Matei Vișniec (n.29 ianuarie1956,Rădăuți) este un poet și dramaturgromân, activ în acest moment înFranța, cunoscut în special pentru scrierile sale înlimba franceză. A studiat istoria și filozofia la Universitatea dinBucurești și a fost membru fondator alCenaclului de Luni, coordonat de profesorulNicolae Manolescu. Este membru de onoare alAcademiei Române (din 2025).[3]
Copilăria și-a petrecut-o laRădăuți și laHorodnic de Sus, sat de unde este originară mama sa. Tatăl său, care era contabil, s-a născut laUlma, sat locuit de etnicihuțuli. Mama sa a fost învățătoare. Familiei sale i s-a confiscat pământul pe care-l deținea și îl lucra.
De mic, viitorul dramaturg a observat că trebuie să adopte la școală și mai târziu în viața activă o ideologie despre care știa că nu era nici pe departe perfectă. Această diferență între realitate și modul în care este înfățișată, cum ar fi spus tatăl său contabil, între vorbă și faptă, a fost o sursă de inspirație pentru multe dintre piesele sale. În perioada 1965-1975 a urmat cursurile școlii primare și ale liceului în orașul natal. Atunci a publicat primele poeme în revista școlii,Lumina, apoi în revistaCutezătorii, unde a fost prezentat de poetulVirgil Teodorescu.În luna octombrie 1972 a avut loc debutul literar național, printr-o serie de poeme publicate în revistaLuceafărul.
Din copilăria petrecută într-un oraș în genul acelora „în care nu se întâmplă nimic”, cum spuneaMinulescu, i-a rămas o amintire de neuitat: spectacolulcircului în turneu laRădăuți. Spectacolul plin de culori, pe scenă, în direct, i-a trezit gustul pentru reprezentația teatrală. Atmosfera orașului natal din perioada copilăriei sale îi va inspira ideea pieseiAngajare de clovn.
Se mută apoi laBucurești unde are acces la toate bibliotecile, toate formele de scriere, la literatura clasică și modernă. Sensul invers nu era valabil, cenzura îi interzice unele texte, limitându-i creația. Între 1980 și 1987 va fi profesor de istorie și geografie în comuna Dorobanțu-Plătărești din județulCălărași.
Piesele scrise între1977 și1987 au fost cenzurate și circulau pe ascuns, doar poemele îi erau publicate. Între 1977 și 1987 scrie cu aviditate câteva volume de poezie, numeroase piese de teatru, un roman și câteva scenarii de film. Cu excepția poeziei, celelalte texte sunt refuzate sistematic de cenzură; autorul reușește însă să-și fotocopieze piesele în numeroase exemplare și să le pună în circulație în mediul teatral și literar, un bun exemplu de samizsdat literar.
A fost membru activ alCenaclului de Luni, condus deNicolae Manolescu. Înainte de1989 i-au apărut în România:La noapte va ninge (Editura Albatros,1980),Orașul cu un singur locuitor (Editura Albatros,1982),Înțeleptul la ora de ceai (Editura Cartea Românească,1984). Debutează în volum la Editura Albatros în 1980 cu culegerea de poemeLa noapte va ninge. Publică mai multe grupaje de poezie, precum și fragmente de teatru, în principale reviste și ziare literare naționale și studențești:România literară,Luceafărul,Amfiteatru,Cronica,Viața Românească,Vatra, Echinox etc. Concluzia lui Nicolae Manolescu[4] este: „N-aș paria pe proza lui Vișniec.”
În1987, fuge din România și cereazil politic în Franța, unde obține cetățenia franceză în1993. În prezent, locuiește laParis, unde este jurnalist laRadio France Internationale, și colaborează la diferite alte reviste franceze.
După1989, devine autorul cel mai jucat în România, în București și în provincie, laradio și lateleviziune[necesită citare]. Înoctombrie1996,Teatrul Național din Timișoara organizează un festival „Matei Vișniec” cu 10 dintre piesele sale, prezentate de către 12 trupe teatrale. Fragmente din piesele sale sunt prezentate și în câteva manuale școlare alternative.
În septembrie 1987, va obține o viză turistică pentru o călătorie înFranța șiGrecia, iar laParis o fundație literară din Franța (La Fondation pour une Entraide Intellectuelle Européenne) îi oferă o bursă literară. În timp ce se află la Paris, piesa sa, "Caii la fereastră", este interzisă laTeatrul Nottara dinBucurești, cu o zi înainte de premieră, astfel că la începutul lui octombrie autorul cere azil politic înFranța.
În perioada octombrie 1987 - august 1988, autorul trăiește primele luni de exil parizian, are întâlniri cu membrii proeminenți ai emigrației române (Monica Lovinescu,Virgil Ierunca,Virgil Tănase, etc.), ia cursuri intensive de limba franceză, timp de o lună și jumătate locuiește într-un cămin de muncitori imigranți, apoi este găzduit într-un cămin al organizației umanitare "Secours Catholiques". În tot acest timp, frecventează intens teatrele pariziene, începe traducerea propriilor sale piese în limba franceză.
În lunile august 1988 - octombrie 1989, locuiește laLondra unde lucrează ca jurnalist la Secția Română de la RADIO BBC, unde are un contact benefic cu teatrul anglo-saxon și scrie o piesă în limba engleză - The Pit (Groapa).
În luna octombrie 1989, demisionează de la BBC pentru a-și începe studii doctorale înFranța. O bursă de studii de 2 ani îi permite să trăiască la Cetatea Internațională Universitară de la Paris (Cité Internationale Universaitaire) și să scrie o teză despre "Rezistența culturală în Europa de răsărit sub regimurile comuniste". Imediat, va obține prima diplomă franceză - DEA (Diplôme d'Etudes Approfondies); concomitent, începe să scrie piese de teatru direct în limba franceză. După aceea, se va dedica teatrului și activității de jurnalist la Secția Română de la RADIO FRANCE INTERNATIONALE. Începe o bogată activitate dejurnalist. Viața poate fi privită doar prin prisma cruzimii ce se degajă din «ultimele știri» pe care trebuie să le transmită publicului la postul de radio unde este angajat laParis (RFI).Creația sa literară găsește aici surse de inspirație, de exemplu în războiul dinBosnia (Du sexe de la femme comme champ de bataille dans la guerre en Bosnie), dar apare și pericolul de a nu mai crea, de a nu avea alte subiecte, pe care l-a depășit, însă, întotdeauna.
Din1992, piesele lui Matei Vișniec se joacă în străinătate:Les chevaux à la fenêtre, înFranța la Teatrul Les Celestins des Lyon, în regia lui Pascal Papini, șiPetit boulot pour vieux clown, la Bienala de Teatru dinBonn. Ulterior, 20 de piese i-au fost jucate înFranța (Théâtre de l'Est Parisien, Théâtre du Guichet Montparnasse, Théâtre du Rond-Point, Studio des Champs-Elysées, etc.). Matei Vișniec este al doilea dramaturg român care reușește să se impună în lumea selectă și extrem de conservatoare a teatrului francez, dupăEugène Ionesco. Din 1992, va fi prezent cu una sau mai multe piese la fiecare ediție a Festivalului Internațional de teatru de laAvignon, prestigios festival de teatru din Franța și unul din cele mai mari din lume.
Referitor la această dublă apartenență culturală, Matei Vișniec declara într-un interviu:
„Je suis l’homme qui vit entre deux cultures, deux sensibilités, je suis l’homme qui a ses racines en Roumanie et ses ailes en France”.(Sunt omul care trăiește între două culturi, între două sensibilități, care are rădăcinile în România și aripile în Franța).”
La 31 de ani, când ajunge laParis, Matei Vișniec lasă culturii române o operă deja semnificativă, un roman, foarte multe piese și câteva volume de poezie. Intră în cultura franceză prin poezie,Le sage à l’heure du thé este distins cu premiulCea mai bună carte de poezie din 1984.
Piese jucate în peste 30 de țări: România, Republica Moldova, Franța, Germania, Italia, Belgia, Luxemburg, Olanda, Elveția, Spania, Portugalia, Marea Britanie, Danemarca, Suedia, Finlanda, Grecia, Turcia, Rusia, Ungaria, Bulgaria, Serbia, Macedonia, Croatia, Ucraina, Canada, Statele Unite, Argentina, Brazilia, Bolivia, Japonia, Maroc, Iran, Liban.
Spectacole și participări la mari festivaluri internaționale de teatru: Festivalul de la Avignon, Bienala de teatru de la Bonn, Festivalul de teatru de la Edinburg, Festivalul FAJDR de la Teheran, Festivalul de teatru de la Sibiu etc.
A fost invitat pentru intervenții și conferințe pe tema rezistenței culturale și a literaturii ca spațiu de libertate în numeroase orașe din Franța, dar și în Italia (Universitatea din Padova, Universitatea din Bolognia, Institutul Cultural Francez de la Roma), Statele Unite (Universitatea Phoenix din Arizona, Festivalul "Playing French" de la Chicago), Maroc (Centrul Cultural Francez de la Tetouan), Iran (Universitatea liberă de la Teheran), Japonia (Teatrul Kaze din Tokyo), Cehia (Centrul Cultural Român de la Praga), Marea Britanie (Festivalul de teatru de la Brighton), Germania (Teatrul Hans Otto de la Potsdam), Luxemburg (Fabriktheater) etc.
Piesele lui Matei Vișniec sunt traduse în peste 25 de limbi. Unele au fost montate în teatre importante din Europa: Teatrul Rond Point des Champs Elysées la Paris, Teatrul Stary din Cracovia, Teatrul Piccolo din Milano, Teatrul Regal din Stockholm, Teatrul Young Vic din Londra, Teatrul Național din Istanbul, Teatrul Maxim Gorki din Berlin, Teatro Stabile din Catania (Sicilia).
În jur de 30 de piese scrise în franceză sunt publicate de editurile franceze Actes Sud - Papiers, L'Harmattan, Lansman, Crater, Espace d'un Instant, L'œil du Prince.
Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintali, Teatrul Național din București, regia Florin Fătulescu(data premierei 20 septembrie 2007)
Ioana și focul, Teatrul de Comedie, București, regia Cătălina Buzoianu (data premierei 18 octombrie 2008)
Femeia țintă și cei zece amanți, Teatrul Național din Cluj, regia Mona Chirilă(data premierei 3 iunie 2008)
Femeia țintă și cei zece amanți, Teatrul Radu Stanca, Sibiu, regia Claire Dancoisne(data premierei 26 mai 2009)
Occident Express, Teatrul Național din Craiova, regia Alexandru Boureanu(data premierei 27 mai 2009)
Negustorul de timp, Teatrul Național din Iași, regia Ovidiu Lazăr(data premierei 9 ianuarie 2010)
Cabaretul cuvintelor, Teatrul Național din Timișoara în coproducție cu Teatrul Municipal din Turda, regia Ștefan Iordănescu(data premierei 16 octombrie 2012)
Spectatorul condamnat la moarte, Teatrul Național din Cluj, regia Răzvan Mureșan(data premierei 21 decembrie 2013)
Buzunarul cu pâine, Teatrul Maghiar din Cluj, regia István Albu(data premierei 27 februarie 2013)
De ce Hecuba, Teatrul Național Radu Stanca din Sibiu, regia Anca Bradu(data premierei 4 octombrie 2014)
Trei nopți cu Madox, Teatrul Fani Tardini din Galați, regia Radu Dinulescu(data premierei 18 martie 2014)
Cabaretul cuvintelor, Teatrul Național Vasile Alecsandri Iași, regia Ovidiu Lazăr(data premierei 10 octombrie 2015)
La noapte va ninge; București, Editura Albatros, 1980
Orașul cu un singur locuitor; București, Editura Albatros, 1982
Înțeleptul la ora de ceai; București, Editura Cartea Românească, 1984
Poeme ulterioare; București, Editura Cartea Românească, 2000
Orașul cu un singur locuitor (antologie de poezie); Pitești, Editura Paralela 45, 2005
La masa cu Marx; București, Editura Cartea Românească, 2011
Securi decapitate; cu gravuri originale realizate de Matei Vișniec, Andra Bădulescu, Joèla Vișniec, Iuri Isar, May Oana Isar si Smaranda Isar; București, Tracus Arte, 2012
Opera poetica; București, Editura Cartea Românească, 2017
Vi se pare cumva nedreapta dispariția dumneavoastră?; București, Tracus Arte, 2019
Romane
Cafeneaua Pas-Parol; București, Editura Fundației Culturale Române, 1992; reeditare în 2008 la Editura Cartea Românească; reeditare în 2014 la Editura Polirom
Sindromul de panică în orașul Luminilor; București, Editura Cartea Românească, 2009[6]
Domnul K Eliberat; București, Editura Cartea Românească, 2010
Dezordinea preventivă; București, Editura Cartea Românească, 2011
Negustorul de începuturi de roman: roman caleidoscop; Polirom, Iași, 2014
Iubirile de tip pantof, iubirile de tip umbrela; Polirom, Iași, 2016
Consulatul lunii sau Adelina și crocodilii de mlaștină (roman minuscul în două părți destinat copiilor de la 8 ani în sus și adulților de la 108 ani în jos), ilustrații de Joèla Visniec, Editura Humanitas, 2025,ISBN 978-973-50-8789-0
Teatru
Țara lui Gufy; București, Editura Ion Creangă, 1992
Angajare de clown; București, Editura Unitext, 1993
Văzătorule, nu fi un melc; București, Editura Expansion-Armonia, 1996
TEATRU (I) și TEATRU (II) (în două volume); București, Editura Cartea Românească, 1996 - prima culegere masivă din teatrul scris de autor între 1977 și 1990; reditare la aceeași editură în 2007
Negustorul de timp și Frumoasa călătorie a urșilor Panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt, colecția TEATRU/BIBLIOTECA; București, Editura Eminescu, Asociația Uniunii Scriitorilor, 1998
Teatru descompus și Despre sexul femeii-cîmp de luptă în războiul din Bosnia; București, Editura Cartea Românească, 1998, reeditare în 2007 la aceeași editură
Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal; Brasov, Editura Aula, 2001; reeditare la Pitești, Paralela 45, 2007
Caii la fereastră; Brasov, Editura Aula, 2001
Mansardă la Paris cu vedere spre moarte; Pitești, Editura Paralela 45, 2005
Omul cu o singură aripă; Pitești, Editura Paralela 45, 2006
Păianjenul în rană; București, Editura Cartea Românească, 2007
Groapa din tavan; București, Editura Cartea Românească, 2007
Omul pubelă & Femeia ca un câmp de luptă; București, Editura Cartea Românească, 2007[7]
Imaginează-ți că ești Dumnezeu; Pitești, Editura Paralela 45, 2008
Mașinăria Cehov și Nina sau despre fragilitatea pescărușilor împăiați; București, Editura Humanitas, 2008
Femeia țintă și cei zece amanți; Pitești, Editura Paralela 45, 2009
Occident Express și Despre senzația de elasticitatea cînd pășim peste cadavre; Pitești, Editura Paralela 45, 2009
Omul din cerc (antologie de teatru scurt); Pitești, Editura Paralela 45, 2011
Scrisori de dragoste către o prințesă chineză; București, Editura Humanitas, 2011
Procesul comunismului prin teatru (antologie); București, Editura Humanitas, 2012
Cabaretul cuvintelor: exerciții de muzicalitate pură pentru actorii debutanți; București, Cartea Românească, 2012
Omul din care a fost extras răul; București, Editura Cartea Românească, 2014
Trilogia balcanică. Migraaaanți sau Prea suntem mulți în aceeași barcă; București, Editura Humanitas, 2016
Ioana și focul, Șobolanul rege, Reverii pe eșafod, Cuvintele lui Iov; București, Tracus Arte, 2017
Caragiale e de vina; București, Editura Humanitas, 2019
Teatru pentru copii
Omul de zăpada care voia sa întâlnească soarele; București, Editura Arthur 2016 (cu ilustrații de Andra Bădulescu)
Extraterestrul care isi dorea ca amintire o pijama; București, Editura Arthur 2019 (cu ilustrații de Andra Bădulescu)
Nuvele
Ultimele zile ale Occidentului; București, Editura Polirom, 2018
Altele
Cronica ideilor tulburătoare sau Despre lumea contemporană ca enigmă și amărăciune; Polirom, Iași, 2010
Cronica ideilor tulburătoare sau Despre lumea contemporană în fata marilor decizii; Polirom, Iași, 2019
Du Pain plein les poches, Éditions du Pli Urgent, 1984, trad. Virgil Tanase
Poèmes de Roumanie, trad. de Mihaï Zaharia, éd. Cahiers bleus/Librairie bleue, 1990
Le Dernier Godot, Cosmogone, 1996, trad. Gabrielle Ionesco
La vieille dame qui fabrique 37 cocktails molotov par jour, Éditions Écritures Théâtrales Grand Sud-Ouest, 2009. (Mis en scène par Laetitia Mazzoleni pour la Cie On est pas là pour se faire engueuler)
Editions LANSMAN
Trois nuits avec Madox, 1995
L'histoire du communisme racontée aux malades mentaux, 2000
Le Roi, le rat et le fou du Roi: fable baroque, farce, bouffonerie et mascarade pour comédiens et marionnettistes; Wallonie, Lansman 2002[8]
Attention aux vielles dames rongees par la solitude, 2004
Richard III n'aura pas lieux ou Scènes de la vie de Meyerhold: adaptation libre d'après le dernier cauchemar du metteur en scène Vsevolod Meyerhold avant qu'il soit tué en prison en 1940 sur l'ordre du Généralissime; Carnières-Morlanwelz, Lansman, 2005
La femme-cible et ses dix amants, 2005
La machine Tchekov; Carnières-Morlanwelz, Lansman, 2005
Le mot progrès dans la bouche de ma mère sonnait terriblement faux, 2007
Les detours Cioran ou Mansarde à Paris avec vue sur la mort, 2007
Enquête sur le disparition d'un nain de jardin, 2008 (coédition Théâtre de la Digue / Urgence de la jeune parole)
De la sensation d'élasticité lorsqu'on marche sur des cadavres, 2010
La ville d'un seul habitant (poèmes), 2010
Editions ACTES SUD-PAPIERS
Paparazzi ou la chronique d'un lever de soleil avorté suivi deDu sexe de la femme comme champ de bataille dans la guerre en Bosnie, 1997
Lettres aux arbres et aux nuages, 1997, dans le recueil "Brefs d'ailleurs"
Petit boulot pour vieux Clown suivi deL'histoire des ours pandas racontée par un saxophoniste qui a une petite amie à Francfort, 1998
Du pain, plein les poches et autres pièces courtes, 2004
Editions L'HARMATTAN
Théâtre décomposé, ou L'homme poubelle, 1996
Editions CRATER
Les partitions frauduleuses, 1995
Les chevaux à la fenêtre, 1996
Comment pourrais-je être un oiseau?, 1997
Mais qu'est-ce qu'on fait du violoncelle? 1999
Editions ESPACE D'UN INSTANT
Mais, maman, ils nous racontent au deuxième acte ce qui s'est passé au premier, 2004
2009 -Mansardă la Paris cu vedere spre moarte - 6 PIESE trad. de OGNEAN STAMBOLIEV SI IVAN RADEV- ; ED. FACHEL EXPRES - SOFIA- 2009
2010 -Orașul cu un singur locuitor - 90 poezii -Richard al III-lea nu se mai face sau Scene din viața lui Meyerhold; trad. și pref. OGNEAN STAMBOLIEV- 2010
2011 -Sindromul de panică în Orașul Luminilor - roman ; trad. OGNEAN STAMBOLIEV; ED. AVANGARDPRINT, Bulgaria - 2011
2015 - Domnul K. eliberat - roman, trad si prefata OGNEAN STAMBOLIEV - ED AVANGARDPRINT- 2015
2016 - Dezordinea preventivă - roman. trad si prefata OGNEAN STAMBOLIEV- ED AVANGARDPRINT Bulgaria - 2016
2017 - Călătorul prin ploaie - 5 piese - trad si postfata OGNEAN STAMBOLIEV - ED GEA LIBRIS - SOFIA- 2017
2018 - Negustorul de începuturi de roman - trad. și prefață OGNEAN STAMBOLIEV - ED GEA LIBRIS - SOFIA - 201
2020 - Iubire de tip pantof, ubire de tip umbtela - trad si prefata OGNEAN STAMBOLIEB - ED GEA LIBRIS - SOFIA- 2020
2021 - Caii la fereastră - teatru 9 piese - trad. și prefață OGNEAN STAMBOLIEV - ED GEA LIBRIS - SOFIA - 2021
Attention aux vieilles dames rongees par la solitude (Atenție la bătrânele doamne roase de singurătate)
Le roi, le rat et le fou du roi (Regele, șobolanul și nebunul regelui)
Theatre decomposee ou, L'homme-poubelle (Teatrul descompus sau Omul-pubelă)
Petit Boulot pour vieux clowns (Angajare de clovn)
Du pain plein les poches (Buzunarul cu pâine)
Paparazzi, ou, La chronique d'un lever de soleil avorte (Paparazzi sau cronica unui apus de soare avortat)
Trois nuits avec Madox (Trei nopți cu Madox)
Mais maman, ils nous racontent au deuxième acte ce qui s’est passé au premier (Bine, mamă, da' ăștia povestesc în actu' doi ce se-ntâmplă-n actu întâi)
Mais qu'est-ce qu'on fait du violoncelle? (Si cu violoncelul ce facem?)
Comment pourrais-je etre un oiseau? (Cum aș putea fi o pasăre?)
Le dernier Godot (Ultimul Godot)
Histoire des l'ours panda racontee par une saxophoniste (Istoria urșilor panda povestită de un saxofonist care avea o iubită la Frankfurt)
L'histoire du communisme racontee aux malades mentaux (Istoria comunismului povestită pe înțelesul bolnavilor mintali)
Lettres aux arbres et aux nuages (Scrisori către arbori și nori)
Mansarde à Paris avec vue sur la mort (Mansardă la Paris cu vedere spre moarte)
1991: Premiul UNITER pentru cea mai bună piesă românească a anului 1990, pentru piesaAngajare de clovn
1991: Premiul Uniunii Scriitorilor din România pentruDramaturgie
1998: Premiul pentru Dramaturgie al UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA pentru volumele "Teatru I - Teatru II" apărute la Cartea Românească
1998: Premiul de Dramaturgie al ACADEMIEI ROMÂNE
2002: Premiul pentru dramaturgie al UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA pentru volumul "Istroia comunismului povestită pentru bolnavii mintal" apărut la Editura Aula
2002: Premiul Național de Dramaturgie acordat de Ministerul Culturii
2007: Premiul pentru Dramaturgie acordat de UNIUNINEA SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA pe 2006 pentru volumul "Omul cu o singură aripă" apărut la Editura Paralela 45
2009: Premiul revistei "Viața Românească"
2010: Premiul pentru roman acordat de revista OBSERVATORUL CULTURAL (pentru romanulul "Sindromul de panică în orașul luminilor")
1991: Premiul Juriului la Festivalul "Les Journées d'Auteurs" organizat de Teatrul LES CELESTINS DE LYON, pentru piesa Caii la fereastră
1993: Spectacolul Teatru descompus montat la Teatrul MUNDI în coproducție cu INSTITUTUL FRANCEZ de la București obține, pentru versiunea sa franceză, premiul "Théâtre vivant" acordat de RADIO FRANCE INTERNATIONALE
1994: Marele premiu de teatru radiofonic al SOCIETAȚII AUTORILOR ȘI COMPOZITORILOR DRAMATICI DIN Franța pentru piesa Povestea urșilor panda povestită de un saxofonist care are o iubită la Frankfurt
1996 și 2008: Premiul presei la Festivalul de teatru de la Avignon, secția OFF
2009: Premiul EUROPEAN acordat de Societatea Autorilor și Compozitorilor Dramatici din Franța
2016: Premiul de literatura europeana Jean Monnet pentru romanulLe marchand de premières phrases (Negustorul de începuturi de roman), Editura Actes Sud, traducere Laure Hinckel[9]
Suaud, Olivier,Matei Visniec, la disparition du personage, Universite Toulouse le Mirail; Mémoire présenté pour l’obtention de la Maitrise de Lettres Modernes, sous la direction de Monsieur Arnaud Rykner, juin, 2001
Bogdan Crețu,Matei Vișniec, un optzecist atipic, Editura Universității Iași, 2005
Shari Gerstenberger,Theatre Decomposed, or The Human Trashcan, Translation of Théâtre décomposé ou l’homme-poubelle by Matei Visniec, Comparative Literature Thesis 2007, Alistaire Tallent, Andrew Manley
Roxana Maria Sînescu,Situații, forme și tehnici ale dialogului în teatrul lui Matei Vișniec, Tipo Moldova, Iași 2008
Daniela Magiaru,Matei Vișniec - Mirajul cuvintelor calde, Editura Institutului Cultural Român, 2010
Mihai Lungeanu,Personajul virtual, sau calea către al V-lea punct cardinal la Matei Vișniec, Editura Cartex, 2010
Emilia David,Mizele intertextualității în literatura Generației '80: Matei Vișniec - aspecte ale biblingvismului și ale postmodernismului în contextul unei receptări pluriculturale a operei (teza de doctorat) - ; București: Universitatea București. Facultatea de Litere. Școala de doctorat în Litere ; Torino; Universita degli Studi di Torino. Dipartamento di Lingue e Letterature Straniere e Culture Moderne, 2015
Literatura, teatrul și filmul în onoarea dramaturgului Matei Vișniec; volum coordonat de Marina Cap-Bun și Florentina Nicolae; Constanța; Ovidius University Press, 2015
Franța (–)
România
