Numele deCluj provine din latinesculCastrum Clus, folosit pentru întâia oară însecolul al XII-lea pentru a numiCetatea Clujului. Cuvântullatinclusa înseamnăînchis (înitalianăchiuso) și se referă la situareaClujului într-un loc închis, înconjurat de dealuri. Echivalentul german,Klause, este păstrat în denumireaKlausenburg. O localitate și o regiune cu numele Klausen (în italianăChiusa) există și înTirolul de Sud.
Stema județului Cluj a fost adoptată prin hotărârea de guvern nr. 221/2006 și publicată înMonitorul Oficial nr. 190/28 februarie 2006. Se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, sfertuit. În partea superioară, în primul cartier, în dreapta, pe fond auriu, se află „Lupa Capitolina”, de culoare neagră. În partea superioară, în al doilea cartier, în stânga, pe fond albastru, se află o cunună de grâu aurie. În partea inferioară, în al treilea cartier, în dreapta, pe fond albastru, se află o carte argintie deschisă. În partea inferioară, în al patrulea cartier, în stânga, pe fond auriu, se află doi lei afrontați de culoare neagră, cu limba roșie, care susțin un stejar dezrădăcinat, de culoare neagră.
Lupa Capitolina este simbolul romanității, fiind donația statului italian în anul1920. Semnifică istoria județului, Clujul având mai multe așezări romane: Napoca (Cluj), Potaissa (Turda) și castrele romane de laTurda,Gilău,Bologa,Gherla șiCășeiu. Cununa de grâu aurie reprezintă snopul de grâu existent pe stemele vechi ale județului, simbolizând prin stilizare bogatele obiceiuri folclorice din zonă (cununa de pe Someș). Cartea argintie deschisă simbolizează cultura și știința, prin tiparul existent aici dinsecolul al XVI-lea, marcând prima școală sătească atestată documentar (Jucu,secolul XIV), „Colegiul iezuit” din secolul XVI, „Liceul piarist”, Universitatea. Leii simbolizează unirea celor trei principate -Muntenia,Transilvania șiMoldova - un semn heraldic preluat de pe sigiliul principelui unificatorMihai Viteazul.
Județul Cluj are o suprafață de 6.674 km², reprezentând 2,8% din teritoriul României. Județul este unul de podiș și de munte. Circa un sfert (24%) din suprafața județului este muntoasă, ocupată deMunții Apuseni, cu înălțimi de până la 1.800 de metri, localizați în partea sud-vestică a județului. Restul suprafeței este format în proporție de 76% din dealuri și văi alePodișului Someșan șiCâmpiei Transilvaniei. Terasele și luncile din sectoarele inferioare ale Someșului Mic și Arieșului suplinesc lipsa câmpiilor.
Teritoriul județului aparține bazinului Someșului Mic și parțial bazinului Arieșului și al Crișului Repede. Pe teritoriul județului sunt lacuri de alunecare și lacuri care au luat naștere în vechile exploatări de sare, precum și lacuri de acumulare create prin amenajarea sistemului energetic "Someș" (Gilău, Tarnița, Fântânele).
Maghiari - 17.4% (122.301 persoane). Dețin majoritatea populației (anul 2002) în comunele Săvădisla (51%), Suatu(51%), Moldovenești(58%), Unguraș(60%), Sâncraiu(75%), Izvoru Crișului (80%) și Sic (96%). Un procent ridicat al etnicilor maghiari se află și în comunele Aghireșu, Gârbău, Buza (40-50%), Baciu, Căpușu Mare și Călărași (30-40%), Feleacu, Fizeșu Gherlii și Viișoara (20-30%), Bonțida, Jucu, Mociu și municipiul Cluj-Napoca (10-20%)[5].
Romi - 2.8% (19.834 persoane). Comunitățile mai mari de etnici rromi se găsesc la Cojocna (19,7%), Fizeșu Gherlii (16,5%), Cămărașu (15,4%) și Bonțida (15,3%).
Alte etnii - 0,4% (2.729 persoane, dintre care 250 evrei, 944 germani, 203 ucrainieni, greci 152, italieni 124, ruși-lipoveni 73, armeni 63, ș.a.)
Județul este format din 81 unități administrativ-teritoriale: 5 municipii, 1 oraș și 75 de comune.Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Cluj.
Județul Cluj este administrat de un consiliu județean format din 36 consilieri. În urmaalegerilor locale din 2024, consiliul este prezidat deAlin Tișe de laPNL, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[6]
Județul Cluj are una dintre cele mai dinamice economii dinRomânia. Investițiile străine în zonă sunt printre cele mai ridicate din România. În plus,Cluj-Napoca adăpostește importante centre de servicii IT și financiare.În anul 2015, Clujul avea după București cel mai mare număr de companii din țară (peste 32.000), peste 150.000 de oameni lucrând în companiile din județ.[7]
În 2005, în județul Cluj își desfășurau activitatea un număr de 21155[8] de unități locale active din industrie, construcții, comerț și alte servicii. În ansamblul economiei județului Cluj, locurile dominante sunt deținute de comerțul cu ridicata și amănuntul, servicii de reparații, tranzacții imobiliare, închirieri, industrie prelucrătoare și construcții.Cele patru parcuri industrialeTetarom sunt în centrul activității industriale din județ.
În 2005 suprafața cultivată în profil de exploatare, cu principalele culturi, era de 157307[9] de hectare, din care 111046 de hectare au reprezentat culturi de cereale pentru boabe, 33676 de hectare degrâu și secară, 22239 de hectare deorz șiorzoaică, 46611 de hectare deporumb, 6453 de hectare de plante uleioase, 5469 de hectare defloarea soarelui, 1913 de hectare desfeclă de zahăr, 12027 de hectare decartofi și 9255 de hectare cultivate cu legume.
Producția totală de fructe în 2005 a fost de 40449[10] tone de mere, prune, cireșe și vișine, pere, nuci, piersici, caise și alte fructe.
Parcul de tractoare și mașini agricole la data de 31 decembrie 2005 era de 5184 tractoare, 3904 pluguri pentru tractor, 1410 semănători mecanice și 731 combine pentru recoltat[11].
Efectivele de animale la sfârșitul anului 2005 erau de 85303 de capete de bovine, 227660 de capete de porcine, 326071 de capete de ovine și 7341 capete de caprine[12].
Gara Cluj-Napoca este una dintre cele mai mari și de debit din nord-vestul României.
La nivel de județ, liniile de cale ferată duble au o pondere de 70%, fiind cea mai mare din regiunea de dezvoltare Nord-Vest, iar gradul de electrificare este de peste 50% din liniile de cale ferată existente.[13] În ceea ce privește transportul de mărfuri, stațiile de recepție la nivel județean ocupă poziții de frunte la nivel regional:Dej,Câmpia Turzii,Turda,Aghireșu,Gherla șiCluj-Napoca. Lungimea căilor ferate care traversează județul este de 240 km, din care 129 km linie electrificată. Prin Câmpia Turzii, Cluj-Napoca șiHuedin treceCFR Linia 300București–Oradea care face legătura cu țările dinEuropa Centrală șide Vest. Unul dintre nodurile feroviare majore ale țării esteDej, fiind legat de centre importante din zona de nord a țării pe rute: Dej–Baia Mare–Satu Mare, Dej–Beclean–Ilva Mică, Dej–Salva–Sighetu Marmației, Dej–Beclean–Deda.
Autostrada A3, cunoscută și sub numele de Autostrada Transilvania, lângă Turda
În 2010, județul Cluj a înregistrat o densitate a rețelei de drumuri de 0,4 km drum/km2.[13] Acest nivel plasează Clujul peste media națională (0,33 km de drum/km2). Județul Cluj are o rețea densă de drumuri publice, cu o lungime totală de 2.699 km, din care 502 km drumuri naționale.[13] Din total, 698 km sunt drumuri modernizate, în majoritate porțiuni de drumuri de interes național și internațional. În interior, legăturile sunt asigurate de 2.197 km de drumuri județene și comunale, din care 255 km sunt modernizați, iar 720 km sunt acoperiți cu carosabil ușor. În decembrie 2009 au fost deschisi primii 42 km deAutostrada A3, între Turda și Cluj Vest, iar în noiembrie 2010, alți 12 km între Turda și Câmpia Turzii. Ultimul tronson deschis pe A3 a fost Gilău-Nădăselu de 9 km, care conectează DN1/E60 (Cluj-Oradea) de DN1F/E81 (Cluj-Satu Mare).
Au fost date în folosință centuri ocolitoare pentru Cluj-Napoca,Apahida șiGherla. De asemenea, au fost modernizate și mai multe drumuri montane și forestiere.
Aeroportul Internațional Avram Iancu, este al doilea cel mai mare aeroport din România, cu 1.182.047 de pasageri în 2014.[14] Aeroportul este situat înSomeșeni și deservește Cluj-Napoca. Oferă zboruri de pasageri și zboruri internaționale de marfă. Aeroportul a fost extins și modernizat continuu. Noul terminal construit în 2009, cu o capacitate de 1,5 milioane de pasageri pe an, este destinat atât zborurilor interne, cât și celor străine. Terminalul are facilități standard internaționale.
Învățământul se desfășoară în 359 de grădinițe, 435 de școli generale, 55 de licee, 9 instituții de învățământ superior cu 49 de facultăți, în limba română sau maghiară. Există, de asemenea, 26 de institute de cercetare științifică și o filială aAcademiei Române. Din rețeaua instituțiilor culturale pot fi menționate 4teatre, 2opere, un teatru național, Filarmonica de Stat „Transilvania”, 453biblioteci, 10cinematografe, 18 case de cultură, 223 de centre comunitare, 12muzee, etc.
Maxim Aurelian, Coroiu Teodora ().Atlasul localităților județului Cluj. Cluj-Napoca: Editura Suncart.ISBN973-86430-0-7.
Aurel Anton, Iuliu Cosma, Vasile Popa, Gheorghe Voișanu ().Cluj - Ghid turistic al județului. Cluj-Napoca: Editura pentru Turism.Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)
Ioan Mărculeț (coord.),Dicționarul ariilor naturale protejate din România,ISBN 978-973-0-013590-9, Col. Nat. „I. L. Caragiale”, București, 2012.
Județul Cluj - trecut și prezent (2003). Cluj-Napoca: Editura ProfImageISBN 973-7924-05-3
Grigor P. Pop ().Județul Cluj. Județele României. București: Editura Academiei Române.ISBN978-973-27-1123-1.
.JPG)
.JPG)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
_retu%25C8%2599at.jpg)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.jpg)
.jpg)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.jpg)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.jpg)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
