Giovanni Caboto (n. circa1450 — d. circa1498), cunoscut caJohn Cabot, a fost un navigator și explorator venețian, fiind considerat al doilea european care a atins țărmul Americii de Nord (în1497), dupăLeif Ericson (circa1003). Guvernele Canadei și Marii Britanii susțin că ar fi acostat în insulaTerranova, însă nu se poate ști precis. De altfel, despre Cabot și expedițiile sale nu se cunosc foarte multe informații.
Locul său de naștere este controversat, fiind propuse localitățileGaeta șiCastiglione Chiavarese.[5][6] Se cunoaște faptul că în 1461 (la 11 ani) s-a mutat înVeneția , devenind cetățean al Republicii în 1476.[7]
Ca și înaintașul săuCristofor Columb, a ridicat ancora sub pavilionul unui alt regat. După căutările luiHenric Navigatorul a unei căi ocolitoare a Africii, Italia a început să-și piardă supremația comercială maritimă. Regatele Portugaliei și Spaniei au devenit atractive pentru navigatorii italieni, în special după succesul noii rute deschise de Columb spre „Indii” (cum se credea și cum era numită întreaga Asie în epocă). Numeroși navigatori priveau cu încredere către oceanul de la vest, ca o alternativă mai puțin complicată la drumurile clasice. Planul lui Cabot era simplu, având ca principiu navigarea pe o rută nordică, unde longitudinile sunt mai apropiate, ceea ce avea drept consecință o călătorie mult mai scurtă.[8]
Cabot se gândea la o cale nord vestică spre Indiile de Est. Propunerea sa a fost refuzată de către Spania și Portugalia, trezind însă interesul regatului Britanic. RegeleHenric al VII-lea al Angliei i-a dat acte de călătorie care prevedeau:
... în autoritate deplină și stăpânire, mergi să navighezi în toate Părțile, Țările și Mările, de la Est, de la Vest, și de la Nord, sub flamurile și însemnele noastre, cu cinci corăbii,...și cu toți marinarii și bărbații de pe corăbiile numite, fiecare cu plata și încărcătura sa, să caute, descopere, să găsească orișicare Insule, Țări, sau Provincii, ale Păgânilor și Necredincioșilor, oricare ar fi acestea, și în orice parte a lumii ar fi ele, care până în vremea aceasta le-au fost necunoscute tuturor Creștinilor.[9]
Ca și regele FranțeiFrancisc I, ce îl trimisese peGiovanni da Verrazzano să exploreze mai îndeaproape țărmul Atlanticului, Henric al VII-lea era incitat de insolenta diviziune a lumii făcută de cătrePapa Alexandru al VI-lea în favoarea statelor iberice (jumătate revenea Spaniei și jumătate Portugaliei).
Cabot și-a început pregătirile de drum înBristol. Acesta era al doilea port ca mărime din Anglia și din 1480 de aici plecaseră câteva expediții în căutarea unei ipotetice insule numităBrazilia, despre care se credea că ar fi undeva în Atlantic, conform legendelor din vechime ale celților. În 1496 Cabot pleacă din Bristol doar cu o singură corabie, însă din Islanda face calea întoarsă , datorită disensiunilor apărute pe vas.
În cea de-a doua călătorie Cabot a pornit cu un echipaj de 18 persoane, la bordul corabiei numităMatthew. Plecarea a avut loc între 2 și 20 mai 1497, navingând către capul Dursey, din sud-vestul Irlandei. Echipajul era înspăimântat de ghețuri, însă de această dată au atins țămulNewfoundlandului, posibil pe coasta insulei Cape Breton, în24 iunie1497. Deoarece există atât de puține date despre expediție și, implicit, despre locul acostării, acesta este disputat între administrațiile dinBonavista,St. John dinNewfoundland,Insula Cape Breton,Nova Scotia,Labrador,Maine, toate fiind posibile locații.Cape Bonavista este totuși locația cu recunoaștere oficială din partea guvernelor canadian și britanic. Oricum, Cabot și membrii expediției au fost primii europeni care au pășit în America de Nord după călătoriile desfășurate cu jumătate de mileniu în urmă de cătrevikingi, călătorii rămase necunoscute în epocă. La întoarcere, crezând că merg pe o rută prea nordică, au călătorit către sud-vest, ajungând pe coastele bretone. Pe data de 6 augustMathew intra în portul Bristol.[10]
Reîntors în Anglia, Cabot a fost făcut amiral, recompensat cu 10 lire și o nouă Cartă a fost scrisă pentru o nouă expediție. Mai târziu, i s-a acordat o primă anuală de 20 lire. În anul următor, pleacă din nou, cu 5 corăbii. Una dintre corăbii se va întoarce într-un port irlandez, din pricina sticăciunilor provocate de furtună. După reparații și-a reluat calea către vest. Cabot și expediția sa aveau să dispară fără urmă în vastul ocean, fiind considerați pierduți pe ape.
William Weston, unul dintre susținătorii lui Cabot a navigat folosind patentul lui Cabot (carta de călătorie emisă de regele Angliei) un an mai târziu (1499).[11][12]
Fiul lui John,Sebastian Cabot, a întreprins în 1508 o nouă călătorie spre America de nord, căutând, ca și tatăl său, pasajul de nord-vest, cu speranța de a repeta pe acestă rută septentrională ocolul Pământului înfăptuit deMagellan. Călătoria se va transforma într-una de căutare de argint pe valea râuluiRío de la Plata (1525-8).
Două turnuri poartă numele exploratorului, în Bristol și în St. John, Newfoundland. Alături de turnul de 30 de metri construit în 1897 (marcând 400 de ani de la călătoria lui Cabot), în Bristol există o replică a corăbiei Matthew, precum și o statuie a navigatorului în port.
John Cabot University este numele unei universități americane deschise în anul 1972 înRoma.
Urma lui Cabot, belvedere în înălțimile dinCape Breton, precum și piețele Cabot din Londra și Montreal îi cinstesc amintirea.
^„The John Day Letter”(HTML). heritage.. Accesat în.John Day was an English merchant in the Spanish trade. He wrote this letter in Spain between December 1497 and January 1498 to the "Lord Grand Admiral", probably Christopher Columbus, who definitively discovered the American mainland the following year (identified by enormous rivers of fresh water) in today's South America. This letter was found in 1956 in the Archivo General de Simancas, adding significantly to the slender stock of knowledge concerning the Cabot voyages.
.jpg)
