Având o suprafață de 178,0 ha și un volum de 14,0 milioane metri cubi, limanul are o deosebită importanță ecologică deoarece reprezintă o rezervă debiodiversitate și de apă dulce (care răcorește clima estivală și este utilă irigației ; până în 1994 mai furniza, iarna, și gheață pentru conservarea peștelui la cherhanaua Tatlageac până prin luna mai, după care se trecea la sare). Astăzi, importanța sa este mai mult turistică, aici putându-se practica sporturi nautice și (încă) pescuitul. De asemenea, nămolul din acest liman este folosit în scopuri terapeutice.
Artemia salina este un crustaceu de 5–10 mm din subclasaBranhiopoda, care trăiește în apa cu salinitate mare. Cadavrele de Artemia, prin descompunere bacteriană, împreună cu algaCladophora cristalina, formează nămolul sapropelic.
De când se practică sporturile nautice, majoritatea populațiilor de păsări s-au rărit cel puțin vara, iar unele precum rața arămie (Oxyura leucocephala) n-au mai fost observate.
^Din punct de vederegeografic, numele desemnează în mod specific și precis lagunele adesea salmastre, situate la ieșirea unui curs de apă dulce spre mare și legate de aceasta printr-oportiță (în limbagreacă στόμα -stoma, adică gură, înrusă бухта -buhta, idem), care străpunge cordonul litoral ce le desparte de larg (în românăgrind sauperisip, îngreacă αμμογλώσσαlimbă de nisip, înrusă Коса -kosa). Limanele sunt specificeMării Negre. ÎnRomânia comunistă denumirea delimane pentru acest ansamblu a fost considerată învechită de unii comentatori care nu cunoșteau bine terminologia geografică, astfel că în locul denumirii de "liman" se folosește impropriu cuvântullac, de exemplu înDicționarul Enciclopedic. vol IV al Academiei Republicii Socialiste România, editura Politică, București, 1966.
Mihai Ielenicz (coord.):Dicționar de geografie fizică, ed. Corint, București, 1999 ; Grigore Antipa : Marea Neagră, Academia Română, București, 1941, pp. 55-64,
Petre Gâștescu, Vasile Sencu :Împărăția limanelor (prefață de Geo Dumitrescu), ed. Meridiane, București, 1968.