Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Sari la conținut
Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare

Katakana

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Comparaţie între caracterele hiragana (coloana din dreapta: "hi-ra-ga-na") şi caracterele katakana (coloana din stînga: "ka-ta-ka-na").

SilabarulKatakana este unul din cele două sisteme de scriere fonetică dinlimba japoneză, celălalt fiindhiragana.[1]

Caracterelekatakana se folosesc pentru scrierea cuvintelor de origine străină, intrate deja în limba curentă sau nu, pentru notarea onomatopeelor, sau stilistic în loc dekanji sauhiragana pentru atragerea atenției cititorului, similar cu folosirea caracterelor cursive sau aldine în limba română.

Exemple:

  • テレビterebitelevizor (din engl.television)
  • オギャー!ogyaa!oaaa! (primul țipăt al unui nou-născut)
  • スゴい女sugoi onnao tipăbuna (aici numai primele două caractere sîntkatakana)

Sistemul de scriere katakana

[modificare |modificare sursă]

Tabelul de mai jos cuprinde caracterele katakana și combinațiile lor cele mai uzuale, în transcriereaHepburn. Cu roșu sunt marcate caracterele care au ieșit din uz.

În tabelul de katakana întins, fondulportocaliu indică o digramă folosită doar pentru cuvinte împrumutate, nume geografice sau pentru nume de persoane; fondulalbastru indică o digramă folosită doar pentru transliterarea mai acurată a unor sunete străine; fondulbej indică o digramă propusă deAmerican National Standards Institute și deBritish Standards Institution; fondulpurpuriu indică o digramă doar înHyōjun-shiki în versiunea din 1974.

Katakana
Monograme (gojūon)Digrame (yōon)
aiueoyayuyo

a[a]

i[i]

u[u͍]

e[e]

o[o]
K
ka[ka]

ki[ki]

ku[ku͍]

ke[ke]

ko[ko]
キャ
kya[kʲa]
キュ
kyu[kʲu͍]
キョ
kyo[kʲo]
S
sa[sa]

shi[ɕi]

su[su͍]

se[se]

so[so]
シャ
sha[ɕa]
シュ
shu[ɕu͍]
ショ
sho[ɕo]
T
ta[ta]

chi[t͡ɕi]

tsu[t͡su͍]

te[te]

to[to]
チャ
cha[t͡ɕa]
チュ
chu[t͡ɕu͍]
チョ
cho[t͡ɕo]
N
na[na]

ni[nʲi]

nu[nu͍]

ne[ne]

no[no]
ニャ
nya[ɲa]
ニュ
nyu[ɲu͍]
ニョ
nyo[ɲo]
H
ha[ha]

hi[çi]

fu[ɸu͍]

he[he]

ho[ho]
ヒャ
hya[ça]
ヒュ
hyu[çu͍]
ヒョ
hyo[ço]
M
ma[ma]

mi[mi]

mu[mu͍]

me[me]

mo[mo]
ミャ
mya[mʲa]
ミュ
myu[mʲu͍]
ミョ
myo[mʲo]
Y
ya[ja]

(yi)(1)

yu[ju͍]

(ye)(1)

yo[jo]
R
ra[ɽa]

ri[ɽi]

ru[ɽu͍]

re[ɽe]

ro[ɽo]
リャ
rya[ɽʲa]
リュ
ryu[ɽʲu͍]
リョ
ryo[ɽʲo]
W
wa[wa]

i/wi(2)[ʷi]

(wu)(1)

e/we(3)[ʷe]

o/wo(4)[ʷo]
*
n[n][m][ŋ][ɴ][ũ͍][ĩ]

(consoana este geminată)

(vocala este lungă)

(silaba este dublată
și surdă)

(silaba este dublată
și sonoră)
Diacritice (gojūon cu (han)dakuten)Digrame cu diacritice (yōon cu (han)dakuten)
aiueoyayuyo
G
ga[ɡa]

gi[ɡi]

gu[ɡu͍]

ge[ɡe]

go[ɡo]
ギャ
gya[ɡʲa]
ギュ
gyu[ɡʲu͍]
ギョ
gyo[ɡʲo]
Z
za[za]

ji[d͡ʑi]

zu[zu͍]

ze[ze]

zo[zo]
ジャ
ja[d͡ʑa]
ジュ
ju[d͡ʑu͍]
ジョ
jo[d͡ʑo]
D
da[da]

ji(5)[d͡ʑi]

zu(5)[zu͍]

de[de]

do[do]
ヂャ
ja(5)[d͡ʑa]
ヂュ
ju(5)[d͡ʑu͍]
ヂョ
jo(5)[d͡ʑo]
B
ba[ba]

bi[bi]

bu[bu͍]

be[be]

bo[bo]
ビャ
bya[bʲa]
ビュ
byu[bʲu͍]
ビョ
byo[bʲo]
P
pa[pa]

pi[pi]

pu[pu͍]

pe[pe]

po[po]
ピャ
pya[pʲa]
ピュ
pyu[pʲu͍]
ピョ
pyo[pʲo]
Katakana întins
aiueoyayuyo
Yイィ
yi[ji]
イェ
ye[je]
Wウァ
wa[wa]
ウィ
wi[wi]
ウゥ
wu[wu͍]
ウェ
we[we]
ウォ
wo[wo]
ウュ
wyu[wʲu͍]
V(ヷ)ヴァ
va[va]
(ヸ)ヴィ
vi[vi]

vu[vu͍]
(ヹ)ヴェ
ve[ve]
(ヺ)ヴォ
vo[vo]
ヴャ
vya[vʲa]
ヴュ
vyu[vʲu͍]
ヴョ
vyo[vʲo]
Vyヴィェ
vye[vʲe]
Kyキェ
kye[kʲe]
Gyギェ
gye[ɡʲe]
Kw(クヮ)クァ
kwa[kʷa]
クィ
kwi[kʷi]
クェ
kwe[kʷe]
クォ
kwo[kʷo]
Gw(グヮ)グァ
gwa[ɡʷa]
グィ
gwi[ɡʷi]
グェ
gwe[ɡʷe]
グォ
gwo[ɡʷo]
Shシェ
she[ɕe]
Jジェ
je[d͡ʑe]
Sスィ
si[si]
Zズィ
zi[zi]
Chチェ
che[t͡ɕe]
Tsツァ
tsa[t͡sa]
ツィ
tsi[t͡si]
ツェ
tse[t͡se]
ツォ
tso[t͡so]
ツュ
tsyu[t͡sʲu͍]
Tティ
ti[ti]
トゥ
tu[tu͍]
テュ
tyu[tʲu͍]
Dディ
di[di]
ドゥ
du[du͍]
デュ
dyu[dʲu͍]
Nyニェ
nye[ɲe]
Hyヒェ
hye[çe]
Byビェ
bye[bʲe]
Pyピェ
pye[pʲe]
Fファ
fa[ɸa]
フィ
fi[ɸi]
フェ
fe[ɸe]
フォ
fo[ɸo]
フャ
fya[ɸʲa]
フュ
fyu[ɸʲu͍]
フョ
fyo[ɸʲo]
Fyフィェ
fye[ɸʲe]
Hホゥ
hu[hu͍]
Myミェ
mye[mʲe]
Ryリェ
rye[ɽʲe]
Lラ゜
la[la]
リ゜
li[li]
ル゜
lu[lu͍]
レ゜
le[le]
ロ゜
lo[lo]

Note

[modificare |modificare sursă]

(1) Acești katakana nu se mai folosesc în texte japoneze contemporane.
(2) Acest katakana este învechit și aproape nu se mai folosește în texte japoneze contemporane. Sunetulwi este reprezentat de ウィ.
(3) Acest katakana este învechit și aproape nu se mai folosește în texte japoneze contemporane. Sunetulwe este reprezentat deウェ.
(4) Sunetul "wo" este reprezentat deseori de combinația ウォ, iar katakana ヲ este pronunțat cao.
(5) Nu se pot folosi la începutul unui cuvânt. Acești katakana sunt foarte rari folosiți.

Istorie

[modificare |modificare sursă]

Katakana a fost dezvoltată în secolul al IX-lea (în perioada timpurie Heian) de călugării budiști, luând părți din caracterele „man'yōgana” ca formă de stenografie, de aceea această kana este numită „kata” (片, "parțială, fragmentată").

De exemplu, ka (カ) vine din partea stângă a caracterului „ka” (加, literal "creștere", dar sensul original nu mai este valabil pentru kana). Tabelul adiacent prezintă originile fiecărui caracter katakana: marcajele roșii ale caracterului original chinezesc (folosit ca „man'yōgana”) au devenit în cele din urmă fiecare simbol corespunzător.[2]

La început, katakana a fost folosit aproape exclusiv de către bărbați pentru texte oficiale și pentru texte importate din China.[3]

Constatările recente ale lui Yoshinori Kobayashi, profesor de japoneză la Universatea Tokushima Bunri, sugerează posibilitatea ca adnotările de tip katakana folosite în citirea indicativelor de ghidare (乎古止点 / ヲコト点 „okototen”) să provină din Coreea secolului al VIII-lea, introduse apoi în Japonia prin intermediul textelor budiste.[4][5]

Ordinea și direcția de scriere

[modificare |modificare sursă]

Tabelul următor indică ordinea de scriere a fiecărui caracter Katakana.

Vezi și

[modificare |modificare sursă]

Referințe

[modificare |modificare sursă]
  1. ^Roy Andrew Miller,A Japanese Reader: Graded Lessons in the Modern Language, Rutland, Vermont: Charles E. Tuttle Company, Tokyo, Japan (1966), p. 28, Lesson 7 : Katakana :a—no. "Side by side with hiragana, modern Japanese writing makes use of another complete set of similar symbols called the katakana."
  2. ^Japanese katakana. Omniglot.com
  3. ^Taku Sugimoto; James A. Levin (). „Global Literacies and the World-Wide Web”. London: Routledge. p. 137. |url= lipsă sau vid (ajutor);|access-date= necesită|url= (ajutor)
  4. ^Japan Times, "Katakana system may be Korean, professor says"
  5. ^Yoshinori Kobayashi,日本のヲコト点の起源と古代韓国語の点吐との関係 ("Relationship betweentento in Ancient Korean and the origin of Japan'sokoto point)

Legături externe

[modificare |modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate deKatakana
Control de autoritate
Adus de lahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Katakana&oldid=15506119
Categorii:
Categorii ascunse:

[8]ページ先頭

©2009-2025 Movatter.jp