Hunfridingii (sauBurchardingii) au reprezentat o familie de origine probabilăalamanică, care s-a impus în Alamania, devenind în cele din urmă prima dinastie aDucatului de Suabia.
Primul membru cunoscut al familiei a fostHunfrid,margraf de Istria și, potrivit unor surse, ultimulduce de Friuli din timpul luiCarol cel Mare, de la799. Ultimul membru al dinastiei a fostBurchard al III-lea de Suabia, care a murit în973. Descendanți ai dinastiei au continuat să existe în cadrul casei deWettin, prin filieră maternă.
Cele mai comune nume purtate de membrii familiei erau Hunfrid, Adalbert, Odalric/Ulrich sau Burchard. În perioada constituirii ducatelor dinFrancia răsăriteană, Hunfridingii, ca șiConradinii dinFranconia, se numărau printre cele mai puternice dintre vechile familii care luptau pentru supremație în Suabia. Pentru Hunfridingi, a fost nevoie de mai mult timp pentru a-și stabili linia ducală ereditară decât pentruLiudolfingii dinSaxonia sauLiutpoldingii dinBavaria.
Atunci când unii dintre Hunfridingi, precumOdalric sauHunfrid al III-lea, s-au revoltat împotriva regeluiLudovic Germanul în anii '50 aisecolului al IX-lea și s-au refugiat la curtea luiCarol cel Pleșuv dinFrancia occidentală, ei au primit feude înSeptimania (Gothia) și li s-a acordat titlul demarchio, dar au eșuat în a-și stabili o dinastie acolo, cu toate că au reușit să respingă pemaurii dinPeninsula Iberică.
Este dificil a se reconstitui genealogia Hunfridingilor cu certitudine, ca și faptul că ultimiiduci de Suabia erau descendenți dinmargrafii de Istria, însă există o posibilitate în acest sens.