După ce absolvă în1908 Școala de Arte și Meserii, urmează studiile Academiei de Arte Frumoase dinBucurești, avându-i profesori pe sculptoriiFrederik Storck șiDimitrie Paciurea. Își desăvârșește formația artistică laParis, laAcademia Julian, în atelierul luiAntoine Bourdelle. Obține Marele Premiu al Expozițiilor Internaționale de la Paris și de laBarcelona, Premiul național pentru sculptură (1941),Premiul de Stat (1957) și - în același an - titlul deArtist al Poporului. Din1956 a funcționat ca președinte activ al Uniunii Artiștilor Plastici din România.
Sculptorul Ion Jalea este autor a numeroase monumente, statui, busturi, reliefuri, compoziții alegorice. La baza viziunii lui stă cultul pentru formă ca rezultat al observării realității - în special a figurii umane - și tendința încorporării unor morfologii fantastice evocatoare ale mitologiei antice. Sculpturile sale au un sens idealizant, autorul vizând în permanență glorificarea unor fapte sau personalități semnificative din experiența istorică.
În compozițiile sale, Ion Jalea urmează legile clasice ale echilibrului, ale raporturilor armonice între părți, ale dozajului elementelor dinamice - gesturi,diagonale ascendente sau descendente - într-un ansamblu coerent și static. O sinteză a înzestrării sale, a perfectei îmbinări între nivelul realist și cel alegoric, a științei împăcării tensiunilor dinamice și statice ne oferă compozițiaArcaș odihnindu-se, lucrarea sa cea mai reprezentativă, creată în1926.
În data de 19 martie2009, Președintele României de atunci,Traian Băsescu, a efectuat o vizită laCurtea de Justiție a Comunităților Europene, ocazie cu care a avut loc ceremonia de inaugurare a copiei în bronz a operei de artă"Arcaș odihnindu-se", sculptură de Ion Jalea, donație a statului român către Curtea de Justiție dinLuxemburg.[2][3]
Bustul luiOctavian Goga, amplasat în 1943 înRotonda scriitorilor, înParcul Cișmigiu dinBucurești.[7]. După 1944, prezența în spațiul public a unui bust al lui Goga devenise inoportună, astfel că, după ce într-o noapte a fost nedemn mutilat cu ciocanul[8], bustul a fost înlăturat, soclul rămânând gol un bun număr de ani, până când, în deceniul 6, a fost instalat pe el bustul luiIon Creangă.[9]
Bustul luiLeon Ghelerter, dezvelit în anul 1946, la un an de la moartea acestuia, în curtea spitalului „Iubirea de Oameni” din București.
Bustul luiTheodor Rogalski expus în holul Studioului de concerte 'Alfred Alessandrescu' al Societății Române de Radiodifuziune
Statuia ecvestră a luiMircea cel Bătrân, dinTulcea, turnată în bronz, dezvelită în Piața Republicii la data de 1 decembrie 1972.[10] Domnitorul este reprezentat călare, în armură de cavaler-oștean, într-o poziție statică și cu privirea spre interiorul țării.[11]
Un mare număr din sculpturile lui Ion Jalea se găsesc înMuzeul Memorial „Ion Jalea”, o secție a Muzeului de Artă din Constanța, care cuprinde Colecția „Ion Jalea”. Colecția a fost inaugurată în august 1968 și s-a constituit pe baza donației sculptorului Ion Jalea. Ea grupează 227 lucrări, din care 119 intrate în patrimoniu, în anul 1985.[16]
Monumentul, printre cele mai importante dinEuropa, a fost realizat, între anii1923 -1938, după planurile arhitecțilorGeorge Cristinel șiConstantin Pomponiu, care au fost câștigătorii concursului de proiecte și premiați cu 40.000 de lei aur.[17] Monumentul a fost inaugurat în mod oficial la data de18 septembrie1938.
Lucrările au fost demarate la28 septembrie1924, în prezențaReginei Maria și a altor personalități ale vremii, și s-au reluat după 12 ani, în1936. Basoreliefurile "Cupolei Gloriei" au fost realizate de cătreCornel Medrea șiIon Jalea și ilustrează diverse momente ale luptelor de laMărășești. Pictura interioară a fost executată deEduard Săulescu.
Arhitectul și sculptorulEmil Wilhelm Becker, sculptor al Casei Regale, a avut o contribuție însemnată la realizarea Mausoleului, pentru care, în anul1924, a realizat toate sculpturile din capelă și din interiorul criptei.[18]
În 1921, Direcția generală a Artelor din Ministerul Cultelor și Artelor, a înaintat tabele cu funcționari ai săi, propuși spre decorare cu ocazia încoronării proiectate pentru acel an. La poziția 110 era înscris sculptorul Ion Jalea cu propunerea „comandor al Stelei”.[19]
titlul deArtist al poporului din Republica Populară Romînă (15 mai 1957) „pentru merite deosebite în activitatea artistică, pedagogică, precum și în munca din alte domenii ale culturii, [...] cu prilejul împlinirii a 70 de ani de viață”[22]
titlul deErou al Muncii Socialiste și medalia de aur „Secera și ciocanul” (4 mai 1971) „cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român, [...] pentru merite deosebite în domeniul științei, artei și culturii”[24]
^Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 230 din 9 iunie 1954 pentru conferirea „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor artiști plastici, publicat înBuletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul III, nr. 29, 16 iunie 1954, p. 221.
^Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 421 din 6 august 1956 pentru conferirea titlurilor de „Maestru emerit al artei din Republica Populară Romînă” și „Artist Emerit al Republicii Populare Romîne” unor oameni ai artei, publicat înBuletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul V, nr. 24, 11 august 1956, p. 226.
^Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 205 din 15 mai 1957 pentru conferirea titlurilor de „Artist al poporului din Republica Populară Romînă”, „Maestru emerit al artei din Republica Populară Romînă”, „Artist emerit al Republicii Populare Romîne”, precum și conferirea „Ordinului Muncii” și a „Medaliei Muncii” unor oameni de artă și altor lucrători din domeniul culturii, publicat înBuletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VI, nr. 16, 19 iunie 1957, p. 115.
^Decretul Prezidiului Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne nr. 308 din 12 august 1959 privind conferirea unor titluri, ordine și medalii, publicat înBuletinul Oficial al Marii Adunări Naționale a Republicii Populare Romîne, anul VIII, nr. 25, 17 septembrie 1959, p. 180.