
Mir iskusstva (rusă«Мир искусства»,Lumea artei) a fost atât o importantă mișcarea artisticărusă, cât și o revistă artistică, cu numeomonim, pe care a promovat-o, jucând un rol semnificativ în modelareaavangardei rusești. Membrii grupului se autointitulau„miriskusniki.”
Fondată în anul1898, de către de un grup de studenți entuziaști de la facultăți debelle artes, din care făceau parteAlexandre Benois,Konstantin Somov,Dmitri Filosofov,Léon Bakst șiEugene Lansere,[1] mișcarea artisticăMir iskusstva a avut o influență profundă asupra artiștilor ruși care au contribuit la revoluțiasecolului 20 înarta rusă și europeană.
Revista în sine a avut un tiraj limitat în afara Rusiei, deoarece a rămas o parte centrală a dezvoltării mișcării moderniste rusești.[2]
Inspirate deEuropa și marile sale culturi și capitale, marcate de puternica influență a mișcărilorartistice aleArt Nouveau șisimbolism, respectiv de cultul frumosului, lucrările pictorilor grupului prezintau și prezintă un caracter rafinat, cu un anume „parfum”. specific.

Grupul artistic cunoscut sub numele deMiriskusniki a fost fondat în noiembrie1898 de un colectiv de studenți la facultăți debelle artes, din care făceau parteAlexandre Benois,Konstantin Somov,Dmitri Filosofov,Léon Bakst șiEugene Lansere.[3]
Grupul a apărut dintr-o viziune comună, a membrilor fondatori, de a contestanormele artistice convenționale ale vremii și de a introduce o abordare proaspătă și individualistă aartei rusești. Începuturile grupuluiMir Iskustva pot fi urmărite până la organizareaExpoziției Artiștilor Ruși și Finlandezi laMuzeul de Arte Aplicate Stieglitz dinSankt Petersburg.[4]
În1899, o parte a grupului fondator a lansat revista, cu nume omonim,Mir Iskusstva, care a jucat un rol esențial în misiunea lor de a remodela peisajul artistic rusesc. Revista a fost co-fondată laSankt Petersburg de Alexandre Benois, Léon Bakst șiSerghei Diaghilev (redactorul-șef).[4]
Grupul fondator al revistei a căutat să se desprindă de tradițiile rigide și academice susținute de puternicul influent și grup artisticPeredvizhniki (Rătăcitorii).[5] Cei trei fodatori au susținut libertatea artistică, exprimarea individuală și au sărbătoritesteticaArt Nouveau, precum și alte principii ale puternicei mișcării artisticeArt Nouveau. Fundamentul teoretic al ideologiei artistice a grupului a fost articulat printr-o serie de articole seminale ale lui Diaghilev, care au fost publicate în primele numere ale revistei (dublele numere, 1/2 și 3/4). Aceste scrieri au inclus titluri precumÎntrebări dificile,Degradarea noastră imaginară,Luptă permanentă,În căutarea frumuseții șiFundamentele aprecierii artistice.

GrupulMir Iskustva a intrat în așa-numita „perioada clasică,” din 1898 până în1904, timp în care a organizat o serie de șase expoziții semnificative care au prezentat ideile sale de avangardă și eforturile artistice. Aceste expoziții au jucat un rol cheie în contestarea status quo-ului artei ruse la acea vreme, stabilind grupul ca o forță de inovație și schimbare culturală. Expozițiile au fost următoarele:
În acel moment, au existat tensiuni crescânde între facțiunile mișcării din Sankt Petersburg și Moscova. Artiștii din Moscova, frustrați de direcția grupului, organizaseră dejaExpoziția a 36 de artiști, în1901, respectiv ulterior a formatUniunea Artiștilor Ruși, în1903, de către un grup mai conservator și tradiționalist. Expoziția lui Diaghilev din1906 a fost o încercare de a menține coeziunea, dar în cele din urmă a marcat, inerent, dizolvarea grupului.
În1910, uniunea, unitatea și importanța grupuluiMir iskusstva au fost „reînviate,” după ce Alexandre Benois a publicat un articol critic, despre formata în1906, la Moscova,Uniunea Artiștilor Ruși.Nicholas Roerich a devenit noul președinte, iar grupul s-a extins pentru a include artiști avangardiști precumNathan Altman,Vladimir Tatlin șiMartiros Saryan.
Unii au spus că includerea pictorilor ruși de avangardă a demonstrat că grupul a devenit mai degrabă o „organizație capabilă doar de a organiza expoziții,” decât o mișcare artistică. În1917, președintele grupului a devenitIvan Bilibin. În același an, până în1922, atât în Sankt Petersburg, cât și în Moscova, majoritatea membrilor grupului de artiști plastici aiValetului de Caro au intrat în grupulMir iskusstva. Ultima expoziție a grupuluiMir iskusstva a fost organizată la Paris în1927. Unii membri ai grupului au intrat în mișcările artisticeZhar-Tsvet (Moscova, organizată în1924) șiPatru arte (Moscova șiLeningrad, organizată în1925).
Pe lângă cei cinci membri fondatori, mai sus enumerați, printre figurile proeminente ale Mir Iskustva s-au numărat șiMstislav Dobujinski,Igor Grabar,Maria Iakuncikova,Boris Kustodiev,Anna Ostroumova-Lebedeva,Nicholas Roerich.
La fel ca prerafaeliții englezi dinaintea lor, Benois și colegii săi au fost dezgustați de natura antiestetică a societății industriale moderne și amodernității, în general, și au căutat constant să consolideze toți artiștii rușineoromantici sub steagul lupteipozitivismului în artă.
Misiunea lor, clar angajată, a fost să se întoarcă la rădăcinile mai expresive și maiidealizate aleartei, respingând, chiar refuzând, raționalul și mecanicul. Ca și romanticii dinaintea lor,miriskusniki (cum erau cunoscuți adepții acestei mișcării artistice) au promovat înțelegerea și conservarea artei din epocile anterioare, în special a artei populare tradiționale, precum și arococoului,secolului al 17-a. FrancezulJean-Antoine Watteau a fost foarte probabil artistul plastic complex, pe care l-au admirat cel mai mult.
Astfel de proiecte „revivaliste” au fost tratate demiriskusniki cu umor, într-un spirit puternic de auto-parodie. Erau fascinați demăști șimarionete, decarnaval și teatru de păpuși, devise șibasme. Tot ceea ce eragrotesc și jucăuș îi atrăgea mai mult decât seriosul și emoționalul. Orașul lor preferat eraVeneția, atât de mult încâtDiaghilev șiStravinsky l-au ales ca loc de înmormântare.
Grupul Mir Iskustva a preferat medii ușoare și aerisite, cum ar fiacuarela șiguașa, în detrimentul picturilor tradiționale în ulei. Practicanții ideilor grupului și-au propus să aducă arta în viața de zi cu zi, proiectând interioare și cărți.
Bakst și Benois au transformat designul teatral cu lucrările lor inovatoare pentru producții precum:
Expozițiile Mir Iskustva au atras pictori renumiți din Rusia și din străinătate, precum erau:Mihail Vrubel,Mihail Nesterov,Isaac Levitan.