A fost nepot al unor săteni din Rusca (la circa 5 km de Huși, pe drumul către „Cantemir”). Este rudă cu scriitorii Aurel Ciulei și Emil Ciulei.[13] A studiat teatrul la Conservatorul Regal de Muzică și Teatru din București (1946), apoi Facultatea de Arhitectură (pe care a absolvit-o în1949).[14] A debutat ca actor în1945, laTeatrul Mic în piesaÎncătușarea, după piesa "Animal Kingdom" scrisă dePhilip Barry iar la Teatrul „Odeon“ a jucat pentru prima oară rolul lui Puck dinVisul unei nopți de vară de William Shakespeare, în 1946, după absolvirea Conservatorului. Tot în 1946 a debutat și ca scenograf, punând în scenă piesa lui George Marcovici,Povestea munților.[15] Ulterior s-a alăturat echipei Teatrului Municipal dinBucurești, (mai târziu numitTeatrul „Bulandra”), unde a debutat caregizor în 1957, punând în scenăOmul care aduce ploaia deRichard Nash. În 1951 a debutat în cinematografie cu rolul lui Dumitru Scăpău din peliculaÎn sat la noi avându-i ca regizori pe Jean Georgescu și Victor Iliu. În 1961 a devenit celebru pentru o punere în scenă total originală a pieseiCum vă place a luiShakespeare. A mai montat, printre altele:Opera de trei parale (Bertolt Brecht),O scrisoare pierdută (Ion Luca Caragiale),Azilul de noapte (Maxim Gorki),Leonce și Lena (Georg Büchner),Elisabeta I (Paul Foster).
A fost peste 10 ani director artistic al Teatrului „Bulandra”, între anii1963 și1974, de unde a fost îndepărtat de cenzura comunistă în urma scandalului cu premieraRevizorul, montată deLucian Pintilie, care a fost interzisă de a mai fi reprezentată după doar câteva spectacole. Sub conducerea sa,Teatrul „Bulandra” devenise cea mai importantă instituție teatrală a vremii, nu doar în România, acolo lucrând practic în același timp, marii regizori de teatruDavid Esrig,Lucian Pintilie șiRadu Penciulescu.
În perioada regimului comunist, Liviu Ciulei a fost urmărit și denunțat laSecuritate de cătreIon Besoiu[16] și a avut reclamații făcute de cătreRadu Beligan la aceeași instituție.[17][18] Liviu Ciulei a debutat în SUA în 1974, laArena Stage din Washington D.C.[19]
Ca arhitect, în afara scenografiilor majorității pieselor regizate de el, Liviu Ciulei a contribuit la reconstrucția auditoriului Teatrului „Bulandra”, precum și a altor teatre, ca sălile Studio ale teatrelor din Târgu Mureș și Pitești.
A fost căsătorit cu marea actrițăClody Berthola,[20] cu scenografaIoana Gǎrdescu și cu jurnalista Helga Reiter. Fiul celei de-a treia soții (al unui scriitor din fostaRDG), regizorulThomas Ciulei, a devenit fiul lui adoptiv. Trupul său a fost incinerat.[21]
Ordinul Muncii clasa a III-a (26 august 1954) „pentru merite deosebite în realizarea filmelor «Nepoții Gornistului» și «Răsare soarele» (Nepoții Gornistului seria a II-a)”[24]
titlul deArtist emerit al Republicii Populare Romîne (30 decembrie 1957) „cu prilejul împlinirii a 10 ani de la proclamarea Republicii Populare Romîne și pentru merite deosebite în activitatea cultural-artistică”[25]
Ordinul Muncii clasa a II-a (10 august 1964) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul celei de a XX-a aniversări a eliberării patriei”[26]
Ordinul „Meritul Cultural” clasa I (20 aprilie 1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”[28]
^Sîrbu, Eva (). „Liviu Ciulei - Despre farmecul actorului se pot scrie cărți”.Actorii noştri : Interviuri uitate – 33 dintr-un deceniu.1. Bucureşti: Editura Ara. pp. 52–57.ISBN973-9181-03-1.
^Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 375 din 26 august 1954 pentru conferirea ordinului „Steaua Republicii Populare Romîne”, a „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor artiști și tehnicieni din domeniul cinematografiei, publicat înBuletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul III, nr. 43, 6 septembrie 1954, p. 510.
^Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 619 din 30 decembrie 1957 pentru conferirea titlului de „Artist al poporului din Republica Populară Romînă”, „Maestru emerit al artei”, „Artist emerit al Republicii Populare Romîne”, a „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii”, unor artiști, muzicieni, oameni de cultură și tipografi, publicat înBuletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VII, nr. 3, 15 ianuarie 1958, pp. 39–40.
^Decretul Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România nr. 1017 din 6 noiembrie 1967 privind conferirea de ordine și medalii unor actori, regizori, pictori scenografi și tehnicieni de scenă, publicat înBuletinul Oficial al Republicii Socialiste România, anul III, nr. 96, Partea I, marți 7 noiembrie 1967, pp. 770–771.
^Decretul nr. 138 din 20 aprilie 1971 al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România privind conferirea unor ordine ale Republicii Socialiste România, art. 4.
România[11]
