Doi militari americani, practicând lupte greco-romane
Luptele sunt o disciplinăsportivă în care doi adversari se înfruntă direct, folosindu-și forța fizică și tehnica pentru a câștiga puncte prin diverse metode de punctaj. Luptele sunt sport olimpic, la olimpiade întrecerile axându-se pe două stiluri:lupte libere șilupte greco-romane. Luptele sunt organizate pe categorii, după greutatea luptătorilor (pentru seniori, acestea sunt 59, 66, 71, 75, 80, 85, 98 și 130 kg la lupte greco-romane masculin; 57, 61, 65, 70, 74, 86, 97 și 125 kg la lupte libere masculin; și 48, 53, 55, 58, 60, 63, 69, și 75 kg la feminin[1]).
Acest articol sau această secțiune arebibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vedereasusținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Cu vreo 2500 de ani înaintea erei noastre asemenea întreceri sportive îi pasionau pe egipteni. Mari amatori de lupte între atleți erau și grecii antici. Pe vremea aceea luptele între atleți aveau loc, de obicei, pe terenuri acoperite cu nisip. Corpurile goale ale atleților, datorită nisipului, deveneau mai puțin alunecoase și adversarilor le venea mai ușor să se apuce unul de altul.
Bronzați desoare, voinicii luptători o vreme își dădeau tîrcoale, învîrtindu-se pe teren și deodată, cînd te așteptai cel mai puțin, se năpusteau la atac. Fiecare își avea metodele și procedeele sale de atac și apărare. Învingător era declarat cel ce izbutea să-și doboare de trei ori adversarul la pămînt, făcîndu-l să atingă solul cu spinarea, cu șoldul sau cu umărul.
Sambo este oartă marțială care a apărut înUniunea Sovietică (în specialRusia) în secolul XX. Este unacronim pentru "autoapărare fără arme" înlimba rusă și își are originea în forțele armate sovietice. Influențele sale sunt variate, cu tehnici împrumutate de la sport, variind de la cele două stiluri de lupte internaționale greco-romane și libere până lajudo,jujitsu, stiluri europene de lupte populare și chiarscrima. Regulile pentru sportulsambo sunt similare cu cele ale judo-ului competitiv, cu o varietate de blocări de picior și de apărare din diferitele stiluri de lupte naționale dinUniunea Sovietică, fără a le permite să se oprească.