| Hipodromul din Constantinopol | |
%2c_Istanbul.jpg) | |
| Poziționare | |
|---|---|
| Coordonate | 41°00′23″N 28°58′32″E ({{PAGENAME}}) / 41.0064°N 28.9756°E41.0064; 28.9756 |
| Localitate | Fatih  |
| Provincie | Provincia Istanbul |
| Țara |  Turcia[1][2] |
| Edificare | |
| Stil artistic | arhitectură bizantină arhitectura otomană |
Modificădate / text  | |
Hipodromul din Constantinopol (îngreacăἹππόδρομος τῆς Κωνσταντινουπόλεως, înlatinăCircus Maximus Constantinopolitanus, înturcăHipodrom) sauPiața Sultan Ahmet sau Sultanahmet (înturcăSultanahmet Meydanı) este opiață dinIstanbul,Turcia întreținută de guvern. Anterior, a fost uncircus care era centrul sportiv și social alConstantinopolului, capitalaImperiului Bizantin.
Cuvântulhipodrom provine din grecesculhippos (ἵππος),cal, șidromos (δρόμος), drum sau pistă. Din acest motiv, uneori se mai numește în turcăAtmeydanı („Piața calului”).Cursele de cai șicursele de care de luptă au fost distracții foarte populare în lumea antică, iar hipodromurile erau trăsături comune ale orașelor grecești dinepoca elenistică,romană și bizantină.
Cu toate că hipodromul este de obicei asociat cu zilele de glorie ale Constantinopolului ca o capitală imperială, acesta a fost construit de fapt înaintea acestei epoci. Primul hipodrom a fost construit în perioada în care orașul a fost numitByzantium și a fost un oraș de provincie de importanță moderată. În anul203 d.Hr., împăratulSeptimius Severus a reconstruit orașul și i-a extinszidurile, înzestrându-l cu un hipodrom, o arenă pentru curse de care și alte distracții.
În anul 324 d.Hr., împăratulConstantin cel Mare a decis să reîntemeieze Bizanțul după victoria sa dinBătălia de la Chrysopolis, din apropiere; l-a redenumitNova Roma (Noua Romă). Acest nume nu a fost folosit în mod oficial de autoritățile civile și orașul a devenit în curând cunoscut sub numele de Constantinopol, Orașul lui Constantin. Constantin a mărit foarte mult orașul și una dintre principalele sale măsuri a fost renovarea Hipodromului. Se estimează că Hipodromul lui Constantin a fost de aproximativ 450 m lungime și 130 m lățime.Carceres (porțile de start) se găseau la capătul nordic; iarsphendone (tribuna curbată a structurii în formă de U, a cărei parte inferioară încă supraviețuiește) se afla la capătul sudic.[3]Spina (bariera din mijloc a hipodromului) a fost împodobită cu diverse monumente, inclusiv unobelisc monolitic, a cărui ridicare este descrisă în sculpturi în relief de la baza sa.
Hipodromul a avut o capacitate de 100.000 de locuri pentru spectatori. Pista de curse a hipodromului avea formă de U, iar Kathisma (loja împăratului) era situată la capătul estic al pistei. În Kathisma se ajungea direct dinMarele Palat printr-un pasaj pe care numai împăratul sau alți membri ai familiei imperiale îl puteau folosi.
Hipodromul a fost decorat cu numeroase statui de zei, împărați, animale și eroi, dintre care unele au fost lucrări celebre, cum ar fi cea a luiHeracle dinsecolul al IV-lea î.Hr. a sculptoruluiLysippos,Romulus șiRemus cu lupoaicaLupa sauColoana șerpuită dinsecolul al V-lea î.Hr.[6] PorțileCarceres aveaupatru statui de cai dincupru aurit deasupra, numite acum Caii Sfântului Marcu (Cavalli di San Marco). Origineagreacă sauromană exactă a cailor nu a fost niciodată determinată. Au fost furați în timpulCruciadei a patra din1204 și au fost montați pe fațadabazilicii Sfântul Marcu din Veneția. Pista a fost prevăzută cu alte statui dinbronz ale unor celebri călăreți și conducători de care, dar nicio statuie nu a supraviețuit. În cartea saDe Ceremoniis(d) (cartea a II-a, 15, 589), împăratulConstantin al VII-lea Porfirogenet a descris decorațiunile din hipodrom cu ocazia viziteisarazinilor sau a arabilor, menționând tapițeria purpurie și tapiseriile rare.[7] Conform luiHesychius din Milet, în acest loc a fost odată o statuie a zeițeiHecate.[8]
De-a lungul perioadei bizantine, Hipodromul a fost centrul vieții sociale a orașului. Sume uriașe au fost pariate pe cursele de care, inițial au participat câte patru echipe la aceste curse, fiecare sponsorizată financiar și susținută de unpartid politic diferit (Deme) dinSenatul Bizantin : Albaștrii (Venetoi; veneții), Verzii (Prasinoi; prasinii), Roșii (Rousioi; rousii) și Albii (Leukoi; leukii). Roșii (Rousioi) și Albii (Leukoi) și-au pierdut puterea treptat și au fost absorbiți de celelalte două facțiuni majore (Albaștrii și Verzii).
| Cultura bizantină |
|---|
 |
Un total de până la opt care (două care pe echipă), trase de câte patru cai, au concurat pe pista de curse a Hipodromului. Aceste curse nu au fost simple evenimente sportive, dar au oferit, de asemenea, unele dintre rarele ocazii în care împăratul și cetățenii obișnuiți s-au putut aduna într-un singur loc. Discuțiile politice au fost adesea purtate la Hipodrom, care putea fi accesat direct de împărat printr-un pasaj care lega Kathisma deMarele Palat din Constantinopol.
Rivalitățile sportive dintre Albaștri și Verzi au fost, uneori, și rivalități politice sau religioase și câteodată se transformau în revolte, care s-au transformat în războaie civile care au izbucnit în oraș între ei. Cea mai severă dintre acestea a fostrăscoala Nika din 532, în care aproximativ 30.000 de oameni au fost uciși de soldații luiBelisarie[9] și multe clădiri importante au fost distruse de răsculați, cum ar fi cea de-adoua Hagia Sofia din apropiere,catedrala bizantină. Actuala (a treia)Hagia Sofia a fost construită deIustinian I după înăbușirea răscoalei Nika.
Constantinopolul nu s-a mai recuperat niciodată după jefuirea sa în timpulcruciadei a patra și chiar dacăImperiul Bizantin a supraviețuit până în 1453, Hipodromul a devenit o ruină, jefuit de venețienii care au luat cei patru cai care au fost instalați pe fațadabazilicii Sfântul Marcu dinVeneția.[10] Otomanii, conduși de sultanulMahomed Cuceritorul, au preluat orașul în 1453 și l-au făcut capitalaImperiului Otoman. Aceștia însă nu erau interesați de cursele de care, iar Hipodromul a fost uitat treptat, cu toate că pe locul Hipodromului nu s-a construit nimic; dar hipodromul a fost folosit ca sursă de piatră de construcție.[11]
Hipodromul a fost folosit în diverse ocazii, ca de exemplu ceremonia fastuoasă decircumcizie a fiilor sultanuluiAhmed al III-lea. Înminiaturile otomane, Hipodromul este prezentat cu scaunele și monumentele sale încă intacte. Deși structurile nu mai există, Piața Sultanahmet de astăzi urmează în mare măsură planul și dimensiunile hipodromului acum dispărut.
.jpg)
Pentru a îmbunătăți imaginea noii sale capitale,Constantin cel Mare și succesorii săi, mai ales împăratulTeodosiu cel Mare, au adus opere de artă din tot imperiul pentru a o împodobi. Monumentele au fost amplasate în mijlocul Hipodromului, denumitspina. Printre aceste monumente se număra trepiedul de sacrificii dinPlataea, cunoscut acum sub numele de Coloana șerpuită,[12] sau Coloana șarpelui, monument care a fost ridicat inițial pentru a sărbătorivictoria grecilor asupra perșilor în timpulrăzboaielor medice din secolul al V-lea î.Hr. Constantin a ordonat mutarea trepiedului dinTemplul luiApollo dinDelphi și așezarea în mijlocul Hipodromului. Vârful a fost împodobit cu un vas din aur susținut de trei capete deșarpe, deși se pare că acesta nu a fost adus niciodată la Constantinopol. Cele trei capete de șarpe și treimea superioară a coloanei au fost distruse în 1700.[13] Părți din capete au fost recuperate și sunt expuse la Muzeul de Arheologie din Istanbul. Tot ce a mai rămas astăzi din trepiedul de laDelphi este baza sa, cunoscută sub numele de „Coloana șerpuită”.
Un alt împărat care a împodobit Hipodromul a fostTeodosiu cel Mare, care în 390[14] a adus unobelisc dinEgipt și l-a ridicat în interiorul pistei de curse. Sculptat dingranit roz, a fost inițial ridicat încomplexul Karnak dinLuxor în timpul domnieifaraonuluiTutmes al III-lea în jurul anului 1490 î.Hr. Teodosiu a poruncit ca obeliscul să fie tăiat în trei bucăți care au fost aduse la Constantinopol. Secțiunea superioară supraviețuiește și se află astăzi în locul unde Teodosiu a așezat-o, pe un piedestal demarmură. Obeliscul din granit cunoscut înlimba turcă caDikilitaș a supraviețuit aproape 3.500 de ani într-o stare uimitor de bună. Într-un detaliu al piedestalului care susține obeliscul se poate vedea Teodosie I care oferă lauri ai victoriei.[15][16]
În secolul al X-lea împăratulConstantin al VII-lea Porfirogenet a construit un alt obelisc în celălalt capăt al Hipodromului. Acesta a fost inițial acoperit cu plăci din bronz aurit, dar au fost furate de trupele latine în cruciada a patra.[3] Miezul din piatră al acestui monument a supraviețuit și este cunoscut sub numele de Obeliscul zidit sau coloana zidită.[17]
Șapte statui au fost ridicate pespina Hipodromului în cinstea lui Porphyrius, un legendar conducător de care de la începutul secolului al VI-lea, care a concurat pentru cele două echipe numite „Verzii” și „Albaștrii”. Niciuna dintre aceste statui nu a supraviețuit. Soclurile a două dintre ele au supraviețuit și sunt expuse în Muzeul Arheologic din Istanbul.
Zona se numește oficial Piața Sultan Ahmet. Este întreținută deGuvernul Turciei. Traseul vechii piste de curse a fost marcat cupavaj, deși pista istorică se găsește la aproximativ 2 m sub suprafața actuală. Monumentele supraviețuitoare dinspina (mijlocul Hipodromului), cele două obeliscuri și Coloana șerpuită, se găsesc acum într-o grădină amenajată.
Fântâna germană (sau „FântânaKaiser Wilhelm” în turcă:Alman Çeșmesi, în germană:Deutscher Brunnen) este ofântână cucupolăoctogonală înstil neobizantin, care a fost construită deGuvernul Germaniei în 1900 pentru a marca vizita împăratului german Wilhelm al II-lea la Istanbul în 1898. Aceasta se află la intrare nordică în zona Hipodromului, chiar în fațaMoscheii Albastre.
În 1855, Sir Charles Newton[18], arheologul englez care a excavat orașele antice Halicarnas (acumBodrum,Turcia) șiCaria (acum Cnidus,Grecia), a excavat maxilarul supraviețuitor al unui șarpe din Coloana șerpuită. Hipodromul a fost excavat de către directorul muzeelor arheologice din Istanbul, arheologul Rüstem Duyuran în 1950 și 1951.[19][20]
O porțiune din sub-structurile denumitesphendon (capătul curbat în formă deU) a devenit mai vizibilă în anii 1980, odată cu curățarea caselor din zonă. În 1993, o zonă din fața Moscheii Sultanahmet din apropiere (Moscheea Albastră) a fost nivelată cubuldozerul pentru a se construi o clădire publică, descoperindu-se astfel mai multe rânduri de scaune și câteva coloane ale Hipodromului. Investigațiile nu au mers mai departe, dar scaunele și coloanele au fost mutate și în prezent pot fi văzute în muzeele din Istanbul. Este posibil ca mult mai multe rămășițe ale Hipodromului să se afle încă sub parcul Sultanahmet.
Hipodromul a fost înfățișat pereversul bancnotelor de 500 delire turcești din 1953–1976.[21]
![Zidurile inferioare supraviețuitoare ale Sfendonei, tribuna curbată [22] [23]](/mt/?noimg=&dark=on&url=https%3a%2f%2fro.wikipedia.org%2fwiki%2fFi%25C8%2599ier%3aHippodrome_Sphendone_Constantinopel_March_2008panoc.jpg)
.jpg)
|title= (ajutor)
