Infarctul miocardic (IM) sauInfarctul miocardic acut (IMA), numit frecvent șiatac de cord, este întreruperea fluxului sangvin la nivelul unei porțiuni a cordului, ce determină moartea celulelor miocardice. Cel mai frecvent se produce printromboza unei artere coronare în urma fisurării unei plăci deaterom, care este un depozit delipide și celule albe (în specialmacrofage) la nivelul peretelui arterial.Ischemia (reducerea fluxului sangvin) șihipoxia rezultate, netratate în timp util, duc la moartea (necroza) mușchiului inimii (miocardului).
Simptomele[3] clasice ale infarctului miocardic acut sunt durere bruscă de piept, de obicei retrosternal (în mod specific răspândindu-se în umărul stâng, spre brațul stâng sau partea laterală stângă a gâtului),dispnee,grețuri, vomă, palpitații, transpirații și neliniște (adeseori descrisă ca o senzație de moarte iminentă).[4] Femeile pot avea mai puține simptome tipice față de bărbați, cele mai comune fiinddispneea, slăbiciune, o stare de disconfort abdominal șiastenie fizică.[5] Aproximativ un sfert din toate infarcturile miocardice sunt „silențioase”, fără durere în piept sau alte simptome.
În bazapatologiei infarctul miocardic acut se poate împărți în două categorii principale:
Infarct miocardic transmural: se asociază cuateroscleroză care implică o arteră coronariană principală. Se poate subcategorisi în anterior, posterior, inferior, lateral sau septal. Infarctul miocardic transmural implică peretele miocardului în toată grosimea lui și are de obicei ca rezultat ocluzia completă a alimentării zonei cu sânge.[6]
Infarct miocardic subendocardic (non-transmural):
Subendocardial: implică o suprafață mică în peretele subendocardiac al ventriculului stâng, septul ventricular, sau mușchii papilari. Zona subendocardiacă este deosebit de expusă ischemiei.[6]
În context clinic infarctul miocardic pe baza modificărilor ECG poate fi în continuare subclasificat în:
supradenivelare de segment ST (STEMI)
fără supradenivelare de segment ST (non-STEMI).[7]
Expresiaatac de cord este folosită uneori incorect pentru a descrie moartea cardiacă subită, care poate fi sau nu rezultatul infarctului miocardic acut. Un atac de cord este diferit, dar poate fi cauza unui stop cardiac (care înseamnă oprirea inimii) sau aritmie cardiacă (bătăi anormale). Este de asemenea, diferită de insuficiență cardiacă, în care este afectată acțiunea de pompare a inimii; cu toate acestea infarctul miocardic sever poate duce la insuficiență cardiacă.
Un document din 2007 care dă definiția universală a infarctului miocardic clasifică infarctul miocardic în cinci tipuri principale:[8]
Tipul 1 -infarct miocardic spontan asociat ischemiei din cauza unui eveniment coronarian primar, cum ar fi de exemplu: erodarea plăcii și / sau de ruptura, fisurare, sau disecția ei
Tipul 2 -infarct miocardic secundar ischemiei ca urmare a necesarului crescut de oxigen sau de aportului scăzut(insuficient), ca de exemplu: spasmul coronarian, embolism coronarian, anemie, aritmie, hipertensiune sau hipotensiune arterială.
Tipul 3 -moarte cardiacă subită, incluzând stopul cardiac, de multe ori însoțită de simptome sugestive de ischemie miocardică, însoțită de supradenivelare recentă de segment ST (pe EKG), sau BRS nou apărut, respectiv probe de tromb proaspăt într-o arteră coronariană depistat de angiografie și / sau la autopsie, dar decesul producându-se înainte de prelevarea probelor de sânge, sau înainte de apariția biomarkerilor cardiaci pentru sânge.
Tipul 4 - asociată cu angioplastie coronariană sau stenturi:
Tip 4a -infarct miocardic asociat cu PCI
Tip 4b - infarct miocardic asociat cu tromboză de stent, documentate de angiografie sau la autopsie
Tip 5 -infarct miocardic asociat cu bypass coronarian
Ariile de apariție a durerii în infarctul miocardic (roșu închis = zone tipice, roșu deschis = alte zone posibile) - vedere anterioară.Vedere posterioară.
Debutul simptomelor infarctului miocardic este, de obicei, gradual, pe parcursul a câteva minute, rareori fiind brusc.[9]Durerea toracică anterioară este cel mai frecvent simptom al infarctului miocardic acut și este descrisă frecvent ca o gheară, constricție sau ca o senzație de presiune. Durerea toracica datoratăischemieimiocardului (aport insuficient de sânge și, prin urmare, deoxigen) se numeșteangină pectorală. Durerea iradiază cel mai frecvent înbrațul stâng, dar poate iradia și înmandibulă, brațul drept, interscapular și înepigastru, unde poate mima unpirozis.Semnul lui Levine (pacientul localizează durerea strângându-și pumnul deasuprasternului) a fost descris, în mod clasic, ca fiindpredictiv pentru durerea toracică de origine cardiacă, însă un studiu observaționalprospectiv a arătat că are o slabă valoarepredictivă.[10]
Previziunile Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) arată că boala coronariană vă rămâne tot principala cauză de deces pentru următorii 20 de ani, reprezentând 12,2 la sută din mortalitatea generală.[12]
În fiecare zi, în România mor 40 de oameni prin infarct miocardic[12], iar 2 din 3 adulți prezintă diferite afecțiuni cardiovasculare.[13]
^abReznik, AG (). „[Morphology of acute myocardial infarction at prenecrotic stage]”.Kardiologiia (în Russian).50 (1): 4–8.PMID20144151.Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
