Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Sari la conținut
Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare

Limba ciuvașă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Limba ciuvașă
Чӑвашла,Ceăvașla'
Vorbită înRusia
RegiuniCiuvașia
Număr de vorbitori1.330.000 (pe tot teritoriul Rusiei)
Sistem de scriereChuvash alphabet[*][[Chuvash alphabet (Cyrillic alphabet of 37 letters, used for the Chuvash language)|​]]
alfabetul chirilic Modificați la Wikidata
Clasificare
Limbi altaice
Statut oficial și codificare
Limbă oficială înCiuvașia (republică federală a Rusiei)
Organ de
reglementare
Ciuvașski gosudarstvennîi institut gumanitarnîh nauk[*][[Ciuvașski gosudarstvennîi institut gumanitarnîh nauk (Educational institution in Cheboksary, Chuvashia, Russia)|​]] Modificați la Wikidata
ISO 639-1cv
ISO 639-2chv
ISO 639-3
(cel mai
răspândit dialect)
chv
Răspândire în lume
Răspândire în lume
Puteți vizitaWikipediaîn Limba ciuvașă.
Această pagină poate conține caractereUnicode
Modificădate / text Consultați documentația formatului

Ciuvașa (ciuvașă: Чӑвашла, pronunțat aproximativ „Ceă-vașlá”,API:/tɕəʋaʂˈla/) este olimbă turcică vorbită în centrulRusiei, în mod special în RepublicaCiuvașia. Este singura supraviețuitoare a ramuriioghurice a limbilor turcice.

Sistemul de scriere al acestei limbi este bazat pealfabetul chirilic, având toate literele folosite la scrierealimbii ruse, având totuși patru litere caracteristice:Ӑ,Ӗ,Ҫ șiӲ.

Folosință

[modificare |modificare sursă]

Ciuvașa este limba nativă apoporului ciuvaș și o limbă oficială a Republicii Ciuvașia. Este vorbită de circa două milioane de oameni, 86% etnici ciuvași și 8% popoare de altă etnie ce trăiesc în Ciuvașia. În ciuda acestui fapt, chiar dacă ciuvașa se învață la școală și uneori este folosită de media, se consideră a fi în pericol, deoarecelimba rusă domină anumite sfere ale vieții și datorită faptului că puțini copii ce învață această limbă vor fi vorbitori activi ai acesteia.

Istorie

[modificare |modificare sursă]

Ciuvașa este cea mai distinctivă față de alte limbi turcice și nu poate fi înțeleasă de către vorbitorii altor limbi turcice. Astăzi, ciuvașa este clasificată, la un loc cukhazara,avara turcică,proto-bulgara și posibil,huna, ca fiind o membră a ramuriioghurice a familiilorlimbilor turcice. Este ultima limbă rămasă din această ramură. S-a ajuns la această idee datorită faptului că vocabularul acestei limbi arată semne ale mutației înr- șil- az--ului șiš--ului din turca comună.

Alfabetul

[modificare |modificare sursă]

Cel curent

[modificare |modificare sursă]
А Ӑ Б В Г Д Е Ё Ӗ Ж З И Й К Л М Н О П Р С Ҫ Т У Ӳ Ф Х Ц Ч Ш Щ Ъ Ы Ь Э Ю Я
а ӑ б в г д е ё ӗ ж з и й к л м н о п р с ҫ т у ӳ ф х ц ч ш щ ъ ы ь э ю я
а, ӑ, бӑ, вӑ, гӑ, дӑ, е, ё, ӗ, жӑ, зӑ, и, йӑ, кӑ, лӑ, мӑ, нӑ, о, пӑ, рӑ, сӑ, ҫӑ, тӑ, У, ӳ, фӑ, хӑ, цӑ, чӑ, шӑ, щӑ, хытӑлӑхпалли, ы, ҫемҫелӗхпалли, э, ю, я

Între 1873-1938

[modificare |modificare sursă]

Alphabetul modern ciuvaș a fost conceput în 1873 de către inspectorul școlar Ivan Iakovlevici Iakovlev .

аеыи/іуӳăĕйвклљмнњпрр́сçтт̌ђхш

În 1938, alfabetul a suferit modificări semnificative ce au dus la actuala formă.

Sisteme anterioare de scriere

[modificare |modificare sursă]

Cel mai vechi, cunoscut caorkhon, a dispărut după cebulgarii Volgăi s-au convertit la Islam. Mai târziu,alfabetul arab a fost adoptat. Dupăinvazia mongolă, scrisul s-a degradat.

Fonologie

[modificare |modificare sursă]

Consoanele

[modificare |modificare sursă]

/p/ (п), /t/ (т), /k/ (к), /č/ (ч), /š/ (ш), /ś/ (ç), /χ/ (х), /v/ (в),/ m/ (м), /n/ (н), /l/ (л), /r/ (р), /y/ (й).

Vocalele

[modificare |modificare sursă]

Există două clasificări:

  • Cea după Krueger (1961)
AnterioarePosterioare
UnroundedRoundedUnroundedRounded
Highi (и)y (ӳ)[ɯ] (ы)u (у)
Lowe (е)[ø̆] (ĕ)а (а)ŏ (ă)
  • Cea a lui András Róna-Tas (1997)
FrontBack
UnroundedRoundedUnroundedRounded
High[i] (и)[y] (ӳ)[ɯ] (ы)[u] (у)
Close-mid[ĕ] (ĕ)[ɤ̆] (ă)
Open-mid[ɛ] (е)
Low[a] (а)
  • ă și ĕ sunt descrise cavocale reduse, diferite încantitatea vocalică de celelalte. În poziții neaccentuate, ele pot semnifica ună sau tind să cadă ambele în timpul dialogurilor rapide.

Adițional,[ɔ] (о) apare în cuvintele împrumutate din rusă.

Dialecte

[modificare |modificare sursă]

Există două dialecte ale ciuvașei:Viryal saude sus (ce deține șio șiu) șiAnatri saude jos (ce areu pentru ambeleo șiu: Vi. totă "plin", tută "gust" - an. tută "plin, gust" ). Limba literară se bazează pe ambele dialecte. Atâtlimba tătară cât șilimbile fino-ugrice au influențat limba ciuvașă, precum șilimba rusă,limba mari,mongola,limba arabă șilimba persană, limbi ce au contribuit din plin lalexicul ciuvaș.

Armonia vocalică

[modificare |modificare sursă]

"Armonia vocalică" este principiul prin care un cuvânt ciuvaș nativ încorporează fie doar vocale posterioare (а, ă, у, ы) ori exclusiv vocale anterioare (е, ĕ, и,ӳ). Armonia vocalică dictează că un cuvânt nu poate avea atât vocale posterioare cât și din cele anterioare. Așadar, multe sufixe apar su forma:Шупашкар'та "în Cheboksary" darкилте "acasă".

Excepții

[modificare |modificare sursă]

Excepția o dețin cuvintele împrumutate ori cele din substratul turcic ce au două sau mai multe feluri de vocale diferite în componență. În acest caz, se urmărește armonizarea cu ultima vocală dinaintea sufixului.

Ordinea cuvintelor

[modificare |modificare sursă]

Ordinea cuvintelor în ciuvașă este în general de tipSOV.

Vezi și

[modificare |modificare sursă]
Proto-
limbi
  • Protoaltaică
  • Prototurcică
Turcice
comune
Arghu
  • Khalaj
Karluk
Kipciak
Ponto-caspice
Aralo-caspice
Uralo-caspice
Oguze
Siberiene
  • Altai
  • Ciulâm
  • Dolgană
  • Hakasă
  • Iakută
  • Iugură occidentală2
  • Kirghiză manciuriană
  • Șor
  • Tofa
  • Turcică veche
  • Tuvană
    • Duhană
  • Uigură veche
Ogure
  • Italicele indică olimbă moartă.
  • Limbile dintre paranteze sunt varietăți ale limbii din stânga lor.
  • 1 Limbă mixtă
  • 2 Clasificare disputată


Control de autoritate
Adus de lahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Limba_ciuvașă&oldid=17172517
Categorie:
Categorii ascunse:

[8]ページ先頭

©2009-2025 Movatter.jp