 | Un editor a propusînlocuireatitlului acesteipagini. S-a sugerat că este mai potrivit titlulMihail Stelescu. Puteți redenumi pagina deaici. |
 | Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră. Putețicontribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonulModificare. |
| Mihai Stelescu | |
.jpg) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1907 Galați,România |
| Decedat | 1936 (29 de ani) București,România |
| Cauza decesului | omucidere (Foc de armă) |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | jurnalist politician |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Educație | Facultatea de Drept - Universitatea din București;Facultatea de Litere - Universitatea din București |
| Organizație | Cruciada Românismu |
| Partid politic | Mișcarea Legionară , Cruciada Românismului |
Modificădate / text  | |
Mihail Stelescu (n.1907,Galați – d.16 iulie1936,București) a fost unromânziarist,politician naționalist de extremă dreaptă,legionar șideputat-legionar disident alGărzii de Fier. Ca urmare a poziției antiCorneliu Zelea Codreanu, a fost asasinat pe un pat de spital la 16 iulie 1936 de un grup de 10 legionari care, după ce l-au împușcat, i-au ciopârțit cadavrul cu topoarele.
Născut laGalați, aderă din liceu laLegiunea Arhanghelul Mihail, devenind unul dintre cei mai importanți activiști dinjudețul Covurlui, pentru care a fost decorat cu „Crucea Albă”, cea mai înaltă distincție legionară.
După liceu urmeazăFacultatea de Drept șiFacultatea de Litere din cadrul Universității din București.
În iulie 1932, la vârsta de 24 de ani, a devenit deputat legionar. Dupăasasinarea luiI.G. Duca, Mihail Stelescu este judecat împreună cu Corneliu Zelea Codreanu,generalulGheorghe Cantacuzino-Grănicerul,Nichifor Crainic și alți fruntași legionari, pentru conspirație criminală, fiind achitat. Memorialistica legionară lansează teza conform căreia Stelescu, convins deSiguranță, ar fi organizat unatentat împotriva Căpitanului dar, cel ales pentru a-l otrăvi pe Codreanu s-ar fi „autodenunțat” legionarilor, teză care nu a fost dovedită.
Sub conducerea lui Zelea Codreanu, „Consiliul de onoare" al Legiunii, întrunit la 24 septembrie 1934, l-a declarat pe Stelescu„vinovat de înaltă trădare față de Legiune și Căpitan” și a decis să-l excludă din „Mișcare” cu mențiunea Codrenistă:„Acord lui Stelescu dreptul ca-ntr-un viitor cât mai îndepărtat, care rămâne la aprecierea mea, să-și poată răscumpăra în fața aceluiași Consiliu de Onoare convocat de mine în acest scop, numai prin jerfă, onoarea pierdută și păcatul făptuit.”
Stelescu a înființat organizația„Vulturii Albi”, care, în noiembrie 1934, și-a luat numele de„Cruciada Românismului”[1]. În aceeași perioadă a înființat și ziarul omonim „Cruciada Românismului”, devenind directorul și redactorul acestei publicații. În paginile săptămânalului de luptă politică și spiritualăCruciada Românismului[2], Stelescu a dezlănțuit o amplă campanie împotriva lui Corneliu Zelea Codreanu, reluată de presa de mare tiraj, prin care Codreanu este făcut laș, desfrânat și slab orator. „Dacă ești așa un mare Căpitan, de ce nu ai zdrobit prin discursurile tale Camera? Cine te-a auzit?”[3], i-a reproșat el într-un articol.
În ziua de 16 iulie 1936, legionarul Ion Caratănase a adunat un grup de zece legionari, supranumiți „Decemviri”, hotărâți„să dea un exemplu istoric”: ei au intrat în incintaSpitalului Brâncovenesc din București, unde era internat Mihail Stelescu și, l-au asasinat cu zeci de focuri de armă. După moartea lui Stelescu, i-au ciopârțit cadavrul cu topoare apoi, ei s-au predatPoliției asumându-și întreaga răspundere a actului comis.[4] Din cei 10 asasini, 8 au fost condamnați la muncă silnică pe viață, iar 2, la zece ani de închisoare.[5]