Acest articol sau această secțiune arebibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vedereasusținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Hārūn al-Rashīd (n.17 martie763 sau februarie766 - d.24 martie809) a fost al cincilea și cel mai cunoscutcalif dinDinastia Abbasizilor. S-a născut înRayy, lângăTeheran, și a locuit înBagdad. În timpul domniei (786 - 809) a locuit înRakka, oraș pe malulEufratului. Domnia lui a fost o perioadă de avânt cultural, științific și religios, a fost fondatorul biblioteciiBayt al-Hikma (Casa Înțelepciunii).
A devenit un personaj legendar, unele din poveștile despre el fiind adevărate (de exemplu ceasul pe care l-a dăruit luiCarol cel Mare), altele, precum cele din1001 de nopți aleȘeherezadei, impreuna cu vizirul Djafar si spatarul Masrur, incognito noaptea pe ulitele Bagdadului fiind teoretic doar ficțiune.
Hārūn s-a născut în provinciaTeheran aIranului. A fost fiul luial-Mahdi, al treileacalifabbasid, și alal-Khayzuran, o fostă sclavă dinYemen, o femeie cu o puternică personalitate, care a influențat politica din timpul domniilor soțului ei și fiului ei, până în789, când a murit.
Hārūn a domnit începând din786, când avea 23 de ani. În796, a mutat curtea și guvernul laRakka, pe malulEufratului, unde a petrecut 12 ani din domnie. Mutarea a fost motivată de apropierea de frontieraBizanțului și de ușurința comunicațiilor cu celelalte orașe mari.
Primul său ministru (vizir) a fostYahya Barmakid, de origine persană, membru al familieiBarmakizilor, o familie foarte influentă. Yahya l-a ajutat pe Hārūn să obțină tronul și a fost un favorit al califului până în798, când a fost aruncat în închisoare și i s-a confiscat averea.
A numit în funcție miniștri pricepuți, care au îmbunătățit nivelul de trai al poporului. În timpul lui,Bagdadul a devenit cel mai frumos oraș din lume. Tributurile plătite de vasali au fost folosite la ridicarea de construcții, la sponsorizarea artelor și pentru luxul curții sale. A adus la curtea sa oameni de știință din alte țări.
A avut relații diplomatice cuChina și cuCarol cel Mare. Acestuia din urmă, într-un schimb de daruri, i-a trimis un ceas deosebit, care funcționa cu apă, marcând orele prin căderea unor bile de bronz într-un vas în timp ce niște figurine care reprezentau cavaleri ieșeau pe niște uși care se închideau în urma lor. Ceasul a făcut o impresie deosebită în Europa Occidentală.
A fost și un militar priceput. În798 a comandat o armată care a invadatImperiul Bizantin, condus atunci deîmpărăteasa Irina. După ce l-a învins pe faimosul generalNicetas, și-a condus oștirea până în apropiereaConstantinopolului, care a evitat cucerirea cu prețul unui tribut anual de 70.000 piese de aur.
Urmașul Irinei,Nicefor I Genikos, încetează plata tributului, ceea ce provoacă o nouă invazie arabo-persană condusă de Harun-al-Rashid, care se încheie prin restabilirea plății tributului anual.
În anul809, în timpul unei expediții de înăbușire a insurecției luiRafi ibn al-Laith dinKhorasan, Iran, a căzut bolnav și a murit. A fost înmormântat în palatul lui Hamid ibn Qahtabi, guvernatorul provincieiKhorasan din Iran, palatul fiind în prezent cunoscut ca Mashhad (locul martiriului).
