| Hațeg | |||
| Hátszeg Hötzing | |||
| — oraș — | |||
.JPG) Primăria orașului Hațeg | |||
| |||
  Hațeg Hațeg (România) | |||
| Coordonate:45°36′27″N 22°57′0″E ({{PAGENAME}}) / 45.60750°N 22.95000°E45.60750; 22.95000 | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Hunedoara | ||
| SIRUTA | 87576 | ||
| Atestare | [1] | ||
| Reședință | Hațeg[*] | ||
| Componență | Hațeg[*],Nălațvad,Silvașu de Jos,Silvașu de Sus | ||
| Guvernare | |||
| - Primar | Adrian-Emilian Pușcaș[*][2] (PNL, octombrie 2020) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 61,56 km² | ||
| Altitudine | 315 m.d.m. | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 8.793 locuitori | ||
| - Densitate | 157,33 loc./km² | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Prezență online | |||
| site web oficial GeoNames | |||
 | |||
 | |||
Modificădate / text  | |||
Hațeg (înmaghiarăHátszeg, îngermanăHötzing) este unoraș înjudețul Hunedoara,Transilvania,România, format din localitățile componente Hațeg (reședința) șiNălațvad, și din sateleSilvașu de Jos șiSilvașu de Sus.[3]Are o populație de 9.685 de locuitori. Orașul este centrul ținutului istoric și etnograficȚara Hațegului.
Fosilele găsite în zona Hațeg se întind pe peste 300 de milioane de ani din istoria geologică a Pământului, de la recife de corali tropicali și insule vulcanice înMarea Tethys, dinozauri, mamifere primitive, păsări și reptile zburătoare (cum ar fiHatzegopteryx, care a fost numit după regiune), de asemenea în perioada cretacică exista șiInsula Hațeg unde trăiamagyarosaurus dacus un gen de dinozaursauropod pitic.
Prima mențiune aȚării Hațegului (Terra Harszoc) apare înDiploma Ioaniților din anul1247. În1276 aflăm de un nobil hațegan, numitComes de Haczak. Un altnobil,Nicolaus de Hatzak, este atestat la1317. Alte atestări:Hatzag (1349),villa Hatzak (1360),civitas Hachzak (1366),Hathzak (1380).[4]
Numele poate veni din maghiară, de lahat-szék, adică „șase scaune de judecată”, înțeles ca „districtul celor șase scaune”, ori de lahát-szeg, „cetatea de pe vârful din spate”.[5]
O altă ipoteză:harszoc ar veni de la cuvântulhârs, care în limbacumană înseamnă „urs”.[6]
Rezervația Hațeg-Slivuț este primul loc din România, unde zimbrul european a reapărut. Acest lucru s-a întâmplat în 12 noiembrie 1958, atunci când o pereche de zimbri a fost adusă din Polonia. Atunci a fost demarată acțiunea de refacere a acestui fond faunistic prețios al pădurilor din Munții Carpați, munți ce adăposteau odinioară numeroase turme de zimbri.
Indiferent de sezonul în care ne aflăm, o plimbare prin Pădurea Slivuț, din apropierea orașului Hațeg, transformă o zi monotonă, într-una în care poți se te deconectezi, alături de familie sau prieteni, de cotidian și de agitația urbei.
Din drumul național, poți să ajungi aproape de poarta de intrare în Rezervația de zimbri, cu mașina, într-un cadru natural, unde drumul șerpuiește printre copacii care se înalță falnici de-o parte și de alta a căii de acces.
Vizitați Rezervația de zimbri Slivuț, unul dintre cele mai importante obiective turistice din Hațeg și Țara Hațegului!
După ce i-a cucerit pe daci, având acum acces la minele de aur din Apuseni, deci cu o situație financiară incomparabil mai bună decât anterior cuceririi provinciei, împăratul Traian a avut ambiția să construiască, în partea de vest a Țări Hațegului, capitala Daciei romane, ColoniaUlpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa.
Orașul era locuit de aproximativ 30.000 de persoane. Zidurile cetății („intra muros”) cuprindeau în interior și apărau un oraș cu o întindere pe 33 de hectare. Pe alte aproximativ 80 de hectare, în exteriorul zidurilor, romanii au ridicat case și monumente publice, dar și morminte.
Multe dintre ruine se regăsesc, astăzi, în curțile hațeganilor, în grădinile sau pe câmpurile lor, actualul sat Sarmizegetusa suprapunându-se peste vechea așezare romană.
În imediata vecinătate se află șiMuzeul de Arheologie Sarmizegetusa, unde puteți admira o serie de impresionante colecții de arheologie romană. Clădirea ce adăpostește astăzi muzeul datează de la începutul secolului XX și a fost han.
Vizitați Ulpia Traiana Sarmizegetusa, unul dintre cele mai importante obiective turistice din Hațeg și Țara Hațegului!
Muzeul Satului Hațegan se află în satul Peșteana și este adăpostit într-o casă ce are aproxinativ 120 de ani și a aparținut unor oameni mai înstăriți, care s-au prăpădit, rând pe rând.
Astăzi, casa veche cu fântână la poartă, care s-ar fi prăbușit dacă localnicul Anton Socaci n-ar fi luat-o în grijă, este o mică bijuterie a satului de altădată.
Muzeul satului hațegan cuprinde trei încăperi în care Anton Socaci a adunat obiectele casnice, uneltele, sculele și bună parte dintre utilajele agricole pe care le avea o gospodărie de rând.
Aici, sunt păstrate clopote pentru vite, aduse din Elveția, lămpi din zona Austriei, dar și o lampă rusească, Petromax, alături de arme preistorice, inclusiv pietre cioplite care erau folosite de oamenii preistorici pentru a lovi de la distanță animale mici.
Acestea sunt doar câteva din locurile extrem de interesante și pline de istorie care pot fi vazute in Țara Hațegului. Multe obiective, așadar, de vizitat in Hațeg, nu doar biserici. In general, România nu este doar o țară plină de biserici, ci o țară complexă, interesantă, cu tradiții care precedă creștinizarea oamenilor și care incă se mențin astazi.
.JPG)
Orașul Hațeg a fost un important punct strategic și comercial înTransilvania medievală. Cele mai vechi biserici din oraș sunt Biserica Sfânta Treime (biserica luiBob) și biserica Sfântul Nicolae.
În anul1516, când „pop Filip ot Hațag” inciza o inscripție slavonă pe soclul altarului bisericii mitropolitane din Feleac, aceasta deservea deja obștea românească locală. Cândva în cursul secolului al XVII –lea, în locul acelui edificiu a fost ridicată, la marginea târgului, înspre actualul satGeneral Berthelot, o biserică de lemn, in care slujeau, în1681, preoții Gheorghe, Mihai, Gheorghe și Găină; transferată în posesia uniților după1701, aceasta apare menționată peharta iosefină a Transilvaniei (1769-1773). La o dată neprecizabilă, în paralel cu aceasta s-a ridicat încă un edificiu, tot din bârne, în cimitirul vechi din hotarul nordic al localitătii menționat si el în izvorul cartografic austriac citat; pe unLiturghier (București, 1728), păstrat laSilvașu de Jos, este însemnat: „Această Sfântă Liturghie iaste a sfintei beserici acei din deal a Hațegului, Matei Șora paroh, 1807”. Cu refacerile de rigoare, ea a supraviețuit până în jurul anului1824, când a fost dezasamblată și mutată în satul hațeganBalomir; un fragment de coloană romană, provenită, potrivit tradiției locale, de la masa prestolului, îi marca poziționarea. Ușile împărătești, împodobite de „popa Simion Zugrav” dinPitești în anul1777, și câteva icoane valoroase, purtând semnătura lui „Vasile Theodorovici, malăr, 1828”, au fost transferate la noul edificiu de zid, registrul prăznicarelor fusese mutat laGalați, iar friza profeților și cea a apostolilor laȘerel. În contextul marilor tulburări confesionale de la începutul secolului al XVIII-lea, dată fiind opoziția preoțimii hațegane față de unirea cuBiserica Romei, trebuie să fi apărut și celălalt lăcaș de cult, tot din lemn, aparținător obștii ortodoxe a târgului. Într-adevăr, pe harta iosefină, în partea centrală a localității, este menționat încă un edificiu, din păcate, nu se poate preciza dacă este înaintașul bisericii ortodoxe actuale sau al celei reformate. În tabelele conscripțiilor epocii moderne, aceste lăcașuri de cult apar deja bine individualizate, anume unite în anii1733 și1750 și separate confesional la1761-1762; între anii1782 și1795, cea unită a revenit „greco-răsăritenilor”.
Continuatoarele acestora au fost două edificii de zid, situate, la mică distanță una de cealaltă, în apropierea pieței centrale a Hațegului. Prima în ordine cronologică este biserica „Sfântul Ierarh Nicolae”, înscrisă pe lista monumentelor istorice românești (HD-II-m-B-03327). Lăcașul, renovat în anii1980 - 1982 după o inscripție pe zidul exterior al altarului în dreapta porții de intrare - și1990-1991, este compus dintr-unaltar semicircular nedecroșat, o navă dreptunghiulară spațioasă, compartimentată înnaos șipronaos, și un turn clopotniță zvelt, cu fleșă ascuțită. Biserica a fost construită între anii1821 și1828, în timpul păstoririi preotului Ioan Maximilian, cu sprijinul a doi căpitani sârbi de la Regimentul grăniceresc din Hațeg, deservind până în prezent, fără întrerupere, obștea ortodoxă a orașului, conscripția din anii1829-1831 o menționează ca atare. Lăcașul, renovat ultima oară în1998, este acoperit integral cutablă. Decorul iconografic inițial, executat în1928 de Ilie Chidu dinSibiu, a fost reînnoit în1980 de pictorul Petru Iacobescu dinTimișoara, restaurareafrescei s-a făcut în anii1994-1995.
.JPG)
Celălalt lăcaș de cult, cu hramul „Sfânta Treime”, a fost construit între anii1824-1829, în timpul păstoririi vicarului unit Iovian Nobili, cu sprijinul financiar al episcopuluiIoan Bob al Blajului; târnosirea s-a făcut în1834, iar resfințirea în1970. Pereții edificiului înscriu planul dreptunghiular, cu absida semicirculară nedecroșată. Nava spațioasă, supraînălțată printr-o clopotniță scundă, cu un coif de factură barocă, este precedată de un pridvor închis de zid, cu două turnulețe, adosat în anul1984; împodobită mural în tehnica „tempera” în1986, tinda a fost repictată în anul2007 de Camelia Cibian și Antonie Susan dinDeva. În anul1901, tabla a luat locul șiței clasice; tot atunci, pereții exteriori au fost văruiți, iar cei interiori acoperiți cu un bogat decor iconografic, reînnoit, în tehnica „frescă” în1970, de pictorul Constantin Mihăiescu. Lăcașul este menționat, ca unit, în tabelele conscripției din anii1829-1831. Reînființată după1989, parohia greco-catolică actuală este deservită liturgic de biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” construită în anul2002[7].
Credincioșii romano-catolici au la dispoziție biserica cu hramul „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul"; a fost construită în anul1745 și renovată în anul1893 de către baronulFranz Nopcsa, care este înmormântat în una din criptele bisericii. Etnicii maghiari de confesiunereformată folosesc o altă biserică trecută pe lista monumentelor istorice (HD-II-m-B-03329). Doar la nivelul secolului al XVII-lea există date despre preoții reformați de la Hațeg. În același timp, istoria bisericii în sine (lăcașului) a rămas ascunsă. Abia în anul1767, se poate înregistra un document care localizează precis biserica reformată în topografia târgului. Ni se scrie acolo că ea era amplasată pe platea Futo utza, fine septentrionalis (pe ulița „Futo” = „Alergătoare”, la capătul nordic). Din acel moment datele devin ceva mai numeroase. Important este faptul că o refacere de la sfârșitul secolului al XIX-lea a păstrat un plan-releveu (datat 1893). De acolo se poate înțelege că nava (16,80 x 10,50 m) și-a conservat cel puțin fundațiile. Turnul-clopotniță ar putea fi și el suspectat de moșteniri medievale, nu însă și zona corului (altarului), care a fost radical refăcut, în funcție de noile necesități ale cultului reformat. Cu prilejul șantierului din secolul al XIX-lea a fost instalată o placă pe turnul-clopotniță care afirmă datarea bisericii în secolul al XIV-lea[8]. În volumul 1 al Enciclopediei României interbelice a lui D. Gusti este notat la capitolul Istoria României că în biserica maghiară reformată a fost instituită, în sec. XVI, în Hațeg - ca în alte orașe din Transilvania - o școală pe lângă biserică, încă catolică ori deja reformată, în clădirea bisericii or undeva pe raza triunghiului celor două actuale case parohiale cu Grădinița de Copii de pe strada Bisericilor.
Componența etnică a orașului Hațeg
Români (90,88%)
Alte etnii (1,51%)
Necunoscută (7,61%)
Componența confesională a orașului Hațeg
Ortodocși (73,99%)
Baptiști (7,43%)
Penticostali (5,21%)
Greco-catolici (1,63%)
Romano-catolici (1,31%)
Alte religii (1,96%)
Necunoscută (8,48%)
Conformrecensământului efectuat în 2021, populația orașului Hațeg se ridică la 8.793 de locuitori, în scădere față derecensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 9.685 de locuitori.[9] Majoritatea locuitorilor suntromâni (90,88%), iar pentru 7,61% nu se cunoaște apartenența etnică.[10] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor suntortodocși (73,99%), cu minorități debaptiști (7,43%),penticostali (5,21%),greco-catolici (1,63%) șiromano-catolici (1,31%), iar pentru 8,48% nu se cunoaște apartenența confesională.[11]
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Orașul Hațeg este administrat de un primar și un consiliu local compus din 17 consilieri. Primarul,Adrian-Emilian Pușcaș[*], de laPartidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cualegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[12]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 6 | |||||||
| Partidul Național Liberal | 5 | |||||||
| Alianța pentru Unirea Românilor | 3 | |||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 3 | |||||||
Hațeg se află în jurisdicția Regionalei Drumuri și Poduri Timișoara (European 79 & DN 68). Agenția Națională de Administrare Fiscală Hațeg se află sub autoritatea recunoscută pentru Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Timișoara. Localitatea Hațeg se află la 7 km de stația Subcetate plasată pe magistrala custodiată sub jurisdicția Regionalei de Căi Ferate Timișoara. Fondurile europene privitoare la Hațeg sunt accesate prin proiecte validate sub autoritatea Agenției pentru Dezvoltare Regională Vest, cu sediul oficial în Timișoara. Ocolul Silvic Hațeg (Munții Retezat) se află în jurisdicția recunoscută pentru Garda Forestieră Timișoara. Oficiul Poștal HAȚEG funcționează sub autoritatea Direcției Regionale de Poștă Timișoara. Televiziunea regională, pentru Hațeg, este TVR - Timișoara.
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
.JPG)
_(2).JPG)
.jpg)
.JPG)
.JPG)
Materiale media legate deHațeg laWikimedia CommonsLocalități care au aparținut până în 1851 deRegimentul I de Graniță de la Orlat | ||
|---|---|---|
| Compania I-a |  | |
| Compania a II-a | ||
| Compania a III-a | ||
| Compania a IV-a | ||
| Compania a V-a | ||
| Compania a VI-a | ||
| Compania a VII-a | ||
| Compania a VIII-a | ||
| Compania a IX-a | ||
| Compania a X-a | ||
| Compania a XI-a | ||
| Compania a XII-a | Dumbrăvița (fost Țânțari) •Tohanu Vechi | |
Localități militarizate parțial sau total (cele cu text aldin), dupăJ.H.Benigni,Satistische Skizze der Siebenbürgischen Militärgrenze, Hermannstadt, 1834, p.X. | ||
Subdiviziunile administrative alejudețului Hunedoara | ||
|---|---|---|
| Reședința | Deva(61.123 loc.) | |
| Municipii | ||
| Orașe | ||
| Comune | Baia de Criș · Balșa · Bănița · Baru · Băcia · Băița · Bătrâna · Beriu · Blăjeni · Boșorod · Brănișca · Bretea Română · Buceș · Bucureșci · Bulzeștii de Sus · Bunila · Burjuc · Cerbăl · Certeju de Sus · Cârjiți · Crișcior · Densuș · Dobra · General Berthelot · Ghelari · Gurasada · Hărău · Ilia · Lăpugiu de Jos · Lelese · Lunca Cernii de Jos · Luncoiu de Jos · Mărtinești · Orăștioara de Sus · Pestișu Mic · Pui · Rapoltu Mare · Răchitova · Ribița · Râu de Mori · Romos · Sarmizegetusa · Sălașu de Sus · Sântămăria-Orlea · Șoimuș · Teliucu Inferior · Tomești · Toplița · Totești · Turdaș · Vața de Jos · Vălișoara · Vețel · Vorța · Zam | |
| Sate | ||
OrașulHațeg,județul Hunedoara | ||
|---|---|---|
| Localitate de reședință | | |
| Sate componente | ||
| Monumente istorice | Castelul Nalatzi-Fay din Nălațvad -Biserica Sfânta Treime a Mănăstirii Prislop din Silvașu de Sus -Biserica Sfântul Nicolae din Hațeg -Biserica reformată din Hațeg -Biserica romano-catolică din Hațeg -Biserica românească din Nălațvad -Colegiul Național I.C. Brătianu din Hațeg -Centrul istoric al orașului Hațeg -Hotel Ferdinand din Hațeg-Sinagoga din Hațeg -Școala generală Ovid Densușianu din Hațeg | |
| Rezervații naturale | ||
