Magia ceremonială saumagia rituală, numită uneori șiînaltă magie saumagie învățată,[1] este un termen larg utilizat în contextulermetismului sauezoterismului vestic pentru a desemna o mare diversitate deritualurimagice lungi, elaborate și complexe. Este numit astfel, deoarece procedurile sunt caracterizateceremonial și o mulțime de accesorii necesare practicantului. Poate fi privită și ca o elaborare a magiei rituale, iar în cele mai multe cazuri, chiar este sinonimă cu aceasta. Popularizată de cătreOrdinul Ermetic al Zorilor Aurii, provine din școli de gândire filozofice șioculte precumcabală ermetică,magie enohiană,Telema, precum și magia provenind din diversegrimoaruri.
Termenul apare în perioada magieiRenașterii din secolul al XVI-lea și se referă la practicile descrise în diverse grimoaruri medievale și renascentiste și în colecții precum cea a luiJohannes Hartlieb.Georg Pictor folosește termenul ca sinonim cugoetia.
Traducătorul James Sanford, a inclus „Partele Magicke ceremoniale de Geocie și Theurgie” în traducerea sa din anul 1569 a lucrării luiHeinrich Cornelius Agrippa din 1526, numităDe incertitudine et vanitate scientiarum. Pentru Agrippa, magia ceremonială era folosită în sens opusmagiei naturale. Deși avea îndoieli privind magia naturală, legate deastrologie,alchimie, și ceea ce astăzi a devenit domeniu alștiințele naturii, precumbotanica, era totuși pregătit să o accepte ca „culmea cea mai înaltă a filozofiei naturii”. Magia ceremonială, pe de altă parte, care includea tot felul de comunicări cuspirite, canecromanția șivrăjitoria, a fost denunțată de acesta ca o lipsă de respect pios față de Dumnezeu.[2]
Începând cuMișcarea romantică din secolul al XIX-lea, un număr de persoane și grupuri au revitalizat magia ceremonială.
Ordinul Ermetic al Zorilor Aurii (sau, mai cunoscut,Zorii Aurii, dinenglezăGolden Dawn) a fost un ordin magic de la finalul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, care practica o formă deteurgie și dezvoltare spirituală. Din tradiția Zorilor Aurii provin unele aspecte magice și rituale care au devenit elemente centrale ale multor alte tradiții, printre care se numărăWicca,[3][4]Telema și alte forme despiritualitate magică populare astăzi.
Practica magiei rituale necesită de cele mai multe ori diverse accesorii produse sau consacrate pentru această utilizare specială, care sunt necesare unui anumit ritual sau unor ritualuri înlănțuite. Pot fi o reprezentare simbolică a elementelor psihologice ale magicianului sau ale conceptelor metafizice.
Ungrimoar este o consemnare a magiei. Cărțile din acest gen sunt consemnări ale experiențelor magice și ale meditațiilor filozofice, care conțin instrucțiuni pentru invocarea îngerilor sau demonilor, realizarea divinării și obținerea de puteri magice, și care au fost în circulație în Europa încă din Evul Mediu.
Se crede că magicienii erau acuzați frecvent de biserica creștină, astfel că jurnalele lor erau ascunse pentru a preveni arderea deținătorului. Dar se cunoaște și că biserica și rabinii mențin consemnări ale activității demonice și exorcismului în propriile lor cărți magice care erau folosite pentru consemnări similare. Asemenea cărți conțin corespondențe astrologice, liste cu îngeri și demoni, instrucțiuni pentru farmece, descântece, și pentru exorcizări, amestecuri de medicamente, chemarea entităților elemetale și producerea talismanurilor. Cărțile magice, în aproape toate împrejurările, în special cărțile de descântece magice, sunt numite și grimoaruri.
Magia enohiană este un sistem de magie ceremonială fundamentat peevocarea și comandarea unor spirite, care a fost aventura magică a unui ocultist englez, numit Dr. John Dee. Se bazează pe scrierile doctoruluiJohn Dee șiEdward Kelley din secolul al XVI-lea, care au susținut că informațiile lor le erau furnizate direct de către îngeri. Jurnalele lui Dee conțineaulitere enochiene, și tabelul de corespondențe care era folosit pentru acestea. Susține că ar cuprinde secrete din cartea apocrifă numităCartea lui Enoh. Se crede însă că aceste revelații erau personale și specifice vieții și realității lui Dee și bazate foarte mult pe imaginație.
Printre numeroasele organizații care practică forme ale magiei ceremoniale în afară de Golden Dawn (Zorii aurii) suntA∴A∴,Ordo Templi Orientis șiZidarii de Adytum.