Movatterモバイル変換

[0]ホーム
URL:

Sari la conținut
Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare

Hunedoara

45°46′11″N 22°55′13″E (Hunedoara) / 45.76972°N 22.92028°E45.76972; 22.92028
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol sau această secțiune arebibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vedereasusținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Hunedoara
—  municipiu  —
Bustul luiAvram Iancu
Biserica romano-catolică

Stemă
Stemă
Hunedoara se află în România
Hunedoara
Hunedoara
Hunedoara (România)
Localizarea orașului pe hartaRomâniei
Coordonate:45°46′11″N 22°55′13″E ({{PAGENAME}}) / 45.76972°N 22.92028°E45.76972; 22.92028
ȚarăRomânia
JudețHunedoara
SIRUTA86810
Atestare documentară30 august1265
ReședințăHunedoara[*]​
Componență
Guvernare
 - PrimarDan Bobouțanu[*]​[1] (PSD,)
Suprafață
 - Total97 km²
Altitudine278 m.d.m.
Populație (2021)
 - Total50.457 locuitori
 - Densitate613 loc./km²
Fus orarUTC+2
Cod poștal331006–331167[2]
Localități înfrățite
 - ArgenteuilFranța
 - DerinceTurcia
 - SzombathelyUngaria
 - ZenicaBosnia și Herțegovina
Prefix telefonic (+40) x54
Prezență online
site web oficialModificați la Wikidata
GeoNamesModificați la Wikidata
OpenStreetMap relation IDModificați la Wikidata
Poziția localității Hunedoara
Poziția localității Hunedoara
Poziția localității Hunedoara
Hunedoara în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73. (Click pentru imagine interactivă)
Hunedoara înHarta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73.
(Click pentru imagine interactivă)
Hunedoara înHarta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73.
(Click pentru imagine interactivă)
Modificădate / text Consultați documentația formatului

Hunedoara (îngermanăEisenmarkt, înmaghiarăVajdahunyad, în trad.Târgu Fierului) este unmunicipiu înjudețul Hunedoara,Transilvania,România, format din localitățile componente Hunedoara (reședința) șiRăcăștia, și din sateleBoș,Groș,Hășdat șiPeștișu Mare.[3] Hunedoara este cel mai mare oraș din țară care nu este reședință de județ. În 2011 avea o populație de 60.525 locuitori.[4]

Orașul include cea mai importantă clădire în stil gotic dinTransilvania,Castelul Corvinilor, care este strâns legat defamilia Huniadei. Castelul a fost distrus de cinci incendii, dar a suferit numeroase reconstrucții din partea autorităților. Pe lângă castel, orașul s-a dezvoltat ca un centru de producție pentru fier și o piață pentru regiunile montane din apropiere. Însecolul al XX-lea, populația Hunedorei a crescut la 86.000 de locuitori. Orașul a adăpostit cea mai mare oțelărie din România (până când Galați sa dezvoltat in aceasta ramura), dar activitatea a scăzut treptat dupăRevoluția Română din 1989 din cauza pierderii pieței. Aceasta a fost o lovitură pentru prosperitatea generală a orașului, care acum își revine prin noi investiții.

Populația este formată dintr-o majoritateromânească,maghiari șiromi fiind cele mai importante minorități. Orașul conține numeroase parcuri, cu plopi și castani care flanchează străzile. Există numeroase atracții turistice, inclusiv un baraj mare cu facilități turistice, situat în munți, la câțiva kilometri de oraș.

Etimologie

[modificare |modificare sursă]

Numele orașului pare a fi legat inexorabil de numelefamiliei Huniadi (cunoscută și sub numele de Corvin). Cea mai probabilă explicație pentru numele românesc „Hunedoara” este transliterarea numelui maghiar „Hunyadvár”, care înseamnă „Castelul lui Hunyad”, deoarece multe orașe maghiare au acest sufix. Din punct de vedere istoric, au fost înregistrate următoarele nume:Hungnod (1265),Huniad (1278),Hwnyadwar (1409),Vayda Hunyadi (1575). Ultimul nume maghiarVajdahunyad (voievodul Huniade) este o referire directă laIancu de Hunedoara .

Numele german „Eisenmarkt” înseamnă „Piața de Fier”, fără îndoială o referire a negustorilorsași la comerțul înfloritor cu fier al orașului din minele carpatine.

Geografie și climă

[modificare |modificare sursă]

Situată în partea centrală a județului Hunedoara, la 220–270 m altitudine, pe valeaCernei, la 19 km de municipiulDeva, Hunedoara ocupă o suprafață de 97 km². În teritoriul administrativ al municipiului sunt cuprinse localitateaRăcăștia și satele aparținătoareBoș,Groș,Hășdat șiPeștișu Mare.Zona dispune de infrastructura obișnuită pentru un oraș modern: rețele de energie electrică, termică, gaze naturale și apă, stație de epurare, mijloace de transport în comun, căi de acces rutier și feroviar, telefonie fixă și mobilă, servicii internet.

Este străbătută de DJ 687 :Sântuhalm - Hunedoara, drum național care face legătura cu drumul EuropeanE68 care străbate țara de laArad -Deva -Orăștie -Sibiu -Brașov -București și drumuri județene care fac legătura între Hunedoara șiCălan, respectiv Hunedoara șiHațeg.

  • Relief: deluros-muntos
  • Relief antropic: haldă de zgură, carieră de piatră
  • Ape: râulCerna
  • Resursele naturale: zăcăminte de piatră, minereuri feroase, lemn, talc, potențial în creșterea animalelor.
  • Gradul seismic: 6 Mercalli

Istorie

[modificare |modificare sursă]

Atestată documentar la1265 sub numeleHungnod, conform registrului de dijme papale, Hunedoara va cunoaște o dezvoltare impetuoasă și va juca un rol important în istoria României. Vechimea acestei așezări, ce a luat naștere la poalele dealuluiSânpetru la confluența râurilorCerna și Zlaști, este mult mai adâncă în negurile timpului decât atestarea documentară.Arheologii au descoperit atât în vatra orașului cât și în satele din împrejurimi de unde își trage seva, urme de locuire, datând dinepoca pietrei. De asemenea pe DealulSânpetrului dăinuiesc într-o deplină succesiune urme materiale dinepoca bronzului și afierului. Au fost găsite pe terasele din jurul cetății, într-un depozit, mai mult de o tonă delupe mari de fier și un atelier metalurgic comportând opt cuptoare din vremeadaco-geților. În actualul areal de locuire al hunedorenilor s-au descoperittezaure monetare din vremeadacilor, cunoscute sub denumirea “de tip Hunedoara”, precum și monede romane de tip republican sau imperial cuprinzând o perioadă de timp îndelungată (183 î.Hr.-sec. III. d.Hr.) ceea ce dovedește puternice contacte economice și nu numai, între două civilizații, una a “cetății eterneRoma” și alta plămădită de nemuritorii antichitățiidaco-getice.

În urma cuceririiDaciei de cătreImperiul Roman, zona Hunedoarei a atras atenția lumii romane prin bogățiile sale, în specialfierul. Acest fapt este ilustrat de urmele descoperite laTeliuc, ovilla rustica, pe dealulSânpetru era un castru roman în care se instalează un post de pază aLegiunii a XIII-a Gemina. Urme s-au mai descoperit lângăCastelul Huniazilor și lângă gară. De asemenea, vestigii din această epocă există și în sateleCinciș-Cerna,Pestișu Mare unde era unvicus (sat roman),Mănerău,Nandru,Ghelari, etc.

În1409, la18 octombrie, regeleUngariei,Sigismund de Luxemburg dăruiește și înnobilează pentru faptele militare deosebite pe cneazul Voicu, fiul lui Șorb. În același document pomenește și pe alți membrii ai familiei ca stăpânitori ai cetății și domeniului regal Hunedoara. Este vorba deMagos (în maghiaraÎnalt[5]) șiRados, frații... șiIoan, fiul lui Voicu. Din acest moment,cetatea Hunedoara cunoaște o nouă etapă a dezvoltării sale. Iancu a amenajat cetatea pentru locuit, a construit sala cavalerilor și sala dietei în stil neogotic înfrumusețat de logiile exterioare ale acestei săli. De asemenea s-a construit aripa și turnul “ne boisa”(nu te teme), un eventual loc de refugiu în caz de primejdie.

După moartea luiIoan de Hunedoara la11 august1456 la Zemun, lângăBelgrad, în Ungaria au loc lupte interne pentru tron în care sunt implicați și succesorii eroului din Hunedoara, lupte care dau câștig de cauză fiului lui Ioan,Matia Corvinul, care devine rege alRegatului Maghiar. În acest răstimp, soția lui Ioan, Elisabeta, și fiul lor Matia vor continua lucrările de modernizare; în aripa Matia, se pictează fresca murală ce sugerează originea românescă a lui Ioan.Secolul al XVII-lea marchează noi lucrări la castel legate în mare parte de numele principeluiGabriel Bethlen. A fost construită aripa Bethlen (1622) așa cum o demonstrează și o inscripție descoperită pe ancadramentul unei ferestre.

În timpul Corvineștilor, Hunedoara devine târg (= oppidum) al fierului, metal pe care pădurenii îl valorifică pentru alte produse, având valoarea de monedă. Avantajul economic din această epocă al domeniului și orașului Hunedoara se va menține și în secolele următoare. Orașul va ajunge în secolul XVII la o stare prosperă, locuitorii săi fiind scutiți de dări față de stat. Locuitorii au beneficiat de privilegii încă din vremea regelui Matia Corvinul, care în1480 îi scutește pe hunedoreni de plata oricăror dări, scutiri care se păstrează și în secolele următoare. Ca urmare crește numărul locuitorilor care variază între 784 în1512 și 896 în secolul al XVII.

După moartea lui Matia Corvin, Hunedoara intră în stăpânirea fiului acestuia, Ioan Corvin, care se stinge de tânăr. Soția saBeatrice de Frangepan, se va recăsători cuGeorg de Hohenzolern, marchiz de Brandenburg în1509. Georg de Brandenburg nu se va stabili în Hunedoara. El va numi un castelan cu drept de reprezentare, peGheorghe Stolcz.

În1514, a izbucnit răscoala țărănească condusă deGheorghe Doja. Cu acest prilej, mulți țărani de pe domeniul Hunedoarei au fost închiși în cetate drept pedeapsă. Cu sprijinul nobilimii,Ioan Zapolya a înăbușit răscoala.

Stema orașului în perioada interbelică

Sfârșitul sec. XVIII, precum și secolele XIX și XX, marcheză probleme noi, legate de conștiința de neam, de spiritualitate. Aici s-a dezvoltat o spiritualitate românească autentică. În numeroasele biserici sau mănăstiri ortodoxe ca cele de laCinciș-Cerna,Plosca,Prislop,Nădăștie,Mănerău,Zlaști și altele au fost școli de dascăli, numeroși cnezi romani îndeplinind funcția de preoți și dieci. Din păcate nu cunoaștem cu exactitate vechimea acestor locașe de lumină.

DupăAl Doilea Război Mondial, conform concepției vremii, industria hunedoreană a cunoscut o dezvoltare fără precedent. În preajma revoluției din1989, în Hunedoara, se produceau peste 3 mil. tone deoțel, peste 2 mil. tonecocs metalurgic, încălțăminte, tricotaje etc. Această dezvoltare a atras forță de muncă. Populația orașului a ajuns la un maximum de 89.000 locuitori. Ca urmare s-a dezvoltat spațiul de locuit, și s-au construit noi așezăminte de învățământ, sănătate sau cultură. S-au construit 12 școli generale, 5 licee, un spital modern, un institut de învățământ superior, două stadioane, o sală de sport, piscină, iar după1989 s-a construit opopicărie modernă, capabilă să găzduiască mari concursuri internaționale. Conducerea supracentralizată, ineficiența cronică și sugrumarea oricărei urme de liberă inițiativă au provocat însă începând din anii '80 degradarea economiei. Din cauza sărăciei tot mai accentuate, a lipsei de libertate și a opresiunii s-au creat tensiuni sociale și nemulțumiri ce au explodat în decembrie 1989.

În jurul anului 1870, este ales primar al orașului HunedoaraGeorge Dănilă. „În acea perioadă, Hunedoara se număra printre orașele cu o populație majoritar românească, conform recensământului din anii 1869 - 1870, alături de Brașov, Abrud, Sebeș, Alba Iulia, Orăștie, Ocna Sibiului și Hațeg. Dintre orașele enumerate mai sus, singurele localități urbane cu conducere românească sunt Hunedoara și Hațegul” (Ioachim Lazăr). Documentele păstrate la Direcția Județeană a Arhivelor Statului arată că primarul George Dănilă s-a implicat cam în toate problemele care priveau viața localității pe care o conducea și nu numai atât. În timpul războiului de independentă, de la Hunedoara au fost trimiși bani pentru ostașii români răniți pe front. Tot în această perioadă, primarul George Dănilă a dezvoltat zona industrială a orașului construind Uzinele de Fier. George Dănilă, om cu studii avocățești, era preocupat de cultură, fiind un membru de vază al filialei locale Deva a asociației ASTRA. În vremea lui, Castelul Corvinilor a fost restaurat integral. Personalitatea marcantă a primarului George Dănilă îl plasează cu cinste în ctitoriile Europei Mari. El a fost decorat Cavaler al Ordinului Franz Joseph I pentru excelența sa. Primarul George Dănilă era un luptător pentru unirea Transilvaniei cu România, iar demersurile sale erau în strictă concordanță cu legile acelor vremuri. A condus urbea timp de peste patru decenii, până la moartea sa, în anul 1912.[6]

Primul primar de după 1989 al Hunedoarei a fost dl.ing. Marcu Ioan, urmat apoi în1990 de dl.ing. Doda Viorel. În urma alegerilor din1992 a devenit primar dl.ec. Remus Mariș, care a fost reales și în legislaturile următoare (1996-2000, 2000-2004), iar în urma alegerilor din 2004 a fost ales primar dl.ing. Schiau Nicolae. În urma alegerilor din2008 și până în 2012 dl.Ovidiu Hada (PNL) a fost primarul Hunedoarei.Din iunie2012 a fost ales dl. Arion Viorel (USP) ca primar al municipiului Hunedoara. În 2016 a fost ales primar Dan Bobouțanu (PSD). În 2020 a fost reales primar Dan Bobouțanu (PSD).[7]

Demografie

[modificare |modificare sursă]



Componența etnică a municipiului Hunedoara

     Români (79,88%)

     Maghiari (3,52%)

     Romi (1,12%)

     Alte etnii (0,34%)

     Necunoscută (15,13%)


Componența confesională a municipiului Hunedoara

     Ortodocși (70,65%)

     Penticostali (3,69%)

     Romano-catolici (2,95%)

     Reformați (2,42%)

     Baptiști (1,12%)

     Alte religii (2,99%)

     Necunoscută (16,18%)

Conformrecensământului efectuat în 2021, populația municipiului Hunedoara se ridică la 50.457 de locuitori, în scădere față derecensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 60.525 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor suntromâni (79,88%), cu minorități demaghiari (3,52%) șiromi (1,12%), iar pentru 15,13% nu se cunoaște apartenența etnică.[8] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor suntortodocși (70,65%), cu minorități depenticostali (3,69%),romano-catolici (2,95%),reformați (2,42%) șibaptiști (1,12%), iar pentru 16,18% nu se cunoaște apartenența confesională.[9]Hunedoara - evoluția demografică

020.00040.00060.00080.000100.00019121948196619922011populațiePopulația istorică din Hunedoara


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


Politică și administrație

[modificare |modificare sursă]

Municipiul Hunedoara este administrat de un primar și un consiliu local compus din 21 consilieri. Primarul,Dan Bobouțanu[*]​, de laPartidul Social Democrat, este în funcție din. Începând cualegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[10]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat15               
Partidul Național Liberal2               
Uniunea Democrată Maghiară din România2               
Alianța pentru Unirea Românilor2               

Economie

[modificare |modificare sursă]

Municipiul Hunedoara beneficiază de un Parc Industrial cu cele mai bune oferte pentru investitori. Realizarea acestuia a început în primăvara anului 2003. Suprafața parcului este de 193.000 mp, împărțită în 26 de parcele cu suprafețe de 2.500 - 10.000 mp. Parcelele se vor concesiona pe o perioadă de până la 49 de ani sau se vor vinde investitorilor. Parcelarea este flexibilă, pentru a se putea satisface solicitările specifice ale investitorilor. Accesul în parc se face direct din drumul județean Hunedoara - Deva. Parcul dispune de utilități complete pentru orice tip de investiție industrială: energie electrică, gaze naturale, apă potabilă, canalizare, drenaj natural, comunicații prin cablu, drumuri, parcări, mijloace de protecție, dotări pentru stingere incendii.

Terenul parcului este pregătit pentru realizarea de construcții adecvate implantării de obiective industriale. Societatea administrator a parcului industrial va asigura consultanță investitorilor pe tot parcursul implantării investițiilor și operării capacităților de producție. Consultanța va acoperi diverse laturi: legislație, obținerea de avize și acorduri pentru realizarea obiectivelor, soluții de proiectare a construcțiilor, marketing, relații cu furnizori și rețele de distribuție etc.Facilitățile fiscale acordate investitorilor în Parcul Industrial Hunedoara:

  • restituirea taxelor vamale pentru materiile prime, piesele de schimb și componentele importate necesare realizării producției proprii;
  • reduceri de impozite și taxe datorate autorităților locale;
  • deducerea de la impozitarea pe profit a unei sume egale cu 20% din valoarea investițiilor efectuate, pentru investiții mai mari de 1 milion euro.

Printre avantajele comparative pe care le oferă Parcul Industrial Hunedoara pentru investitori se notează:

  1. Avantaje legate de forța de muncă:
    • Existența unei forțe de muncă bine calificate în foarte multe meserii. Combinatul Siderurgic, gigant construit pe modelul marilor uzine siderurgice din Lorena franceză sau din Ruhr, a fost în fapt un complex industrial integrat, în care lucrau muncitori de toate meseriile. Tradiția s-a perpetuat până astăzi. Practic, pentru orice calificare industrială există muncitori bine pregătiți în Hunedoara;
    • Tradiția industrială îndelungată. Hunedoara este un oraș industrial de circa 125 de ani. În statele din Europa Centrală și de Est sunt foarte puține locații care să beneficieze de o astfel de tradiție, care este un garant al calității forței de muncă;
    • Disponibilitatea forței de muncă de a accepta condiții inferioare de muncă și salarizare, disponibilitate accentuată de creșterea recentă a numărului șomerilor;
    • Caracterul maleabil al forței de muncă. În Hunedoara nu s-au înregistrat conflicte sociale. Nu a fost nici o grevă, nici măcar în momentele concedierilor masive;
    • Existența în oraș a unui centru universitar și a unei rețele de învățământ liceal de calitate, apte să pregătească absolvenți cu o pregătire ridicată.
  2. Avantaje legate de piață:
    • Situarea în centrul provinciei istorice Transilvania. Pe o rază de 200 – 250 km, se află o piață cu circa 6,5 milioane de consumatori, piața cu cel mai ridicat nivel de consum din România;
    • Situarea la 7 km de principalul drum european care traversează România;
    • Poziția la maximum 20 km de viitoarea autostradă care se va realiza pe coridorul de transport european 4, Budapesta - Nădlac - București - Constanța, principalul coridor care traversează Europa de la vest la sud-est;
    • Poziția la 15 km de calea ferată existentă pe coridorul de transport 4, Budapesta - București, cale ferată modernizată actualmente în cadrul unui proiect al Uniunii Europene;
    • Amplasarea la nu mai mult de 200 km de frontiera României.
  3. Avantaje legate de amplasament:
    • Posibilitatea de a realiza construcții noi, moderne, neîngrădite, pe un loc în care există toate utilitățile. Se îmbină avantajele amplasamentului tip "greenfield" cu reducerea costului investiției;
    • Posibilitatea realizării rapide a lucrărilor de investiție. În oraș există societăți de construcții cu organizare corespunzătoare și cu tradiție în realizarea construcțiilor civile și industriale;
    • Existența în oraș a unor societăți de prestări servicii adecvate pentru realizarea lucrărilor de întreținere a echipamentelor și utilajelor;
    • Posibilități multiple de recreere. Locul este aproape de zona de turism montan a Masivului Retezat, de lacul Cinciș, lac cu dotări nautice și de site-uri importante pentru istoria antică: Sarmisegetuza, sau medievală: Castelul Huniazilor.

La toate acestea este de adăugat faptul că România începe să devină o piață emergentă și atractivă pentru investițiile străine. Relansarea activității economice începând din anul 2000, progresele în plan politic, admiterea în NATO începând din anul 2004 și Uniunea Europeană în 2007, vor face ca fluxul investițiilor străine să crească în perioada următoare.Societatea administrator a Parcului Industrial Hunedoara așteaptă investiții în domenii diferite, investiții generatoare de locuri de muncă.De exemplu se așteaptă capacități pentru producția de:

  • componente electronice, de exemplu componente pentru comunicații prin satelit, baterii pentru aparate de telefonie mobilă, instalații electrice pe bază de energie solară și altele;
  • construcții și subansambluri mecanice, de exemplu produse metalice sinterizate, produse din carburi dure, subansambluri hidraulice;
  • obiecte din mase plastice;
  • ambalaje pentru industria alimentară dar și alte domenii.

Educație

[modificare |modificare sursă]

În municipiu funcționează 57 de unități școlare (24 grădinițe, 12 școli generale, 5 licee, 3 școli profesionale, o școala tehnică de maiștri, și 3 scoli postliceale). Învățământul superior este reprezentat prin Facultatea de Inginerie Hunedoara din 1970, iar în 2010 s-au aniversat 40 de ani de învățământ superior hunedorean.[11]

  • Facultatea de Inginerie din Hunedoara, Universitatea Politehnica Timișoara
  • Colegiul Tehnic „Matei Corvin”
  • Colegiul Economic „Emanuil Gojdu”
  • Colegiul Național „Iancu de Hunedoara”
  • Grupul Școlar Telecomunicații și Lucrări Publice
  • Liceul Teoretic de Informatică „Traian Lalescu”
  • Școala Postliceală Sanitară Hunedoara
  • Liceul Tehnologic ,,Constantin Bursan"
  • Universitatea ,,Lucian Blaga" - Sibiu
  • Universitatea ,,Alma Mater" - Sibiu

Orașe înfrățite

[modificare |modificare sursă]

Personalități

[modificare |modificare sursă]

Atracții turistice

[modificare |modificare sursă]
  • Rezervația naturală “Pădurea Chizid” (50 ha).
  • Lacul Cinciș - Este așezat la 15 km de municipiul Hunedoara, pe drumul spreToplița. Este o zonă de o frumusețe deosebită care atrage numeroși turiști. Lacul are o suprafață de 867 ha și o poveste deosebită. Lacul Cinciș este situat pe vatra satului cu același nume, care în anul1962 a fost strămutat pe un deal din apropiere pentru a putea lua naștere lacul de acumulare. Astfel, un sat cu o existenta de peste 1000 de ani (mentionat încă din1360), a fost pentru totdeauna înghițit de ape.
  • Casa de Cultura Hunedoara
  • Galeria de Arta Hunedoara
  • Gara Hunedoara - turn cu ceas si o fresca ce ilustreaza stralucirea combinatului de alta data
  • Castelul Corvinilor
  • Parcul Tineretului
  • Centrul Vechi
  • Ulpia Traiana Sarmizegetusa
  • Muzeul de Arheologie Sarmizegetusa
  • Vila Corviniana
  • Releu Gsm
  • Dealul Sânpetru - priveliste panoramica asupra orasului Hunedoara, asupra Padurii Chizid si asupra Zlastiului, in departare putand fi observati Muntii Metaliferi
  • Mănăstirea Prislop
  • Munții Poiana Ruscă
  • Grădina Zoologică Hunedoara - Aflata in vecinatatea Padurii Chizid, gazduieste animale precum babuini, lei, tigri, ursi, lupi, vulpi etc.
  • Furnalul de la Govăjdia - A fost al doilea cuptor înalt industrial din lume pentru extragerea de fier și a fost construit în anul 1806. Primul a fost construit în Toplița, aproape de Hunedoara în anul 1750. Ambele cuptoare pot fi vizitate și astăzi.
  • Arsenal Park Orastie
  • Malulrâului Cerna

Biserici și mănăstiri

[modificare |modificare sursă]

Sport

[modificare |modificare sursă]
Complexul SportivMichael Klein

Hunedoara are o veche tradiție în domeniulsportului, încă de la sfârșitulsecolului XIX, odată cu formarea echipelor muncitorești din jurulUzinelor de Fier. Fotbalul a devenit rapid sportul cel mai popular, iar înperioada postbelică a cunoscut o dezvoltare semnificativă. Înperioada comunistă se organizau evenimente sportive la care participau obligatoriu și sportivii hunedoareni. Infrastructura Hunedoarei permite practicarea unor sporturi diverse precum:fotbal,rugby,tenis,ciclism,handbal,planorism,schi,patinaj,alpinism,paintball,bowling,înot,tir,baschet,arte marțiale,echitație,volei saugimnastică de întreținere. Nici sporturile la masă nu au fost uitate:ruletă,cărți,biliard sautenis de masă. În prezent, sportul hunedorean se confruntă cu provocări legate de infrastructură și finanțare, însă tradiția creată de generațiile anterioare și atașamentul comunității față de activitatea sportivă continuă să joace un rol esențial în viața locală.

Imagini

[modificare |modificare sursă]

Note

[modificare |modificare sursă]
  1. ^Rezultatele alegerilor locale din 2016,Biroul Electoral Central 
  2. ^https://coduripostaleok.ro/hunedoara/hunedoara-hd Lipsește sau este vid:|title= (ajutor)
  3. ^„Anexă: Denumirea și componența unităților administrativ-teritoriale pe județe”.Legea 290. Parlamentul României.. 
  4. ^ab„Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”.Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în. 
  5. ^Google Traducere, translate.google.com 
  6. ^„George Dănilă”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  7. ^Daniel Guță (),„Alegeri locale 2020. Rezultate parțiale la primăriile municipiilor și orașelor din județul Hunedoara”,Adevărul, accesat în 
  8. ^„Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”.Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în. 
  9. ^„Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”.Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în. 
  10. ^„Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024”(Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în. 
  11. ^Universitatea Politehnica Timișoara - Facultatea de Inginerie din Hunedoara
  12. ^Bogdan Lobonț[nefuncțională]
  13. ^Mihai Leu[nefuncțională]
  14. ^FC Corvinul Hunedoara(FC Hunedoara)[nefuncțională]

Bibliografie suplimentară

[modificare |modificare sursă]
  • Regiunea Hunedoara, Ghid Turistic, Octavian Floca, 1957
  • Hunedoara: monografie, Ioan Mârza, Sport-Turism, 1980

Legături externe

[modificare |modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate deHunedoara
LaWikivoyage găsiți unghid turistic despre Hunedoara

Istorie

Fotografii

Cultură

Hărți

Subdiviziunile administrative alejudețului Hunedoara
Reședința
Deva(61.123 loc.)
Stema judeţului Hunedoara
Municipii

Brad(14.495 loc.) · Hunedoara(60.525 loc.) · Lupeni(23.390 loc.) · Orăștie(18.227 loc.) · Petroșani(37.160 loc.) · Vulcan(24.160 loc.)

Orașe

Aninoasa(4.360 loc.) · Călan(11.279 loc.) · Hațeg(9.685 loc.) · Geoagiu(5.284 loc.) · Petrila(22.692 loc.) · Simeria(12.556 loc.) · Uricani(8.972 loc.)

Comune
Sate
MunicipiulHunedoara
Reședință
Sate componente
Monumente istorice
Rezervații naturale
Orașele cu mai mult de 50 000 de locuitori conform recensământului din anul 2011
Peste 1 000 000 de locuitori
București (1.883.425 loc.)
Stema României
Peste 300 000 de locuitori

Cluj-Napoca (324.576 loc.) · Timișoara (319.279 loc.)

Peste 200 000 de locuitori

Iași (290.422 loc.) · Constanța (283.872 loc.) · Craiova (269.506 loc.) · Brașov (253.200 loc.) · Galați (249.432 loc.) · Ploiești (209.945 loc.)

Peste 100 000 de locuitori

Oradea (196.367 loc.) · Brăila (180.302 loc.) · Arad (159.074 loc.) · Pitești (155.383 loc.) · Sibiu (147.245 loc.) · Bacău (144.307 loc.) · Târgu Mureș (134.290 loc.) · Baia Mare (123.738 loc.) · Buzău (115.494 loc.) · Botoșani (106.847 loc.) · Satu Mare (102.411 loc.)

Peste 75 000 de locuitori

Râmnicu Vâlcea (98.776 loc.) · Drobeta-Turnu Severin (92.617 loc.) · Suceava (92.121 loc.) · Piatra Neamț (85.055 loc.) · Târgu Jiu (82.504 loc.) · Târgoviște (79.610 loc.) · Focșani (79.315 loc.) · Bistrița (75.076 loc.)

Peste 50 000 de locuitori

Tulcea (73.707 loc.) · Reșița (73.282 loc.) · Slatina (70.293 loc.) · Călărași (65.181 loc.) · Alba Iulia (63.536 loc.) · Giurgiu (61.353 loc.) · Deva (61.123 loc.) · Hunedoara (60.525 loc.) · Zalău (56.202 loc.) · Sfântu Gheorghe (56.006 loc.) · Bârlad (55.837 loc.) · Vaslui (55.407 loc.) · Roman (50.713 loc.)

Control de autoritate
Adus de lahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Hunedoara&oldid=17196635
Categorii:
Categorii ascunse:
[8]ページ先頭
©2009-2025 Movatter.jp