Kiev (înucraineanăКиїв, transliterat:Kîiv, ;rusăКиев, transliterat:Kiev)[2] este capitala și cel mai mare oraș alUcrainei. În2003, orașul număra 2.642.486 de locuitori înregistrați oficial, deși numărul mare de migranți neînregistrați aduce acest număr la aproape 3 milioane. Administrativ, Kievul este municipiu subordonat nivelului național și nu aparțineRegiunii Kiev. Orașul este un important centru industrial, științific și cultural alEuropei de Est. Kievul are o infrastructură extensivă, deși destul de veche, luând în considerare puternicul declin economic al Ucrainei în anii1990. Există, totuși, un sistem foarte dezvoltat de transport în comun, incluzând un sistem de metrou –Metroul din Kiev.
Se spune că numele orașului este derivat din numele luiKîi, unul dintre cei patru fondatori legendari. În timpul istoriei sale, Kievul, unul dintre cele mai vechi orașe din Europa de Est, a trecut prin mai multe stadii de proeminență și obscuritate. Orașul a existat probabil ca centru comercial de prin secolul al V-lea. Așezareslavă aflată pe drumul comercial dintreScandinavia șiConstantinopol, Kievul a plătit tributhazarilor,[3] până când a fost capturat devaregi (vikingi răsăriteni) la mijlocul secolului al XIX-lea. Sub conducere varegă, orașul a devenit capitalaRusiei Kievene, primul statslav de est. Distrus complet în timpulinvaziilor mongole din 1240, orașul a pierdut mult din influența sa în secolele care au urmat. A fost capitală provincială de importanță marginală, la periferia teritoriilor controlate de puternicii vecini, întâi deLituania, apoi de Polonia șiRusia.[4]
În urmacăderii URSS-ului și aobținerii independenței Ucrainei în 1991, Kievul a rămas capitala Ucrainei și a avut parte de un aflux constant de migranți etnici ucraineni din alte regiuni ale țării.[5] În timpul transformării țării într-oeconomie de piață șidemocrație reprezentativă, Kievul a continuat să fie cel mai mare și mai bogat oraș al Ucrainei. Producția sa industrială dependentă de armament a căzut după colapsul sovietic, fapt ce a afectat știința și tehnologia, dar noi sectoare ale economiei precum serviciile șifinanțele au facilitat creșterea Kievul în ce privește salariile și investițiile, precum și furnizarea continuă de fonduri pentru dezvoltarea spațiului locativ și a infrastructurii urbane. Kiev s-a manifestat ca cea mai pro-occidentală regiune a Ucrainei; partidele care susținut integrarea în Uniunea Europeană domină la alegeri în Kiev.[6][7][8][9]
Prima atestare scrisă a Kievului datează din482. Kievul a avut o populație numeroasă încă din sec. al IX-lea, fiind avantajat de Nipru, care a reprezentat o arteră comercială importantă cu vestul și cu estul.
Începând din secolul al IX-lea, timp de un secol, Kievul a jucat un rol important în nobilimeavaregilor, iar în968 triburilepecenegilor atacă și distrug orașul.
Cel care a influențat mult evoluția orașului a fostVladimir I (958-1015), care a extins orașul și a pus bazele structurii sale urbanistice. Tot el a oferit supușilor săi ortodoxia bizantină ca religie de stat. Kievul a devenit centrul religios al statului rus, în principal, datorită clădirilor sale sacre: Catedrala Sfintei Sofia[10], Catedrala Sf. Vladimir, Mănăstirea "Lavra Pecerska" (întemeiată în1051, cea mai veche mănăstire rusească). Din Kiev a început creștinarea Rusiei și răspândirea culturii bizantine. Ultimul mitropolit grec a fostIsidor de Kiev.
Clima este temperat-continentală. Temperatura medie anuală este de -8 grade Celsius în ianuarie, și de +15 grade în iulie. Precipitațiile medii anuale sunt de 600 mm/an.
Conform recensământului din 2001, majoritatea populației orașului Kiev era vorbitoare deucraineană (72,15%), existând în minoritate și vorbitori derusă (25,27%).[11]
Din punct de vedere economic, Kiev a realizat 17,8% dinprodusul intern brut al Ucrainei, în anul2008 fiind pe primul loc, iar nivelulPIB/locuitor este de peste trei ori mai ridicat decât media națională.
^Sfanta Sofia de la Kyiv, 10 iunie 2008, C. Delvoye,CrestinOrtodox.ro, accesat la 23 august 2013
^[null „Rezultatele recensământului din 2001 cu structura lingvistică a regiunii orașul Kiev pe localități”] Verificați valoarea|url= (ajutor). Institutul Național de Statistică al Ucrainei. Accesat în.
^„Twinnings”(PDF).Central Union of Municipalities & Communities of Greece. Arhivat dinoriginal(PDF) la. Accesat în.
^„Kraków - Miasta Bliźniacze” [Kraków - Twin Cities].Miejska Platforma Internetowa Magiczny Kraków (în Polish).Arhivat din originalul de la. Accesat în.Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
^„Twin towns of Minsk”. 2008 The department of protocol and international relations of Minsk City Executive Committee. Arhivat dinoriginal la. Accesat în.
Petraș, Eugen.Minoritățile naționale din Ucraina și Republica Moldova :Statutul Juridic. Ediția a 2-a. Cernăuți : Alexandru cel Bun, 1999. ISBN: 973-98650-9-7
.svg)
.svg)
.svg)
.svg)
.jpg)
.svg)
