| Ion Luca-Bănățeanu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Ion Luca |
| Născut |  12 noiembrie1894, loc.Bozovici,comitatul Caraș-Severin,Austro-UngariaBozovici,Austro-Ungaria  |
| Decedat |  7 mai1963,București,RomâniaBucurești,România |
| Cetățenie |  Austro-Ungaria România |
| Ocupație | solist violonist și dirijor |
| Limbi vorbite | limba română |
| Activitate | |
| Gen muzical | muzică populară, ușoară |
| Instrument(e) | vioară,pian,banjo |
| Ani de activitate | 1928-1959 |
| Case de discuri | Columbia,Electrecord |
Modificădate / text  | |
Ion Luca-Bănățeanu (n.12 noiembrie1894,Bozovici,comitatul Caraș-Severin — d.7 mai1963,București) a fost un violonist virtuoz și dirijorromân, de etnieromă, demuzică populară. A fost unul din dirijorii permanenți aiOrchestrei de muzică populară Radio, pe care a fondat-o la data de1 decembrie1949.
S-a născut la data de12 noiembrie1894 în localitateaBozovici dinValea Almăjului,județul Caraș-Severin, fiul lăutarului de etnie romă Simu Luca.
Urmează școala primară în localitate, avându-l profesor pe unul din cei doi preoți, colaborator la „Foaia Diecezană” dinCaransebeș, iar apoi liceul dinCaransebeș, avându-i colegi de școală peConstantin Daicoviciu, Ioan Goanță și Matei Armaș (care au devenit academicieni, protopopi și profesori). În ultimul an de liceu cântă în orchestră simfonică dinCaransebeș, înființată de profesorul de muzică Franz Stebla.
În anul1915 termină liceul și se pregătește pentru a urma medicina laBudapesta sauViena. În toamna aceluiași an este trimis pe front, iar la14 septembrie1916 cade prizonier fiind dus într-un lagăr de lângăIași.
În toamna anului1919 devine student laAcademia Comercială din București. Știind să cânte la vioară și la pian, este dus de un coleg în casa magnatuluiNicolae Malaxa, care organiza săptămânal ceaiuri dansante.
În1920 renunță la Academia Comercială din cauza taxelor mari și trece laFacultatea de Drept, unde frecvența la cursuri nu era obligatorie. Având timp liber, își câștigă existența cântând prin restaurante, saloane și la școala de dans „Simion și Achim”, unde îl cunoaște pe saxofonistul Ion Mirea. Pleacă cu orchestra acestuia în orașulAlexandria dinEgipt unde cântă timp de cinci luni. Întors în țară își face propria formație, „Trio Luca”, cu care debutează laRadio București.
După câțiva ani înființează o altă orchestră, împreună cu clarinetistulTraian Lăscuț-Făgărășanu, denumită „Carpați”.
Între1935-1940 are numeroase concerte la Radio și imprimă câteva discuri la firmaColumbia Records. Cântă pentru o vreme la restaurantul „Amiciția”, situat între berăria „Gambrinus” și grădina „Cișmigiu”, cu soliștii vocaliIoana Radu șiEmil Gavriș. Apelativul de „Bănățeanu” îl primește de la consumatorii anonimi, melomani, pentru a-l deosebi denaistulFănică Luca.
Între1940-1945 pleacă cu familia laBozovici, unde va cânta la birtul lui Vitak și la restaurantul „Pomul Verde” dinCaransebeș.
În septembrie1945 este chemat laBucurești de pianistulVirgil Bageac și de prim-ministrulPetru Groza pentru a cânta la grădinile „Aron” și „Zisu”. Primește de laPetru Groza și o casă cu chirie pe strada Petru Maior, în cartierul Banu Manta.
Înaprilie1949 este însărcinat deHarry Brauner, directorulInstitutului de Folklor dinBucurești, să formeze proaspăta Orchestră de muzică populară a Institutului, la recomandarea compozitoruluiTiberiu Brediceanu și a folcloristuluiTiberiu Alexandru.
Îndecembrie1949, tot la recomandarea luiTiberiu Brediceanu, înființeazăOrchestra populară a Comitetului de Radio (Orchestra de muzică populară Radio), o mică orchestră profesională care să stea la dispoziția rapsozilor populari pentru acompaniament sau să interpreteze muzică populară instrumentală.
În1952 are necazuri cu noul instructor de partid și suferă o pareză parțială la mâna și piciorul stâng, suferind un accident vascular. Își revine rapid, dar nu mai poate cânta la vioară, rămânând numai dirijor la Radio, alături deNicu Stănescu.
În anul1959 iese la pensie, după o carieră artistică de peste 30 de ani. Împreună cu violonistulNelu Stan armonizează diferite piese muzicale pe instrumente, pentru Orchestra Radiodifuziunii Române.
Moare la data de7 mai1963 laBucurești, la vârsta de 69 de ani. Este înmormântat laBozovici, în localitatea sa natală.
La7 mai1983, la împlinirea a 20 de ani de la moartea sa,Radiodifuziunea Română i-a dedicat o emisiune omagială. Prezentarea a fost făcută deMaria Banu șiTraian Buhlea. La emisiunea respectivă au fost invitați să vorbească apropiați și colaboratori ai dirijorului. Printre aceștia s-a numărat și folcloristulTiberiu Alexandru, care îl compară cuGrigoraș Dinicu (reprezentativ pentru muzica dinMuntenia șiOltenia).
În timpul vieții Ion Luca-Bănățeanu nu s-a bucurat de numeroase apariții discografice. După cinci ani de la moartea sa, casa de discuriElectrecord editează unLP cu o parte din înregistrările sale ca solist la vioară, aflate în fonotecaRadio România.
| An | Număr de catalog | Format | Piese | Acompaniament |
| 1954 | EPA 1838 | shellac, 25 cm, 75 RPM | Joc din Țara Oașului(Grigore Suchici) | O.M.P.R., dirijor Ion Luca Bănățeanu |
| 1956 | EPA 2013 | shellac, 25 cm, 75 RPM | Brâu și Joc de doi | O.M.P.R., dirijor Ion Luca Bănățeanu |
| 1968 | EPD 1175 Ion Luca Bănățeanu | vinil, LP, 25 cm, 33 RPM | 1. Doina lui Bârcă | Orchestra „Carpați”, dirijor și solo vioară Ion Luca-Bănățeanu |
Toate înregistrările lui Ion Luca-Bănățeanu din Fonoteca Radio România au fost efectuate pe benzi demagnetofon.
| An | Piese | Acompaniament | Note |
| 1950 | Brâu și Joc de doi | Orchestra populară a Comitetului de Radio, dirijor Ion Luca-Bănățeanu | transpusă și pe discul EPA 2013 |
| 1953(?) | Ardeleana din Orșova Balada Gosnei De doi al Rudărenilor Doină bănățeană Doină din Ardeal și Horea bea la făgădău Doina lui Bârcă Doina lui Gheorghiță din Severin Doina lui Tulea Doiul lui Târziu Gherghină, Gherghină Joc de doi al lui Gioca Patru boi cu lanțu-n coarne Spune, mândro, drept și bine și Un brâu | Orchestra „Carpați”, dirijor și solo vioară: Ion Luca-Bănățeanu | — |
| 1954(?) | Brâu (Floricică galbenă) Fecioreasca de la Făgăraș Hațegana nr. 4 O hațegană din Loman Pe loc | O.M.P.R., dirijor Ion Luca-Bănățeanu | — |
| indisp. | Brâul din Utvin | O.M.P.R., dirijor și solo vioară: Ion Luca-Bănățeanu | în duet cuMoise Belmustață |
| indisp. | Joc de doi | în duet cuNelu Stan | |
| indisp. | Joc din Țara Oașului(Grigore Suchici) | O.M.P.R., dirijor Ion Luca-Bănățeanu | transpusă și pe discul EPA 1838 |
| indisp. | Hora bătrânească și De doi | O.M.P.R., dirijor Ion Luca-Bănățeanu | — |
Video clip:O.M.P.R., dirijor Ion Luca-Bănățeanu -Brâu și joc de doi (1950) Video clip: Ion Luca-Bănățeanu (vioară) -Balada Goznei (anii ‘50) Video clip: Ion Luca-Bănățeanu (vioară) -De doi al rudărenilor (ante-1958)