Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Sari la conținut
Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare

Limba uigură

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Uigură
Уйғурчә / Uyghurche / ئۇيغۇرچە
Uigură scrisă în alfabet arab
Uigură scrisă în alfabet arab
Pronunție[[ʊjʁʊrˈtʃɛ]]
Vorbită înXinjiang,Kazahstan,Uzbekistan
Număr de vorbitori10,3 milioane[1]
Sistem de scriereAlfabetul arab (oficial)
Alfabetul chirilic
Alfabetul latin
Clasificare
Limbi turcice
  • Limbi turcice comune
    • Limbi karluk
      • Uigură
Statut oficial și codificare
Limbă oficială în China
Organ de
reglementare
Comitetul de Lucru pentru Limbă Etnică și Scriere al Republicii Autonome Uigure Xinjiang[3]
ISO 639-1ug
ISO 639-2uig
ISO 639-3
(cel mai
răspândit dialect)
uig
Răspândire în lume
Răspândirea limbii uigure în China
Răspândirea limbii uigure în China
Această pagină poate conține caractereUnicode
Modificădate / text Consultați documentația formatului

Limba uigură (ئۇيغۇر تىلى,Уйғур тили,Uyghur tili sauUyƣur tili) este olimbă turcică cu peste 10 milioane de vorbitori, vorbită deuiguri înXinjiang,China. Comunități importante de vorbitori de uigură se află și înKazahstan șiUzbekistan.[4] Uigura este limbă oficială în Xinjiang și este folosită la scară largă atât în sfera socială, cât și în cea oficială. Uigura este folosită calingua franca și de celelalte comunități etnice din Xinjiang.[5]

Uigura aparține ramurii sud-estice a limbilor turcice, care include, de asemenea, limbi precumuzbeca.[6] Asemenea multor altor limbi turcice, uigura prezintăarmonie vocalică șiaglutinare, nu are gen gramatical și este olimbă SOV. Pe lângă influența altor limbi turcice, uigura a fost influențată de-a lungul timpului depersană șiarabă, iar mai recent demandarină șirusă.

Uigura a fost scrisă inițial cu alfabetul orhon, o scriere runiformă derivată sau inspirată de alfabetul sogdian care, la rândul său, a provenit dinalfabetul aramaic. Între secolele VIII și XIV, uigura a fost scrisă cu un alfabet derivat din cel sogdian, cunoscut sub numele de alfabet uigur vechi. Spre deosebire de alfabetul sogdian, care a fost scris de la dreapta la stânga, alfabetul uigur vechi a fost scris de la stânga la dreapta în coloane verticale. Uigura a fost scrisă, de asemenea, cu alfabetul siriac, mai ales în documentele creștine. Din secolul al XVI-lea și până la începutul secolului al XX-lea, uigura a fost scrisă cu o versiune aalfabetului arab cunoscută sub numele deChagatai.[4] În secolul al XX-lea au fost adoptate mai multe versiuni ale alfabetelor latin și chirilic. Totuși, alfabetul latin s-a dovedit nepopular, astfel că, în 1987, alfabetul arab a fost restabilit ca alfabet oficial al limbii uigure înChina.[4]

Dialecte

[modificare |modificare sursă]

Este larg acceptat faptul că uigura are trei dialecte principale. La rândul lor, aceste dialecte au un număr de subdialecte, care sunt reciproc inteligibile într-o oarecare măsură.

CentralVorbit într-o zonă care se întinde de la Kumul spre sud, la Yarkand
SudicVorbit într-o zonă care se întinde de la Guma spre est, la Qakilik
OrientalVorbit într-o zonă care se întinde de la Qakilik spre nord, la Qongköl

Dialectele centrale sunt vorbite de 90% din populația vorbitoare de uigură, în timp ce celelalte două ramuri dialectale sunt vorbite de o minoritate relativ mică.[7] Apofonia este comună în părțile nordice ale regiunilor vorbitoare de uigură, dar nu în cele sudice.[8]

Statut

[modificare |modificare sursă]

Limba uigură este vorbită de peste 10 milioane de oameni. Pe lângă faptul că este vorbită preponderent înRegiunea Autonomă Uigură Xinjiang din vestulChinei, în special de cătreuiguri, limba uigură este, de asemenea, vorbită de aproximativ 300.000 de oameni înKazahstan (1993), 90.000 de oameni înKirghizstan șiUzbekistan (1998), 3.000 înAfganistan (1982) și 1.000 înMongolia (1982).[9] Comunități mai mici există și înAlbania,Arabia Saudită,Australia,Belgia,Canada,Germania,Indonezia,Marea Britanie,Pakistan,Statele Unite (în specialNew York),Suedia,Tadjikistan,Taiwan șiTurcia.[1]

Uigurii sunt unul din cele 56 de grupuri etnice recunoscute în China, iar uigura este limbă oficială în Regiunea Autonomă Uigură Xinjiang, alături dechineza standard. Ca urmare, uigura poate fi auzită în majoritatea domeniilor sociale din Xinjiang, dar și în școli, clădiri guvernamentale și instanțe.[9] Dintre celelalte minorități etnice din Xinjiang, cele suficient de numeroase pentru a avea propriile prefecturi autonome, precumkazahii și kârgâzii, au acces la educație și servicii guvernamentale în limba maternă. Minoritățile mai mici (de exemplu, sibe, tadjicii, daurii șirușii)[9] nu au alternativă, astfel că trebuie să urmezegimnaziul șiliceul în uigură.[10] În unele cazuri, părinții uiguri decid să-și înscrie copiii la școlile cu predare înmandarină în defavoarea celor cu predare în uigură, datorită calității mai bune a educației oferite, astfel că mulți copii uiguri au dificultăți în a învăța limba lor maternă.[11]

Fonologie

[modificare |modificare sursă]

Consoane

[modificare |modificare sursă]
LabialăDentalăPost-
alveolară
VelarăUvularăGlotală
Nazală[m][n̪][ŋ]
Plozivă[p][b][t̪][d̪][tʃ][dʒ][k][ɡ][q][ʔ]
Fricativă[f]([v])[s][z][ʃ][ʒ][χ][ʁ][h]
Vibrantă[r]
Sonantă[l][j][w]

Vocale

[modificare |modificare sursă]

Vocalele limbii uigure sunt, în ordine alfabetică (în scrierea latină): ⟨a⟩, ⟨e⟩, ⟨ë⟩, ⟨i⟩, ⟨o⟩, ⟨ö⟩, ⟨u⟩ și ⟨ü⟩. În limba uigură nu existădiftongi, iar atunci când două vocale apar alăturate într-un cuvânt, lucru întâlnit în unele împrumuturi, fiecare vocală își păstrează propriul sunet.

AnterioarăPosterioară
NerotunjităRotunjităNerotunjităRotunjită
Închisă[i],[ɪ][y],[ʏ]([ɨ]), ([ɯ])[ʊ],[u]
Mijlocie[e]([ɤ])[o]
Deschisă[ɛ],[æ][œ][ʌ],[ɑ][ɔ]

Ortografie

[modificare |modificare sursă]

În tabelul de mai jos sunt listate literele celor patru alfabete ale limbii uigure aflate în uz, împreună cu o transcriere fonetică a acestora înAlfabetul Fonetic Internațional.

#AFIUEYUSYUYYULY #AFIUEYUSYUYYULY
1/ɑ/ئاА аA a17/q/قҚ қⱩ ⱪQ q
2/ɛ/ ~ /æ/ئەӘ әƏ əE e18/k/كК кK k
3/b/بБ бB b19/ɡ/گГ гG g
4/p/پП пP p20/ŋ/ڭҢ ңNg ng
5/t/تТ тT t21/l/لЛ лL l
6/dʒ/جҖ җJ j22/m/مМ мM m
7/tʃ/چЧ чQ qCh ch23/n/نН нN n
8/χ/خХ хH hX x24/h/ھҺ һⱧ ⱨH h
9/d/دД дD d25/o/ئوО оO o
10/r/رР рR r26/u/ئۇУ уU u
11/z/زЗ зZ z27/ø/ئۆӨ өƟ ɵÖ ö
12/ʒ/ژЖ жⱫ ⱬZh zh28/y/ئۈҮ үÜ ü
13/s/سС сS s29/v/ ~ /w/ۋВ вV vW w
14/ʃ/شШ шX xSh sh30/e/ئېЕ еE eË ë (anterior É é)
15/ʁ/غҒ ғƢ ƣGh gh31/ɪ/ ~ /i/ئىИ иI i
16/f/فФ фF f32/j/يЙ йY y

Note

[modificare |modificare sursă]
  1. ^aben„Uyghur”.Ethnologue. 
  2. ^en„China”.The World Factbook. Central Intelligence Agency. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  3. ^en„Regulations of the Xinjiang Uyghur Autonomous Region on Spoken- and Written-Language Work”.Chinese Law and Government. Routledge.48 (4): 282–287..doi:10.1080/00094609.2016.1118309. 
  4. ^abcen„Uyghur (Уйғурчә / Uyghurche / ئۇيغۇرچە)”.Omniglot. 
  5. ^enTarjei Engesæth, Mahire Yakup, Arienne Dwyer ().Greetings from the Teklimakan: a handbook of Modern Uyghur(PDF).I. Lawrence: University of Kansas Scholarworks. p. 7.ISBN 978-1-936153-03-9. Arhivat dinoriginal(PDF) la. Accesat în. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
  6. ^en„Language: Uighur”.Glottolog. 
  7. ^enAbdurishid Yakup (). „The Turfan Dialect of Uyghur”.Turcologica. Wiesbaden: Harrassowitz Verlag.63: 8.ISBN 3-447-05233-3. 
  8. ^enReinhard F. Hahn ().Spoken Uyghur. University of Washington Press. p. 53.ISBN 978-0-295-98651-7. 
  9. ^abcenArienne Dwyer ().„The Xinjiang Conflict: Uyghur Identity, Language Policy, and Political Discourse”(PDF).Policy Studies. Washington, D.C.: East-West Center: 12–13.ISBN 1-932728-29-5. Arhivat dinoriginal(PDF) la. Accesat în. 
  10. ^enChris Hann (). „Smith in Beijing, Stalin in Urumchi: Ethnicity, political economy, and violence in Xinjiang, 1759-2009”.Focaal – Journal of Global and Historical Anthropology (60): 112. 
  11. ^enAlice Su ().„A Muslim Minority Keeps Clashing With the 'China Dream' in the Country's Increasingly Wild West”.Vice News. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
Alfabete
Lingvistică
Comunități lingvistice
Proto-
limbi
  • Protoaltaică
  • Prototurcică
Turcice
comune
Arghu
  • Khalaj
Karluk
Kipciak
Ponto-caspice
Aralo-caspice
Uralo-caspice
Oguze
Siberiene
  • Altai
  • Ciulâm
  • Dolgană
  • Hakasă
  • Iakută
  • Iugură occidentală2
  • Kirghiză manciuriană
  • Șor
  • Tofa
  • Turcică veche
  • Tuvană
    • Duhană
  • Uigură veche
Ogure
  • Italicele indică olimbă moartă.
  • Limbile dintre paranteze sunt varietăți ale limbii din stânga lor.
  • 1 Limbă mixtă
  • 2 Clasificare disputată
Adus de lahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Limba_uigură&oldid=17045106
Categorii:
Categorie ascunsă:

[8]ページ先頭

©2009-2025 Movatter.jp