| Iosif Fekete | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Hunedoara,Hunedoara,România |
| Decedat | (76 de ani)[1] Oradea,România |
| Părinți | Fekete József, Julianna Járdánházi |
| Căsătorit cu | Anisia Dumitru |
| Cetățenie |  România Ungaria |
| Ocupație | sculptor |
| Limbi vorbite | limba română limba maghiară |
| Activitate | |
| Domeniu artistic | sculptură |
| Studii | Universitatea Națională de Arte București |
| Pregătire | Dimitrie Paciurea, Ion Jalea, Frederic Storck, Constantin Artachino, George Demetrescu Mirea |
| Mișcare artistică | Tinerimea artistică |
| Opere importante | Monumentul Eroilor Aerului |
Modificădate / text  | |
Iosif Fekete, cunoscut și caIosif Fekete Negrulea, (n.,Hunedoara,Hunedoara,România – d.,Oradea,România) a fost un sculptormaghiar din România.
La15 iulie1903 se naște la Hunedoara,József, al doilea fiu al luiFekete József și alFekete Julianna (n.Járdánházi).
Între1909 și1912 urmează clasele primare în orașul natal.
Din1913 până în1916 urmează cursurile ale liceului dinMiercurea Ciuc. Din cauza războiului, se evacuază laAlba Iulia,Turda șiOdorheiul Secuiesc.
Între1919 și1921 este ucenic lăcătuș la uzinele de fier dinHunedoara.
Din1921 până în1927 urmează cursurile Școlii de Belle Arte dinBucurești, avându-i ca profesori pe:Dimitrie Paciurea,Ion Jalea la sculptură și peFritz Storck,Constantin Artachino șiGeorge Demetrescu Mirea la desen și pictură. Termină sculptura.
Din1928 până în1930 execută, în colaborare cuLidia Kotzebue,Monumentul Eroilor Aerului din București.
În1929 la Salonul Oficial primește premiul pentru lucrarea „Diana”.
1930 – Primește premiu pentru lucrarea „Capitel” la Salonul de Arhitectură și Artă Decorativă
1931 – Primește premiu pentru lucrarea „Sf. Francisc de Assisi”.
1932 – Primește premiu pentru lucrarea „Taurul” la Salonul Oficial.
1933 – La Salonul Oficial primește premiu pentru reliefurile portalului Ministerului de Justiție. În același an se căsătorește cuAnisia Dumitru născută la30 aprilie1911 laDobridor, Dolj.
Între1931 –1941 este angajat ca sculptor animalier laInstitutul Național Zootehnic.
În1934 este primit ca membru asociat, iar în1935 ca membru definitiv al „Tinerimii artistice”.
În1945 se stabilește definitiv laOradea, unde va realiza cea mai mare parte a lucrărilor sale.
„Un bloc de piatră se înalță în fața mea. Silueta lui perpendiculară așteaptă mută să o desfac din indiferența paralelelor, să-i frîng planurile și vibrațiile pasiunilor și suferințelor omenești, în valuri de lumină care să pătrundă în ochii tăi”.
1928-1930 -Monumentul Eroilor Aerului în colaborare cuLidia Kotzebue.
1932 –Reliefurile portaluluiMinisterului de Justiție în colaborare cu arhitect Constantin Iotzu (bronz) – pentru care a fost premiat la Salonul Oficial din 1933. Reliefurile octogonale au dispărut în 1990, în timpul lucrărilor de renovare a clădirii.
1932 - Monumentul „Îngeri” cimitirul Belu.
1933 – Reliefurile la cavoul Craja dinCimitirul Belu în colaborare cu arhitectul Constantin Iotzu (bronz).
1934 –Don Quihote (bronz 0,62x0,88),Muzeul Național de Artă dinBucurești
1935 – Monumentul Căpitanului aviatorDumitru Hubert din cimitirul Belu militar (bronz).Ogar (bronz), Muzeul Național de Artă din București
1936 – „Sf. Anton de Padova”, relief monumental din fațadabisericii catolice de pe strada Turtucaia din București (piatră artificială).
1937 –Monumentul „Horia, Cloșca și Crișan” dinAlba Iulia în colaborare cu arhitectul Octavian Mihălțean (piatră de carieră)
1938 – două reliefuri la Banca Agricolă de pe strada Batiștei din București (piatră de Cîmpulung) – dispărute.
1939 – Monumentul scriitoruluiAlexandru Sahia din Comuna Mînăstirea (bronz).
1943 – „Sf. Anton de Padova”, sculptură monumentală din biserica franciscanilor dinNovi Sad (lemn).
1951 –Bustul lui Mark Twain dinParcul Herăstrău,București (piatră artificială).
1953 –Poștașul în holul poștei din Oradea.
1954 – Relief cu tema sportivă, în holul găriiArad (piatră artificială).
1956 –Gheorghe Doja Minist.București 1,8 m.
1957 – Relieful de la bazinul acoperit din Oradea în colaborare cu un grup de artiști din Oradea și București (ceramicăpolicromă)
1960 – Bustul lui Iosif Vulcan în fața Muzeului Memorial din Oradea (marmură)
1962 – Bustul luiGeorge Enescu de laBăile Felix (marmură)
1963 – Reliefurile de la Policlinica dinSalonta (ceramică).
1965 – Bustul luiIoan Slavici, dinOradea (marmură)
1969 – Monumentul luiNicolae Bălcescu dinOradea (bronz)
1977 – Bustul luiAdy Endre dinsatul Ady Endre (bronz)
1975 – Zburătorul, statuie pentru holul aeroportului dinOradea (lemn)
„Mă gîndesc cât de mult trebuie să prețuiesc pe creatorul cel mare „Întîmplarea” care nu are rutină să nimicească „Neașteptatul” și să închidă în măsuri înguste și strîmte posibilitățile fără margini ale „Infinitului”.”— Iosif Fekete, 20 martie 1970
|title= (ajutor)
