Acest articol sau această secțiune arebibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vedereasusținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Metru
Bara de platină-iridiu utilizată ca prototip al metrului în anii 1889-1960
Prin adăugarea deprefixe SI, se obțin alte unități de măsură, la diverse scări necesare în diferite domenii de activitate. Aceste unități,multiplii șisubmultiplii metrului, sunt:
În1791, dupăRevoluția Franceză, s-a ales prima variantă, pe considerentul de-a putea oferi fiecărui stat posibilitatea de-a determina lungimea unui metru. Anume, orice țară are acces la un arc dintr-un meridian, lucru care permite măsurarea lungimii cercului meridian. Deoarece perioada de oscilație a pendulului gravitațional depinde deaccelerația gravitațională care la rândul ei variază culatitudinea, pentru aplicarea definiției este necesar accesul la un punct de pe Pământ de la o anumită latitudine.
În urma măsurătorilor, s-a realizat unetalon constând dintr-o bară dintr-unaliaj deplatină, având trasate două marcaje la distanță de un metru unul de celălalt. Ulterior s-a constatat că, dintr-o eroare legată de calculul turtirii Pământului, distanța etalon era cu 0,2 mm mai mică decât definiția originală; s-a stabilit însă ca etalonul să rămână definiția unității de măsură.
În1960, definiția metrului a fost înlocuită culungimea egală cu 1.650.763,73lungimi de undă învid aleradiației care corespunde tranziției între nivelele 2p10 și 5d5 aleatomului dekripton 86.
În1983, această definiție a fost înlocuită cu definiția curentă,distanța parcursă de lumină în vid în1⁄299.792.458 dintr-o secundă. Urmarea este căviteza luminii în vid este fixată prin definiție la valoarea de 299.792.458 m/s.
