Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Sari la conținut
Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare

Limanul Tașaul

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice,sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsescnotele de subsol.
Puteți ajuta introducândcitări mai precise ale surselor.
Limanul Tașaul
Administrație
Țară/ȚăriRomânia Modificați la Wikidata
Geografie
Coordonate44°21′00″N 28°36′48″E / 44.35°N 28.613333333333°E ({{PAGENAME}})44.35; 28.613333333333
Hidrografie
Râu afluentCasimcea Modificați la Wikidata
Localizare
Modificădate / text Consultați documentația formatului

Liman maritim tipic[1],Tașaulul are o suprafață de 2335 ha (există și autori care indică 22,8 km2, probabil ca urmare a excluderii suprafeței fermei piscicole dinamontele lacului), fiind situat la sud deCapul Midia și la nord de localitățileSibioara șiNăvodari, înjudețul Constanța,Dobrogea,România.

Caracteristici

[modificare |modificare sursă]

Limanul s-a format prin închiderea aluvionară a gurii maritime a văii râului Casimcea, care forma o „ria” sau „aber” almării Negre, cu țărmurile prezentând promontorii și golfuri, înalte (3 m – 12 m) și constituite dincalcarejurasice șișisturi verzipaleozoice. Odată format perisipul, azi cu lățimea de 1.500 m și culminând la 2,5 m deasupra mării, aportul de apă al râului Casimcea a ridicat nivelul limanului la 1 m deasupra nivelului mării. Are o adâncime maximă de 5,4 m. Apa este ușor salmastră, cu un nivel al luciului apei, care se menține constant datorită aportului râului Casimcea.

Există și două insule, „Ada” sau „Anonisa” cu o suprafață de 30,3 ha și o altitudine maximă de 12,8 m, și „Ostrov” sau „Platinisa”, cu o suprafață de 3,0 ha și o altitudine maximă de 4,6 m. Ambele denumiri „Ada” și „Ostrov” înseamnă „insulă”, prima în limba turcă, a doua în limba rusă (aLipovenilor), iar denumirea „Tașaul” înseamnă „stâna de piatră” tot în limba turcă ; mai exista și denumireamocănească „Pietroasa” de asemenea legată de terenul stâncos înconjurător. Denumirile „Anonisa” și „Platinisa”, dispărute odată cu minoritatea grecească din localitățile vecine, însemnau respectiv insula „înaltă” și „joasă”.[2]

Datorită falezelor înalte și a salinității apei, doar puțină vegetație palustră crește de-a lungul malurilor. Ținuturile din jur sunt deluroase, acoperite cu vegetațiestepică, ierboasă, tradițional pășune sărată pentruturmele de oi ale mocanilor, precum și de culturi agricole, în special cereale.

Limanul constituie un popas și refugiu pentru pasările acvatice aflate în migrație. Pasările care cuibăresc înDelta Dunării, trec primăvara și toamna peste acest lac sau se ascund în stufăriile sale.

Calitatea globală a apei corespunde, din punct de vedere chimic, clasei a III-a de calitate. Valorile medii ale azotului mineral total (4,887 mg/l), ale fosforului total (0,1568 mg/l), și ale biomasei fitoplanctonice (20,428 mg/l) încadreazăapele limanului Tașaul în tipul hipertrof. În anul 2005, Tașaulul se încadra în clasa a V-a de calitate, ceea ce corespunde unei stări ecologice degradate.

Note

[modificare |modificare sursă]
  1. ^Din punct de vederegeografic, numele desemnează în mod specific și precis lagunele adesea salmastre, situate la ieșirea unui curs de apă dulce spre mare și legate de aceasta printr-oportiță (în limbagreacă στόμα -stoma, adică gură, înrusă бухта -buhta, idem), care străpunge cordonul litoral ce le desparte de larg (în românăgrind sauperisip, îngreacă αμμογλώσσαlimbă de nisip, înrusă Коса -kosa). Limanele sunt specificeMării Negre. ÎnRomânia comunistă denumirea delimane pentru acest ansamblu a fost considerată învechită de unii comentatori care nu cunoșteau bine terminologia geografică, astfel că în locul denumirii de "liman" se folosește impropriu cuvântullac.
  2. ^Laura-Diana Cizer,Toponimia județului Tulcea, p.142, Editura Lumen, 2012,ISBN 9731663096.

Bibliografie

[modificare |modificare sursă]
  • Mihai Ielenicz (coord.):Dicționar de geografie fizică, ed. Corint, București, 1999 ; Grigore Antipa : Marea Neagră, Academia Română, București, 1941, pp. 55–64,
  • Petre Gâștescu, Vasile Sencu :Împărăția limanelor (prefață de Geo Dumitrescu), ed. Meridiane, București, 1968.
  • Raport de mediu pentru Planul Urbanistic General - Comuna Mihail Kogalniceanu, Județul Constanța, pag. 81.
Lacuri de acumulare
Lacul Cobiliţa
Lacuri carstice
Lacuri glaciare
Lacuri și limanuri naturale
Lacuri și limanuri sărate
Lacuri vulcanice
Lacuri din București
Lacuri dispărute
Articole conexe
Lista este în curs de completare. Va rugăm să contribuiți la întregirea ei.
Adus de lahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Limanul_Tașaul&oldid=12290378
Categorii:
Categorii ascunse:

[8]ページ先頭

©2009-2025 Movatter.jp