Angajat în evenimentele politice ale timpului său, a fost ales în conducereaComunei din Paris din anul1871. Viața lui coincide cu o perioadă deosebit de furtunoasă din istoriaFranței: întoarcerea pe tron aBourbonilor după căderea luiNapoleon, Revoluția din iulie1830, Revoluția din1848, a II-a Republică, al II-lea Imperiu,Comuna din Paris și, în fine, cea de-a III-a Republică. În ciuda convingerilor sale republicane, Courbet nu este legat de niciun regim politic al Franței secolului al XIX-lea, rămânând fidel, cum avea să spună el însuși, „regimului libertății.”
Jean Désiré Gustave Courbet s-a născut la 10 iunie 1819 la Ornans, un sat din regiuneaFranche-Comté, la poalele masivuluiJura, nu departe de granița cuElveția. Familia Courbet făcea parte din mica burghezie, tatăl artistului, Régis Courbet, era proprietar de pământ. Gustave a fost foarte legat de bunicul său, Jean-Antoine Oudot, care i-a insuflat idealurile republicane.
La vârsta de doisprezece ani urmează micul seminar din Ornans, unde învață tehnica desenului de la un fost elev al luiJean Antoine Gros (1771-1835). Șase ani mai târziu, învață pictura la cursurile Colegiului Regal dinBesançon. La sosirea lui înParis pentru a studiaDreptul, în anul 1839, ia contact cu pictori caEugène Delacroix șiJean Auguste Ingres, se interesează însă mai mult de creația luiThéodore Géricault. Se decide repede și irevocabil să devină pictor și, începând din anul 1840, se dedică tot mai mult studiilor sale de pictură. Se înscrie la cursul pictoruluiacademicCharles Steuben, frecventează și câteva academii așa zise independente, pentru a putea lucra după model, studiază laMuzeul Louvre maeștrii picturii spaniole, venețiene și olandeze. Îi admiră în special pe olandezi - peRembrandt van Rijn și peFrans Hals - iar în1847 face chiar o călătorie înOlanda pentru a cunoaște mai bine pictura olandeză.
În anul 1844, reușește să expună pentru prima dată un tablou la Salonul dinParis. În 1845 și 1846 expune din nou câte un tablou, în schimb, în 1847 toate picturile pe care le-a trimis au fost refuzate. În acest timp întreține legături strânse cu teoreticianul socialistPierre-Joseph Proudhon, cu poetulCharles Beaudelaire - căruia îi face și un portret -, și cu scriitorulJules Champfleury, teoretician alrealismului înliteratură șiartă.
Courbet este adept al revoluției din februarie 1848 , dar nu ia parte activ la ea. Se folosește însă de prilejul oferit de desființarea comisiei de acceptare a Salonului și expune peste zece tablouri. În anul următor, Courbet repurtează primul său succes adevărat la Salon, când juriul, reînființat, îi acceptă șapte lucrări prezentate. Statul francez achiziționează tabloul său intitulatO după-amiază la Ornans, și Courbet este distins cu o medalie. Aceasta îi asigură de aici încolo dreptul de a expune la Salon fără a prezenta lucrările comisiei de selecție.
O înmormântare la Ornans, 1849-1850 - Musée d'Orsay, Paris
Anii 1849 și 1850 îi petrece la Ornans. Lucrează la compozițiaO înmormântare la Ornans, dedicată amintirii bunicului său, decedat cu un an în urmă. Tabloul expus la Salon provoacă scandal. Courbet este declarat pictorsocialist căruia îi place urâțenia. După trei ani, ținta atacurilor criticii este un alt tablou,Baigneuses. Apare însă un tânăr colecționar, Alfred Bruyas, care descoperă cu entuziasm picturile lui Courbet și decide să le cumpere în mare cantitate. Pictorul petrece în casa acestuia dinMontpellier câteva luni din vara anului1854, timp în care pictează tabloulÎntâlnirea - Bonjour, Monsieur Courbet. Pleacă apoi laPalavas, pe malulMării Mediterane, unde pictează câteva tablouri cu tematică marină.
În 1855, la Expoziția Universală, Courbet prezintă unsprezece tablouri în grupul pictorilor reprezentând Franța. Juriul nu i-a acceptat însă unele din tablourile prezentate; atunci Courbet, cu sprjinul material al lui Bruyas, ridică în apropierea expoziției propriul său pavilion, denumit"Le Réalisme", unde expune circa patruzeci de tablouri. Acest act de independență nu a avut totuși un ecou tocmai favorabil în lumea artistică.
Fumătorul de pipă Autoportret, 1849 - Musée Fabre, Montpellier
Courbet pictează în tot cursul vieții sale multeautoportrete, caracterizate printr-o extraordinară diversitate. Artistul apare în ipostaze diferite: tânărdandy cu privire provocatoare (Courbet cu câine negru, 1844), tânăr artist visător (Bărbat cu centură de piele, 1846), fumător de pipă, rănit în duel, muzicant etc. Prin autoportretele sale, el dă de înțeles că el nu este ceea ce consideră alții că ar fi, că el nu poate fi simplificat ca o persoană sau alta, fiindcă în el se regăsesc personaje diferite.
În 1857, tabloulDomnișoarele de pe malul Senei expus la Salon declanșează din nou critici aspre. În schimb, pictorul se bucură de mult succes înGermania, participă la numeroase expoziții înBelgia șiOlanda.
În 1863, Courbet pleacă pentru un timp laSaintes, unde se întâlnește cuJean-Baptiste Corot, care dorea să picteze în aceeași regiune. Courbet pictează teme foarte variate: portrete, peisaje, etc.
La18 martie1871, după înfrângerea Franței în războiul cuPrusia și sfârșitul celui de-al II-lea Imperiu, începe să funcționeze guvernul revoluționar alComunei din Paris, care durează până la27 mai1871. În septembrie 1870, Courbet este ales președinte al Uniunii Artiștilor. În competența sa intră și muzeele din Paris și protecția monumentelor. În timpul Comunei este ales deputat al poporului. După înăbușirea Comunei, Courbet este arestat și acuzat că ar fi inițiat dărâmareaColoanei Vêndome. Este condamnat la șase luni de închisoare. După eliberare, emigrează în Elveția, stabilindu-se în localitateaLa Tour-de-Peilz de pe malullacului Geneva.
Courbet nu se mai întoarce în Franța niciodată. Încearcă, fără succes, să-și salveze bunurile și tablourile, care sunt risipite treptat, fiind vândute pe prețuri derizorii. În tot cursul anului 1877 starea sănătății lui Courbet se deteriorează continuu. Moare la 31 decembrie, răpus de o boală deinimă și deficat, boală de care suferea încă din 1873.
Cioplitorii de piatră, 1849 - Gemäldegalerie, Dresda
%2c_Paris%2c_Petit_Palais.jpg)
.jpg)
%2c_cast_stone%2c_plaster%2c_176_x_138_x_70_cm_(69.2_x_54.5_x_27.5_in)%2c_Armory_Show_postcard.jpg)
.jpg)
