| Mioveni | |||
| — oraș — | |||
| |||
  Mioveni Mioveni (România) | |||
 Mioveni Mioveni (Județul Argeș) | |||
| Coordonate:44°57′24″N 24°56′25″E ({{PAGENAME}}) / 44.95667°N 24.94028°E44.95667; 24.94028 | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Argeș | ||
| SIRUTA | 13301 | ||
| Atestare | [1] | ||
| Reședință | Mioveni[*] | ||
| Cartiere | Mioveni[*],Clucereasa,Colibași,Făgetu,Racovița | ||
| Guvernare | |||
| - primar al orașului Mioveni[*] | Aurel Costache[*][2] (PSD,) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 50,79 km² | ||
| Altitudine | 417 m.d.m. | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 29.317 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 115400 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Landerneau | Franța | ||
| - Scoreni | Republica Moldova | ||
| - Măgdăcești | Republica Moldova | ||
| Prezență online | |||
| site web oficial GeoNames | |||
Modificădate / text  | |||
Mioveni (cunoscut între 1964 și 1996 dreptColibași) este unoraș înjudețul Argeș,Muntenia,România, format din localitatea componentă Mioveni (reședința), și din sateleClucereasa,Colibași,Făgetu șiRacovița.[3] Se află la aproximativ 15 km nord-est de municipiul Pitești, pe șoseauaPitești–Brașov (DN73).
Orașul se află în centrul județului, pe malul stâng alRâului Doamnei, acolo unde acesta primește apeleRâului Târgului, și pe malurile afluentuluiArgeșel al acestuia din urmă, în extremitatea sud-vestică aPodișului Cândești, o diviziune aPodișului Getic. Este străbătut, prin localitatea Clucereasa, de șoseaua naționalăDN73, care leagăPiteștiul deBrașov; prin localitățile Mioveni și Colibași de șoseaua națională DN73D, care o leagă spre sud deMărăcineni (unde se termină în DN73) și spre nord-est deDavidești,Vulturești,Hârtiești,Boteni,Mioarele șiValea Mare-Pravăț (unde se termină înDN72A); și prin localitățile Colibași și Făgetu de drumul județeanDJ741, care o leagă spre sud de orașulȘtefănești (unde se termină în DN7). Prin oraș trece șicalea ferată Golești-Câmpulung-Parc Krețulescu, pe care este deservit de stația Mioveni.[4]
Orașul Mioveni are o istorie de peste 500 de ani. Prima atestare documentară a fost, așa cum ne arată izvoarele istorice, în anul 1485.
Mai exact pe 7 septembrie 1485 la Târgoviște este atestat hrisovul prin care Vlad Călugărul voievod intărăște lui Stan Macrea și lui Stoica jumătate din Mihoveni, pe care apoi ei își infrățesc fiicele și nepoții:"Din milă lui Dumnezeu, Io Vlad voievod și domn a toată țară Ungrovlaviei, fiul marelui Vlad voievod. Dă domnia mea acestă poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, lui Stan Macrea și cu fiicele lui și cu nepoții lui, Mărtin și Stan, și lui Stoia și cu fiii lui și cu fratele lui, Neacșul și cu fiii lui și cu nepoții lui, Neagul și Bâra și Bratul și nepotului lui de fiică, Oprea și verilor lui, Stan și Goia, ca să le fie jumătate dinMihoveni, cât au ținut Dragomir și Zlatco, pentru că au închinat-o Dragomir și Zlatco jupanului Drăghici al lui Stoica dinaintea lui Radul voievod, fratel domniei mele. Iar jupan Draghici a vândut lui Stan Macrea si lui Stoia, pentru 600 aspri și un cal bun de 300 aspri și jumătate din mănăstireaMihovenilor. [...]"
Denumirea sa vine de la un cneaz local, Mihu (Mihov în slavonă), Mihoveni (Mioveni), făcând referire directă la locuitorii acestei formațiuni sociale. Principalele repere istorice ale orașului Mioveni coboară spre începuturile dezvoltării social-umane, fapt atestat de uneltele din piatră șlefuită descoperite în zonele adiacente, precum și de ceramica din epoca bronzului din cimitirul satului Racovița.[necesită citare]
Numele de Colibași apare într-un hrisov emis de domnitorul Constantin Șerban, la 15 ianuarie 1655, prin care "iartă Colibași de dijmă".[5]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, Mioveni era o comună rurală în plasa Râul Doamnei ajudețului Muscel, formată numai din satul de reședință, având o biserică (construită în 1840 și reparată în 1880) și o școală cu 40 de elevi (dintre care 2 fete).[6] La acea dată, pe teritoriul actual al orașului mai funcționau, în aceeași plasă și comunele Colibași și Racovița. Comuna Colibași avea în compunere satele Colibași și Vieroșu, cu o populație totală de 884 de locuitori; existau în ea două biserici (dintre care una a mănăstirii Vieroșu) și o școală cu 30 de elevi.[7] Comuna Racovița, cu satele Racovița de Sus, Racovița de Jos, Valea Stânei și Clucereasa, avea 1349 de locuitori ce trăiau în 302 case. Funcționau și aici patru fierăstraie, o fabrică de spirt la Clucereasa, o biserică datând din 1786 și două școli (la Racovița de Jos și Valea Stânei) cu 144 de elevi.[8]
Anuarul Socec din 1925 consemnează desființarea comunei Mioveni, al cărei sat a trecut la comuna Racovița, arondată, ca și comuna Colibași, plășii Golești a aceluiași județ. Comuna Racovița avea, astfel, 2850 de locuitori în satele Mioveni, Racovița de Jos, Racovița de Sus, Valea Stânei și Clucereasa.[9] Comuna Colibași avea aceeași compoziție și o populație de 1349 de locuitori.[10]
În 1950, comuna Colibași a fost transferată orașului regional Pitești, reședințaregiunii Argeș, în timp ce comuna Racovița a trecut la raionul Pitești din aceeași regiune. Satul Vieroși a luat în 1964 denumirea deFăgetu.[11] În 1968, comunele au trecut la județul Argeș, comuna Racovița fiind desființată iar satele ei trecute la comuna Colibași, organizată drept comună suburbană a municipiuluiPitești.[12][13] În acea perioadă, pe teritoriul comunei, în zona satului Mioveni, s-a construit Uzina de Automobile Pitești, care avea să devină mai târziuAutomobile Dacia, ceea ce a dus la o urbanizare intensă, la creștere demografică și la mutarea centrului de greutate al comunei către satul Mioveni.
În 1989, s-a renunțat la conceptul de comună suburbană, iar comuna Colibași a fost declarată oraș.[14] În 1996, orașului Colibași i s-a schimbat denumirea în Mioveni, după localitatea de reședință.[15]
În orașul Mioveni se află șase monumente istorice de interes național. Trei sunt monumentele istorice de arhitectură:mănăstirea Vieroși (1571–1573, refăcută în 1824–1827) din satul Făgetu — ansamblu alcătuit din biserica „Intrarea în Biserică” (ridicată în 1827–1834, pe locul bisericii construite între 1571–1573 și refăcută în 1645), biserica „Adormirea Maicii Domnului” din cimitir, ruinele stăreției, ale chiliilor, ale turnului porții, ale clădirilor anexă și ale zidului de incintă (secolele al XVI-lea–al XIX-lea) — apoi biserica „Sf. Nicolae” (1786) din Racovița; șiansamblul culei Racovița (secolele al XVIII-lea–al XX-lea) — ansamblu alcătuit din culă (1797) și parc (secolele al XIX-lea–al XX-lea). Alte trei sunt monumentele memoriale sau funerare reprezentate de niște cruci de piatră, dintre care două sunt în satul Colibași — una datând din 1676 și aflată lângă biserică și una din 1647 aflată în cimitir — și una din secolul XVIII-lea aflată în fața bisericii „Sf. Gheorghe” din Racovița.
În rest, alte două obiective din oraș sunt incluse înlista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Unul este monumentul istoric de arhitectură biserica „Sf. Gheorghe” (1840) din Mioveni. Altul este crucea de piatră a arhimandritului Samuel Tărtășescu (1836) de la intrarea în mănăstirea Vieroși din satul Făgetu, clasificată ca monument memorial sau funerar.
Componența etnică a orașului Mioveni
Români (89,69%)
Alte etnii (0,24%)
Necunoscută (10,08%)
Componența confesională a orașului Mioveni
Ortodocși (87,29%)
Alte religii (1,38%)
Necunoscută (11,32%)
În anul 1995, orașul avea o populație de 33.908 locuitori.[16]
Conformrecensământului efectuat în 2021, populația orașului Mioveni se ridică la 29.317 locuitori, în scădere față derecensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 31.998 de locuitori.[17] Majoritatea locuitorilor suntromâni (89,69%), iar pentru 10,08% nu se cunoaște apartenența etnică.[18] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor suntortodocși (87,29%), iar pentru 11,32% nu se cunoaște apartenența confesională.[19]
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Orașul Mioveni este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul,Aurel Costache[*], de laPartidul Social Democrat, este în funcție din. Începând cualegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[20]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | |||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 9 | ||||||||||
| Partidul Național Liberal | 6 | ||||||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 2 | ||||||||||
| Alianța Dreapta Unită | 2 | ||||||||||
Agenția Națională pentru Deșeuri Radioactive (GR-ME-ANDRAD) se ocupă cu depozitarea deșeurilor care, pe lângă faptul că nu mai fac trebuință nimănui, prezintă riscuri radiologice pentru populație.
Dealurile Miovenilor găzduiesc principalele facilități de producție ale constructorului național de autoturismeDacia.[21]
Se pot vizitaruinele castrului roman, Cula lui Dumitrașcu Brătianu (1797), unde se află și o expoxiție de etnografie și artă populară.
Mănăstirea monument istoric și de arhitectură,Vieroși, din Făgetu, ctitorie a banului Ivașcu Golescu, din 1545, reparată și întregită în 1615 de Stroe Leurdeanu și reconstruită și pictată de Samuil Tărtășescu în 1825, și restaurată în 1924-1927 și 1978 - 1984.[22]
Orașul Mioveni are o echipă de fotbal,CS Mioveni, care a jucat înLiga I a României.FC Dacia Pitești a fost echipa care a reprezentat orașul în ligile naționale până în anul 2000.
Mioveni este înfrățit cu următoarele orașe :
Landerneau,Franța
Petrici,Bulgaria
Salamina,Grecia
Istra,Rusia
Grand Saconnex,Elveția
Abrantes,Portugalia
Măgdăcești, Criuleni,Republica Moldova[23] Scoreni, Strășeni,Republica MoldovaPe lângă cercetarea în domeniul nuclear, Institutul de Cercetare Nucleară și filiala aparținând de RENEL, Combustibil nuclear, produc combustibil nuclear pentru Centrala atomelectrică de la Cernavodă.[24]
Activitățile culturale se desfășoară în două case de cultură orășenești și cea a sindicatelor. În Casa de Cultură a Sindicatelor funcționează o bibliotecă franceză.[25]
Localitățiile Județului Argeș, 1971
Vlăsceanu, Gheorghe, Ianoș, Ion,Orașele României, Odeon, București, 1998
|title= (ajutor)