Genulștiințifico-fantastic înBulgaria (înbulgarăНаучна фантастика в България)[1] a apărut la începutulsecolului al XX-lea și a câștigat popularitate în Bulgaria în a doua jumătate a secolului al XX-lea. Lucrările bulgărești științifico-fantastice au fost traduse în mai multe limbi străine, cum ar fi limbile rusă, română, franceză, engleză, italiană, spaniolă, germană, ucraineană, daneză, elenă etc.[2]
Rădăcinile literaturii științifico-fantastice din Bulgaria se regăsesc înanii 1920, cândSvetoslav Minkov (Светослав Минков, 1902 – 1966) a publicat trei colecții neobișnuite de povestiri (din literaturaabsurdului):Crizantema albastră (Синята хризантема, 1922),Ceasul (Часовник, 1924) șiPasărea de foc (Огнената птица, 1927). Lucrările sale seamănă remarcabil cu cele ale luiEdgar Allan Poe șiH. P. Lovecraft.[3] În 1931, a scris romanulThe lady with x-ray eyes - Doamna cu ochi ciudați (Дамата с рентгеновите очи) care a fost publicat prima dată și tradus înlimba germană în 1934. A mai fost tradus înlimba poloneză în 1960, înlimba engleză în 1965 și înlimba franceză în 1968.[4][5][6]
Un alt scriitor timpuriu al genului a fost Georgi Iliev (Георги Илиев, 1881-1961), autorul romanelorCurs 0 (О-Корс, 1930) șiRebeli [de pe planeta] Teuta (Теут се бунтува, 1933). Aceste două cărți, destinate a fi lucrări serioase pentru cititori serioși, se ocupă de dezastre cosmice la scară largă: moarteaSoarelui; încetareamișcării de rotație a planetei.
Elin Pelin (Елин Пелин, 1877 - 1949) scrie două romane fantastice pentru copii, primele de acest fel în literatura bulgară:Ian Bibian (Ян Бибиян, 1933) șiIan Bibian pe Lună (Ян Бибиян на Луната, 1934).[7]
Anii 1950 au fost marcați de sfârșitul celui de-al doilea război mondial, a existat o lipsă cronică de hârtie și de prese de tipar; iar întregul sistem se afla sub un control ideologic puternic. Începutul anilor 1950 a fost limitat la imitații fără valoare ale unor lucrări sovietice care descriau un viitor comunist fericit și luminos și distrugerea iminentă a tot ceea ce înseamnăcapitalism.
La sfârșitul anilor 1950 au apărut lucrări caZemiata Pred Gibel -Земята Пред Гибел (Pământul înainte de moarte) (1957) deȚvetan Angelov (Цветан Ангелов),Raketata ne Otgovaria -Ракетата не отговаря (Racheta nu răspunde) (1958) deDimităr Peev,Gushterat ot Ledovete -Гущерът от ледовете (Șopârla de gheață) (1958) de Peter Bobev (Петър Бобев) șiAtomniat Tshovek -Атомният Човек (Omul atomic) (1958) deLiuben Dilov.
Pavel Vejinov (Павел Вежинов, 1914 - 1983) este unul dintre primii scriitori bulgari care folosește teme fantastice în ficțiunea sa.[8] Este cel mai cunoscut pentru romanul săuBariera (Бариерата, 1977). În acest roman, compozitorul Anthony Manev întâlnește o fată (Dorothea) care a scăpat dintr-o instituție mentală. Ea a fost închisă acolo pentru că a susținut că ar putea zbura. În cele din urmă, cei doi se îndrăgostesc și, spre surprinderea sa, compozitorul descoperă că și el poate zbura. El este atât de agitat încât fuge, încercând să se descurce cu noua sa abilitate. Distrusă, fata se sinucide. Romanul este inclus în curriculum-ul studiilor de literatură bulgară la nivel universitar. A fostecranizat în 1979 în regia luiHristo Hristov și a fostrefăcut în 2012 caIncognita, o coproducție ruso-bulgară.[9] Filmul și romanul descriu incapacitatea oamenilor de a traversa bariera creată de ei în propria minte, a cărei esență este că universul este mai mult decât materialismul vieții pe pământ. În centrul acestei istorii tragice se află o poveste de dragoste într-un anturaj mistic .
ÎnPieirea lui Aiax (Гибелта на Аякс, 1973) echipajul navei spațiale "Ajax" trebuie să facă un sacrificiu major, pentru a salva o civilizație extraterestră pe moarte.
Liuben Dilov (1927-2008) a scris peste 35 de cărți care au fost traduse în peste 10 limbi, cele mai multe științifico-fantastice. Dilov a publicat «Атомният човек» (Omul atomic) în 1958, «Тежестта на скафандъра» (Greutatea scafandrului) în 1969 și «Пътят на Икар» (Drumul lui Icar) în 1974. Dilov descrie în romanul său din 1974Drumul lui Icar a patralege a roboticii mărind numărul celor trei legi originale propuse deIsaac Asimov:Un robot trebuie să-și stabilească identitatea ca robot, în toate cazurile."[10][11] Dilov explică crearea celei de a patra legi în acest mod: "Ultima lege pune capăt costisitoarelor aberații ale designerilor de a da psiho-roboților o formă cât mai apropiată de cea umană. Și [pune capăt] neînțelegerilor care rezultă..."[10]Povestirea saContacts of a Fourth Kind a fost inclusă în antologiaTales from the Planet Earth. Povestirea sa,„Моят странен приятел астрономът“ (Ciudatul meu prieten, astronomul, 1971), a apărut înEnigma Văii Albe (Povestiri științifico-fantastice bulgare)[12], Editura Tineretului, Colecția SF, 1967. Antologie deMihail Magiari șiVictor Kernbach. În această povestire un renumit astronom descoperă mai multe semnale radio extraterestre care provin dinconstelația Casiopeea.
Liuben Dilov a fondat Premiul Graviton pentru ficțiune în anul 1991.
Dimităr Peev (1919-1996) este cunoscut în literatura bulgară ca cel mai bun autor de romane "polițiste" (despre miliție). El este autorul unor romane (Ракетата не отговаря, 1958, cu Kiril Marichkov)) și povestiri științifico-fantastice: „Полет във Вселената“ (Zbor în Univers, 1955), „На черната планета“ (Planeta neagră, 1962), „Косъмът на Мохамед“ (Un fir din barba lui Mahomed, 1962), „Опитът успя“ (Încercarea a eșuat, 1964), „Неразчетеният надпис“ (Inscripție nedescifrată, 1964), „Гравитационната гробница“ (Mormânt gravitațional, 1973), „А43М приема гости“ (A43M primește oaspeții, 1975), „Училището - XXIII век“ (Școala - secolul XXIII, 1975), „Срещата“ (Întâlnire, 1978).
Nikolay Tellalov (Николай Теллалов, n. 1967) este un scriitor din noul val. În 2007 a apărut romanulДесет на минус девета (cu sensul deZece minus nouă sau10-9), în care tema principală este nanotehnologia, dimensiunile sale, domeniile de aplicare și viitorul ei.[13]
Între 1977 - 1980 au apărut 60 de cărți în ColecțiaBiblioteca SF (Библиотека "Фантастика") la editura Patria (Отечество) dinSofia. Pe lângă scriitori străini, aici au debutat scriitori bulgari de literatură științifico-fantastică caAgop Melkonian (Агоп Мелконян),[14]Liubomir Nikolov (Любомир Николов),Asen Miltchev (Асен Милчев), Nicolas Kesarovski (Никола Кесаровски), Hristo Poshtakov (Христо Пощаков) și Veljko Miloev (Велко Милоев).
LaBiblioteca Fantastica, au fost publicate în limba bulgară pentru prima oară lucrări științifico-fantastice clasice, ca de exempluThe Andromeda Strain (Michael Crichton)Insula locuită (Arkadi și Boris Strugațki),Crisalidele (John Wyndham),Ariel (Aleksandr Beleaev);Solaris (Stanislav Lem) șiRăzboiul Lumilor (H. G. Wells).
În 1979, la inițiativa traducătorului și editoruluiMilan Asadurov, a apărut ColecțiaBiblioteca Galactica (Библиотека „Галактика“) la edituraGeorgi Bakalov dinVarna. Inițial a publicat și literatură polițistă. În această colecție, au fost traduse pentru prima dată în limba bulgară lucrări ale unor autori străini caFrank Herbert,Robert Silverberg,Ursula K. Le Guin,Raymond Chandler șiArthur Hailey. În Bulgaria,Biblioteca Galactica era una dintre cele mai renumite colecții deSF&F din perioada comunistă. Unele din cărțile sale au fost vândut în mai mult de 100.000 deexemplare.[15]
Subiecte din domeniulștiințifico-fantastic | |
|---|---|
| Rezumat | |
| Subgenuri |
|
| Cultură | |
| Genuri conexe |
|
| Teme |
|
| Cultură | |
| După țară | |
| Enciclopedii | |
| Vezi și | |
