Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Sari la conținut
Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare

Limba iakută

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Limba iakută, cunoscută și casaha[1] (în iakută,саха тыла/saha tîla) este o limbă care aparține grupului delimbi turcice, din familialimbilor altaice. Are în jur de 363.000 de vorbitori, majoritatea înRepublica Saha dinRusia, comunități mai mici existând și în regiunileAmur,Magadan șiSahalin, respectiv în districtele autonome Taimiria și Evenkia.[2]

Clasificare

[modificare |modificare sursă]

Limba iakută face parte din familia limbilor turcice de nord. Această familie este un subgrup al limbilor turcice care aparține familiei delimbi altaice.Ca șifinlandeza,maghiara șiturca,iakuta utilizeazăarmonia vocalică, este olimbă aglutinantă și nu aregen gramatical. Este olimbă SOV (subiect-obiect-verb).

Repartiție geografică

[modificare |modificare sursă]

Iakuta este vorbită mai ales înRepublica Iakuția. Este folosită deiakuți înregiunea Habarovsk și în câteva alte locuri dinFederația Rusă, dinTurcia și în alte părți ale lumii. Servește delingua franca sau de limbă vehiculară cu alte etnii minoritare ale Republicii Iakuția.

Sistemul de scriere

[modificare |modificare sursă]

Limba iakută folosește în scrisalfabetul chirilic: alfabetul modern iakut, stabilit în1939 deUniunea Sovietică, constă în caracterele folosite delimba rusă cu cinci caractere adiționale:Ҕҕ, Ҥҥ, Өө, Һһ, Үү.

А аБ бВ вГ гҔ ҕД дДь дьЕ е
Ё ёЖ жЗ зИ иЙ йК кЛ лМ м
Н нҤ ҥНь ньО оӨ өП пР рС с
Һ һТ тУ уҮ үФ фХ хЦ цЧ ч
Ш шЩ щЪ ъЫ ыЬ ьЭ эЮ юЯ я

Declarația Universală a Drepturilor Omului

[modificare |modificare sursă]

În limba iakută

[modificare |modificare sursă]

Articolul 1.Дьон барыта бэйэ суолтатыгар уонна быраабыгар тэҥ буолан төрүүллэр. Кинилэр бары өркөн өйдөөх, суобастаах буолан төрүүллэр, уонна бэйэ бэйэлэригэр тылга кииринигэс быһыылара доҕордоһуу тыыннаах буолуохтаах.

În limba română

[modificare |modificare sursă]

Articolul 1.Toate ființele umane se nasc libere și egale în demnitate și în drepturi. Ele sunt înzestrate cu rațiune și conștiință și trebuie să se comporte unele față de altele în spiritul fraternității.

Gramatică

[modificare |modificare sursă]

Morfologie

[modificare |modificare sursă]

Substantivul

[modificare |modificare sursă]

Pluralul se formează cu ajutorul sufixului-LAr:таба (taba) „ren” –табалар (tabalar) „reni”,кус (kus) „rață” –кустар (kustar) „rațe”,орон (oron) „pat” –ороннор (oronnor) „paturi”.[3]

Numeralul

[modificare |modificare sursă]

Numeralele cardinale de bază sunt prezentate în tabelul de mai jos. Pentru comparație, sunt date și numeralele corespunzătoare dinlimba turcă.

turcăiakutăiakută (transcriere)română
birбиирbiirunu
ikiиккиikkidoi
üçүсüstrei
dörtтүөртtüörtpatru
beșбиэсbiescinci
altıалтаaltașase
yediсэттэsetteșapte
sekizаҕысağısopt
dokuzтоҕусtoğusnouă
onуонuonzece
yirmiсүүрбэsüürbedouăzeci
otuzотутotuttreizeci
yüzсүүсsüüso sută
binтыһыынчаtıhıınçao mie

Numeralele de la 11 la 19 se formează dinуон (uon) „zece” și un numeral de la 1 la 9:уон биир (uon biir) „unsprezece”,уон икки (uon ikki) „doisprezece” ș.a.m.d.Multiplii lui 10 de la 40 la 90 se formează dintr-un numeral de la 4 la 9 șiуон (uon), de exempluтүөрт уон (tüört uon) „patruzeci”,сэттэ уон (sette uon) „șaptezeci”.[4]

Numeralele ordinale se formează cu ajutorul sufixului-(I)s:иккис (ikkis) „al doilea”,бэһис (behis) „al cincelea”,алтыс (altıs) „al șaselea”,ахсыс (axsıs) „al optulea”.[5]

Note

[modificare |modificare sursă]
  1. ^en„Yakut”.Ethnologue. 
  2. ^en„Yakut (саха тыла)”.Omniglot. 
  3. ^Stachowski și Menz 1998, p. 421.
  4. ^Stachowski și Menz 1998, p. 423.
  5. ^Stachowski și Menz 1998, p. 424.

Bibliografie

[modificare |modificare sursă]
  • Kaluzynski, Stanislav,Mongolische Elemente in der jakutischen Sprache, Varșovia, 1962.
  • Krueger, John R.,Yakut Manual, Bloomington, 1962.
  • Maj, Emile & Leberre-Semenov, Marine,Parlons sakha; langue et culture iakoutes, L'Harmattan, Novembre 2010.
  • Stachowski, Marek și Menz, Astrid, Yakut, Johanson, Lars și Csató, Éva Á. (coord.),The Turkic Languages, Routledge, 1998.
  • Tvrdikova, Michaela,Contes de Sibérie, Prague, 1980.

Vezi și

[modificare |modificare sursă]

Legături externe

[modificare |modificare sursă]
Portal iconPortal limbi
Portal iconPortal Rusia
Portal iconPortal Siberia
Proto-
limbi
  • Protoaltaică
  • Prototurcică
Turcice
comune
Arghu
  • Khalaj
Karluk
Kipciak
Ponto-caspice
Aralo-caspice
Uralo-caspice
Oguze
Siberiene
  • Altai
  • Ciulâm
  • Dolgană
  • Hakasă
  • Iakută
  • Iugură occidentală2
  • Kirghiză manciuriană
  • Șor
  • Tofa
  • Turcică veche
  • Tuvană
    • Duhană
  • Uigură veche
Ogure
  • Italicele indică olimbă moartă.
  • Limbile dintre paranteze sunt varietăți ale limbii din stânga lor.
  • 1 Limbă mixtă
  • 2 Clasificare disputată
Adus de lahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Limba_iakută&oldid=16078072
Categorii:
Categorii ascunse:

[8]ページ先頭

©2009-2026 Movatter.jp