Imperiul Austriac a fost creat în contextul crizei seculare în care intraseSfântul Imperiu Roman, care a fost lichidat în anul1806 sub loviturileFranțeibonapartiste, și a cunoscut ca atare două perioade:
În1815 devine principala putere din cadrul nou-createiConfederații Germane, deși poziția sa era puternic concurată deRegatul Prusiei. A cuprins atunci 20 de provincii de statuturi diferite (regate, principate, ducate, marchizate), dar administrativ egale. Această primă perioadă se încheie în1866, când rivalitatea celor două mari puteri din cadrul Confederației Germane, Austria și Prusia, ajunge la declanșareaRăzboiului austro-prusac, câștigat de prusaci, ce a avut drept consecință destrămarea Confederației Germane și aparițiaConfederației Germane de Nord pe de o parte (din1871 se va numiImperiul German) și aAustro-Ungariei pe de altă parte; aceasta din urmă pierde în Italia posesiunile sale milaneze și venețiene (Regatul Lombardo-Venețian).
În anul 1910, Imperiul Austriac (redus laCisleithania, fărăUngaria, creată la1867), avea 300.000 km² și 28,5 milioane de locuitori (germani - 31,8%; restul:cehi - 22,6%,polonezi,ucraineni,evrei - 4,7%,sloveni,croați,italieni - 2,4%,români - 1%,țigani ș.a.). Capitala Imperiului era orașul Viena (avea 2,03 mil. locuitori în 1910). Imperiul s-a destrămat la3 noiembrie1918, imediat după capitularea Austro-Ungariei înPrimul Război Mondial și retragerea Habsburgilor de latronul Austro-Ungariei, deoarece naționalitățile din "dubla-monarhie" aspirau de multă vreme să fie, după caz, independente (maghiarii; cehii și slovacii împreună) sau unite cu semenii lor de peste hotarele imperiului (italienii, polonezii, ucrainenii, românii, apoi slovenii, croații și sârbii împreună). Dispariția imperiului a fost oficializată prin tratatele de laSaint-Germain și de laTrianon, cu atât mai ușor cu cât corespundea cu al 10-lea din "Celepaisprezece puncte" ale președintelui americanWoodrow Wilson, bazat peDreptul popoarelor de a dispune de ele însele.
Imperiul austriac și părțile sale componente între 1816-1867.Austro-Ungaria între 1867-1918, cu partea germană (zisăCisleithania, în roz), partea ungară (zisăTransleithania, în verde) și, după 1878, partea bosniacă (în galben).
.svg)
.svg)
