia)
Poziția geografică în Bosnia și Herțegovina
Coordonate:44°57′24″N 18°18′54″E ({{PAGENAME}}) / 44.956666666667°N 18.315°E44.956666666667; 18.315

ȚarăBosnia și Herțegovina
Diviziune administrativă de rangul întâi[*]Republika Srpska
Comună din Bosnia și HerțegovinaComuna Modriča[*]

Suprafață
 - Municipality319.8 km²
Altitudine105 m.d.m.

Populație (2013)
 - Total9.419 locuitori
 - Town10.137 locuitori
 - Municipality25.712 locuitori

Fus orarCET (+1)
 - Ora de vară (DST)CEST (+2)
Cod poștal74480
Prefix telefonic+387 53

Prezență online
www.modrica.ba
GeoNamesModificați la Wikidata
Modificădate / text Consultați documentația formatului

Modriča (însârbăМодрича) este un oraș și ocomună dinRepublika Srpska, o entitate dinBosnia și Herțegovina. În urma recensământului din 2013, orașul avea o populație de 10.137 de locuitori, în timp ce comuna avea 25.720 de locuitori.

Istorie

[modificare |modificare sursă]

Primul document scris despre Modriča este unhrisov din secolul al XIII-lea al regelui maghiarBela al IV-lea, în care Modriča este menționat ca un izvor: „... fons Modricha, ubi cadit în Boznam” (izvorul Modricha care curge în Boznam), dar totul indică faptul că era un pârâu minor care se vărsa înrâul Bosna. Potrivit legendelor tradiționale, Modriča a fost numit după un mic pârâu de munte cu apă albastră. Se presupune că pârâul este Dusa. Conform altor legende, zona poartă numele vechilor semne slave ale cerului albastru și distanțelor, care sunt mai mult discernute la orizont decât vizibile - modrina (albastru) / modriča.

Există dovezi arheologice ale prezenței umane pe teritoriul actualei comune Modrica dinPaleolitic - prima epocă dinistoria omenirii. Acest lucru este demonstrat de urmele descoperite pe situl Gradina din satul Dugo Polje deasupra văii râului Bosna. Urmele unor țărani neolitici antici au fost găsite în mai multe locuri, printre altele în Kulište din Kruskovo Polje, la Zdralovo brdo în satul Kladari, la Prljaca, apoi în satele Vranjak, Kuznjaca, Skugric, Dugo Polje etc. Pe dealul Dobor este un sit important cu șapte straturi arheologice dinepoca fierului. Urmele vechilor așezări slave pot fi găsite în mai multe locuri din comuna Modrica. În hrisovul Kotromanic din 1323 este menționată parohia Nenaviste cu așezările Modrica și Jakes.

Mai multe evenimente au avut loc în jurul fortăreței Dobor, care au dus la sfârșitul independenței naționale a Bosniei. Acestea au fost conflictele cu ungurii în 1393/94 și în 1408, și tăierea a 170 de boieri bosniaci pe meterezele fortului. Aceste zone au devenit apoi frontiera unui război crud cu turcii care au cucerit Dobor și Modrica în 1536. Dupăînfrângerea turcilor la Viena în 1683, în următoarele două secole, a rămas o zonă de frontieră, ceea ce a însemnat o zona de conflicte, rebeliuni, devastări și stagnare economică. În timpul stăpânirii austro-ungare, în 1897, Modrica a fost inclusă în lista orașelor, când Bosnia și Herțegovina avea doar 66.

În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, condițiile economice și cultural-educaționale s-au îmbunătățit lent. Se pare că a existat o școală, probabil chiar de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și, cel mai sigur, din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În comuna Modrica s-au ridicat multe școli în mediul rural. În perioada 1929–1939 Modriča a făcut parte din Banovina Vrbas și în 1939-1941 din Banovina Croației aflată înRegatul Iugoslaviei.

Condițiile s-au îmbunătățit în a doua jumătate a secolului al XX-lea deoarece în 1947 calea ferată de la Šamac la Sarajevo a fost construită prin oraș, cu o linie de ramificație de la Modrića la Gradačac construită în 1951. Apoi au fost construite câteva fabrici: o rafinărie de petrol, fabrici de hârtie și cutii de plastic Pamo și Plastmo, moară de făină, fabrica de încălțăminte „Vjekoslav Bakulić”, fabrica de coloranți „Hemija” și o mică fabrică de lemn „8 septembrie”, împreună cu o infrastructură urbană necesară (clădiri rezidențiale, școală gimnazială, sala de sport),. Ferma de grâu și de bovine „Dr. Mujbegović” (ulterior Petar Mrkonjič) a fost extinsă. Echipa de volei „Modriča” a câștigat în 1979 campionatul național al Iugoslaviei.

DupăRăzboiul din Bosnia din 1992–1995, granițele comune au fost schimbate, satele Jakeš, Pećnik și Modrički Lug au fost excluse din Modriča și incluse în noua comună Vukosavlje, iar câteva sate din partea de vest a comunei Gradačac de dinainte de război au fost incluse, astfel mărimea comunei s-a schimbat substanțial.

Date demografice

[modificare |modificare sursă]

Populație

[modificare |modificare sursă]
Populația localităților din comuna Modriča
Localitate1948195319611971198119912013
Total19.74639.15631.62234.54135.41325.720
1Botajica1.019579
2Cardak1.006353
3Dobrinja437446
4Donji Skugrić910
5Dugo Polje1.596994
6Garevac2.7952.993
7Kladari Donji1.046362
8Kladari Gornji448359
9Koprivna2.2181.151
10Krčevljani282253
11Miloševac1.7351.323
12Modrica3.0725.0327.3249.63010.45410.137
13Skugrić Gornji1.453785
14Tarevci2.3222.719
15Tolisa858358
16Vranjak2.3701.419

Compoziție etnică

[modificare |modificare sursă]

Populația din Modriča, dupăetnie, conform recensămintelor din 1971,[1] 1981,[2] 1991[3] și 2013[4] este următoarea:

Compoziția etnică a orașului Modriča
2013199119811971
Total10.137 (100,0%)10.454 (100,0%)9.630 (100,0%)7.324 (100,0%)
Sârbi6.952 (73.81%)2.420 (23,15%)1.841 (19,12%)1.428 (19,50%)
Bosniaci1.836 (19,49%)5.252 (50,24%)4.815 (50,00%)4.910 (67,04%)
Alții284 (3,015%)301 (2,879%)138 (1,433%)49 (0,669%)
Romi168 (1,784%)38 (0,395%)3 (0,041%)
Croați157 (1,667%)1 134 (10,85%)838 (8,702%)732 (9,995%)
Muntenegreni13 (0,138%)29 (0,301%)25 (0,341%)
Sloveni6 (0,064%)4 (0,042%)3 (0,041%)
Macedoneni2 (0,021%)3 (0,031%)4 (0,055%)
Albanezi1 (0,011%)15 (0,156%)12 (0,164%)
Iugoslavi1 347 (12,89%)1 904 (19,77%)154 (2,103%)
Maghiari5 (0,052%)4 (0,055%)


Compoziția etnică a comunei Modriča
2013199119811971
Total25.720 (100,0%)35.613 (100,0%)34.541 (100,0%)31.622 (100,0%)
Sârbi20.227 (78,64%)12.534 (35,20%)13.012 (37,67%)13.457 (42,56%)
Bosniaci3.101 (12,06%)10.375 (29,13%)8.578 (24,83%)8.356 (26,42%)
Croați1.674 (6,509%)9.805 (27,53%)9.598 (27,79%)9.418 (29,78%)
Alții718 (2,792%)1.048 (2,943%)476 (1,378%)138 (0,436%)
Iugoslavi1.851 (5,198%)2.755 (7,976%)180 (0,569%)
Romi38 (0,110%)3 (0,009%)
Muntenegreni37 (0,107%)32 (0,101%)
Albanezi29 (0,084%)16 (0,051%)
Macedoneni7 (0,020%)10 (0,032%)
Sloveni6 (0,017%)4 (0,013%)
Maghiari5 (0,014%)8 (0,025%)

Economie

[modificare |modificare sursă]
Rafinăria de petrol din Modriča

Rafinăria de petrol Modriča, deținută în prezent de investitori ruși, este situată în Modriča.

Următorul tabel oferă o previzualizare a numărului total de angajați înregistrați pe fiecare activitate principală (în 2016):[5]

ActivitateTotal
Agricultură, silvicultură și pescuit62
Minerit si cariere9
Producție1475
Distribuția de energie electrică, gaz, abur și aer condiționat45
Distribuția de gestionare a apei și a deșeurilor de apă80
Constructie128
Comerț cu ridicata și cu amănuntul, reparații803
Transport și depozitare206
Hoteluri și restaurante158
Informatie si comunicare47
Finanțe și asigurări47
Activități imobiliare2
Activități profesionale, științifice și tehnice90
Servicii administrative și de asistență28
Administrație publică și apărare270
Educație383
Asistență medicală și muncă socială325
Artă, divertisment și recreere17
Alte activități de servicii122
Total4297

Sport

[modificare |modificare sursă]

Orașe înfrățite

[modificare |modificare sursă]

Modriča esteînfrățit cu:

Personalități

[modificare |modificare sursă]

Referințe

[modificare |modificare sursă]
  1. ^Recensământul populației Iugoslaviei din 1971, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză)
  2. ^Recensământul populației Iugoslaviei din 1981, pod2.stat.gov.rs (în sârbă și engleză)
  3. ^„Recensământul populației Iugoslaviei din 1991” (în sârbă). 
  4. ^Institutul de Statistică al Republicii Srpska,"Recensământul populației, gospodăriilor și locuințelor din Republika Srpska 2013", ПОПИС СТАНОВНИШТВА, ДОМАЋИНСТАВА И СТАНОВА У РЕПУБЛИЦИ СРПСКОЈ 2013. ГОДИНЕ. РЕЗУЛТАТИ ПО НАСЕЉЕНИМ МЈЕСТИМА, rzs.rs.ba
  5. ^„Cities and Municipalities of Republika Srpska 2017”(PDF).rzs.rs.ba (în Serbian). decembrie 2017. Accesat în. Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)

Vezi și

[modificare |modificare sursă]

Legături externe

[modificare |modificare sursă]
Comunele
Federației
Bosniei și
Herțegovinei
Comunele
Republicii
Srpska
Control de autoritate
Adus de lahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Modriča&oldid=16251268
Categorie:
Categorii ascunse:

[8]ページ先頭

©2009-2025 Movatter.jp