Movatterモバイル変換


[0]ホーム

URL:


Sari la conținut
Wikipediaenciclopedia liberă
Căutare

Groenlanda

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice,sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsescnotele de subsol.
Puteți ajuta introducândcitări mai precise ale surselor.
Groenlanda
Kalaallit Nunaat
Grønland
Groenlanda
Kalaallit Nunaat (groenlandeză)
Drapelul Groenlandei[*]​Stema Groenlandei[*]​
Drapelul Groenlandei[*]Stema Groenlandei[*]
Imnul naționalNunarput utoqqarsuanngoravit
(Țara noastra care a devenit astfel veche)
Nuna asiilasooq⁠(d)
(Țară de marea lungime)
Geografie
Suprafață 
 - totală2.166.086 km²
Apă (%)81,1
Cel mai înalt punctGunnbjørn Fjeld[*][[Gunnbjørn Fjeld (tallest mountain in Greenland)|​]] (3.694 m)Modificați la Wikidata
VeciniCanada[2]
Nunavut
Islanda
NorvegiaModificați la Wikidata
Fus orarUTC -4 la 0
Populație
Populație 
 - Recensământ 55,877 (locul 214)
Densitate0,026 loc/km²
Limbi oficialegroenlandeză șidaneză
Guvernare
Sistem politicteritoriu autonom (Danemarca)
Prime Minister of Greenland⁠(d)Jens-Frederik Nielsen[*]Modificați la Wikidata
LegislativInatsisartut⁠(d)Modificați la Wikidata
CapitalaNuuk
IstorieModificați la Wikidata
FormareAutonomieModificați la Wikidata
Economie
PIB (PPC)2001
 - Pe cap de locuitor$20.000
PIB (nominal)2001
 - Total3.235.816.195 $[4]Modificați la Wikidata
Monedăcoroană daneză (DKK)
Coduri și identificatori
Prefix telefonic299
ISO 3166-2GLModificați la Wikidata
Domeniu Internet.gl
Prezență online
site web oficial
Modificădate / text Consultați documentația formatului

Groenlanda (îngroenlandezăKalaallit Nunaat,pronunțat [kalaːɬːitnʉnaːt]; îndanezăGrønland,pronunțat [ˈkʁɶnˌlænˀ]) este unteritoriu autonom[a] în cadrulRegatului Danemarcei⁠(d).[7][8] Este cea mai întinsă dintre cele trei părți constituente ale regatului; celelalte două suntDanemarca metropolitană șiInsulele Feroe. Cetățenii tuturor acestor teritorii au deplinăcetățenie daneză. Groenlanda este unul dintrețările și teritoriile de peste mări aleUniunii Europene.[9] Capitala și cel mai mare oraș al Groenlandei esteNuuk.[9] Groenlanda se află întreOceanele Arctic șiAtlantic, la est deArhipelagul Arctic Canadian. Estecea mai mare insulă din lume,[b] și este locul unde se află cel mai nordic punct de uscat dinlumeInsula Kaffeklubben în largul coastei nordice alecelui mai nordic punct de pe uscat pe un teritoriu necontestat⁠(d);[c]Capul Morris Jesup⁠(d) de pe insula principală a fost considerat a fi acest extrem nordic până în anii 1960. Din punct de vedereeconomic, Groenlanda se bazează mult pe ajutoare financiare de laDanemarca, care se ridică până la circa jumătate din venitul public total alteritoriului.

Deșiparte a continentuluiAmerica de Nord, Groenlanda este asociatăpolitic șicultural cu regateleeuropene aleNorvegiei șiDanemarcei de peste un mileniu, începând cu anul 986.[11] Groenlanda a fost locuită intermitent de peste 4500 de ani de cătrepopoarele circumpolare⁠(d) ai căror strămoși au migrat acolo dinCanada de astăzi.[12][13]Vikingii dinNorvegia aucolonizatsudul nelocuit al Groenlandei⁠(d) începând cu secolul al X-lea (după ce anteriorcolonizaseră Islanda⁠(d)), iar urmașii lor au trăit în Groenlanda 400 de ani înainte de a dispărea pe la sfârșitul secolul al XV-lea. În secolul al XIII-lea au sositinuiții.

La începutul secolului al XVII-lea, exploratoriidano-norvegieni au ajuns din nou în Groenlanda, și au găsit așezările mai vechi dispărute, și au restabilit o prezență scandinavă permanentă pe insulă. CândDanemarca șiNorvegia s-au separat în 1814, Groenlanda a fost transferată de la coroana norvegiană la cea daneză.Constituția Danemarcei din 1953 a desființat statutul de colonie al insulei, și a integrat Groenlanda pe deplin în statul danez. În urmareferendumului pentru autonomia Groenlandei din 1979⁠(d),Danemarca a acordat Groenlandeiautonomie⁠(d); înreferendumul pentru autoguvernarea Groenlandei din 2008⁠(d), groenlandezii au votat în favoarea Legii Autoguvernării, care a transferat mai multe atribuții de la guvernul danez laNaalakkersuisut⁠(d) (guvernul groenlandez local).[14] În această structură, Groenlanda a preluat treptat responsabilitatea pentru mai multe servicii și arii de competență guvernamentale. Guvernul danez păstrează în continuare controlul asupra cetățeniei, politicii monetare, politicilor de securitate și afacerilor externe. Din cauza topirii ghețurilor în contextulîncălzirii globale, a abundenței de bogății minerale și din cauza poziției strategice întreEuropa,America de Nord șizona arctică, Groenlanda este de interes pentrumarile puteri.

Cei mai mulți locuitori ai Groenlandei sunt inuiți.[15] Populația este concentrată mai ales pe coasta de sud-vest, sub puternica influență a factorilor climatici și geografici, iar restul insulei este rarefiat populat. Cu o populație de 56.583 de locuitori (2022),[16] Groenlanda estecea mai rarefiat populată regiune din lume.[17] Groenlanda este o societate progresistă din punct de vedere social, ca șiDanemarca propriu-zisă;educația șiserviciile sanitare suntgratuite, iardrepturile persoanelor LGBT⁠(d) sunt printre cele mai larg acceptate din lume. 67% dinenergia sa electrică provine din surse regenerabile, în special dinenergie hidroelectrică.[18]

Geografie

[modificare |modificare sursă]
Articol principal:Geografia Groenlandei

Este un teritoriu insular în nordulOceanului Atlantic situat întreOceanul Atlantic șiOceanul Arctic, format dininsula cu același nume (cea mai mare insulă de peglob urmată deNoua Guinee) și o mulțime de insule și insulițe din apropiere. Este locuit deeschimoși șieuropeni, fiind administrat deDanemarca.

Pe lângăcapitalaNuuk, alte orașe sunt: Sisimiut/Holsteinsborg (4900 locuitori), Ilulissat/Jakobshavn (4200 locuitori), Maniitsooq/Sukkertoppen (3135 locuitori).

Relieful insulei este de podiș și de munte (cea mai mare parte fiind acoperită de straturi groase de gheață). Clima este arctică, iar vegetația săracă.

Istorie

[modificare |modificare sursă]
Articol principal:Istoria Groenlandei

Nu se știe prea mult despre perioada exactă a primelor așezări inuite.

În ceea ce privește aventuravikingilor din 1000 d.Hr, aceasta a fost facilitată deperioada caldă medievală, astfel încâtdrakkarele, bărcile scandinave agile, au putut naviga mările de nord protejate de numeroase accidente atmosferice și au putut ajunge la"pământul verde" (Grønland).

În epopeile nordice, se spune căEiríkur Rauði (Erik cel Roșu) a fost exilat dinIslanda pentru omicid. El, împreună cu familia sa și câțivasclavi, a plecat cu navele către un ținut pe care se zvonea că s-ar fi aflat către nord-vest. El a ajuns pe insulă și a fondatcolonia din Groenlanda; aceasta s-a extins destul de repede. Deci, primii coloniști au fostislandezi, și s-au stabilit pe vârful de sud-vest al insulei, unde au prosperat timp de secole.

Papa Pascal al II-lea este creditat cu denumirea de primul episcop al Groenlandei și alTerranovei. A fost, deci, și primul episcop alAmericii și a trăit aproximativ patru secole înainte deCristofor Columb[19].

In jurul anului 1450 au început să scadă temperaturile, dând startul la ceea ce este cunoscut sub numele demica eră glaciară: multe meleaguri din Groenlanda au fost abandonate și chiar Islanda era cât pe ce să sucombe.Oasele găsite din această perioadă arată o puternicămalnutriție. Mica eră glaciară a forțatvikingii să abandoneze Groenlanda și ultimul eveniment scris este o nuntă care s-a ținut pe data de 16 septembrie 1408 înbiserica dinHvalsey. Doar fundațiile bisericii reamintesc și astăzi de viața rurală avikingilor.

Mai târziuDanemarca-Norvegia a revendicat teritoriul și, după mai multe secole de nici un contact dintrevikingii din Groenlanda șiscandinavii, s-a răspândit teama că păgânii s-au întors, așa că s-a organizat în 1721 o expediție misionară pentru a restauracreștinismul în insulă. Cu toate acestea, din moment că nu a fost găsit nici unviking în Groenlanda,Danemarca-Norvegia a început să botezenativiiinuiți groenlandezi și a fondat colonii decomercializare de-a lungul coastei, ca parte a aspirațiilor sale de putere colonială.

În 1814, atunci cândNorvegia a fost separată deDanemarca dupărăzboaiele napoleoniene, coloniile, inclusiv Groenlanda, au rămas sub controlul Danemarcei. În timpul celui deal Doilea Război Mondial, Groenlanda s-a detatașat deDanemarca (atunci sub ocupațiaGermaniei), atât din punct de vedereeconomic cât șisocial, și s-a apropiat deStatele Unite și deCanada. După război, insula a revenit sub controlul Danemarcei și, în 1953, statutul colonial a fost transformat în cel al unuiAmt de peste mări. În 1985, Groenlanda, în urma unui referendum, a părăsitComunitatea Europeană, la care s-a unit în 1973 ca parte a Danemarcei. De asemenea s-au început negocierile pentruindependența deplină a insulei.

Există încă o dispută teritorială cuCanada asupra suveranității peinsula Hans.

La data de 26noiembrie 2008, s-a ținut un referendum înDanemarca privind autodeterminarea insulei, cu o pondere de 75,5% în favoare.

Prin această reformă s-a revizuit statutul de autonomie, potrivit căreia, din 21iunie2009, Groenlanda are capacitatea de a se auto-guverna și are gestionarea autonomă a resurselor sale naturale (Groenlanda este deosebit de bogată depetrol,gaze naturale,diamante,aur,uraniu șiplumb). A fost recunoscută groenlandeza ca limbă oficială (variantă alimbilor eschimo-aleute), precum și capacitatea de a avea un corp de poliție propriu. Groenlanda are, de asemenea, o administrare autonomă de posturi și emisiuni de timbre poștale, dar nu are propriamonedă. De fapt, începând cu 21 iunie 2009 Groenlanda este un stat federalizat, aproape independent, cu excepția politicii externe, politica de securitate și politica monetară.

Groenlanda, deja ieșită din Comunitatea Europeană în 1982 printr-un referendum, are o economie bazată în principal pe turism și pescuit, dar 30% dinPIB provine din subvenții dinDanemarca.

Politică

[modificare |modificare sursă]
Articol principal:Politica Groenlandei

Groenlanda este condusă de cătremonarhul Danemarcei, actualmenteFrederic al X-lea al Danemarcei. Guvernul danez, condus de regină, numește unRigsombudsmand ("Înalt comisar") care reprezintă guvernul și monarhia daneze.

Groenlanda are un parlament compus din 31 de membri, numiți în urma alegerilor generale. Șeful de guvern este primul-ministru, care este de obicei liderul partidului majoritar din Parlament. Actualul prim ministru esteHans Enoksen⁠(d).

Groenlanda nu este parte aUniunii Europene (a părăsit în 1985 predecesorul UE,Comunitatea Europeană), deșiDanemarca este stat membru al UE.

Economie

[modificare |modificare sursă]
Articol principal:Economia Groenlandei

Astăzi Groenlanda este critic dependentă de exporturi de pescuit și de pește. Industria de pescuit creveți este de departe cel mai mare venit salarial. Compania petrolieră de statNUNAOIL a fost creată cu scopul de a contribui la dezvoltarea industriei de hidrocarburi în Groenlanda. Compania de stat Nunamineral a fost lansată pe Bursa dinCopenhaga pentru a ridica mai multcapital și pentru a crește producția deaur. Extracția minereurilor de rubin a început în 2007. Alte minerale sunt exploatate în funcție de prețurile care sunt în creștere. Acestea includuraniu,aluminiu,nichel,platină,wolfran,titan șicupru. Sectorul public, inclusiv întreprinderile de stat și municipalități, joacă un rol dominant îneconomia din Groenlanda. Aproximativ jumătate din veniturile guvernului provin din subvenții de la guvernul danez, un supliment important laprodusul intern brut (PIB).Produsul intern brut pe cap de locuitor este echivalent cu cel al mediei economiilor înEuropa. Groenlanda a suferit o contracție economică la începutul anilor 1990, dar din 1993 economia s-a îmbunătățit. The Greenland Home Rule Government (GHRG), a urmat o politică fiscală austeră, deoarece la sfârșitul anilor 1980, a ajutat la crearea de excedente in bugetul public și o inflație scăzută. Mai recent, noi surse promițătoare de rubin au fost descoperite pentru a aduce și o noua industrie de export în țară.

Demografie

[modificare |modificare sursă]

Groenlanda are în prezent o populație de 57.695 de locuitori, dintre care 85-90% de origine „inuit”, iar restul de origine europeană, majoritateadanezi. Populația este concentrată de-a lungul coastelor, în partea sud-vestică, unde clima este mai blândă.

Subdiviziuni

[modificare |modificare sursă]
Articol principal:Diviziuni Administrative ale Groenlandei

Reprezentarea cartografică

[modificare |modificare sursă]
Harta Pământului în proiecție Mercator, unde Groenlanda apare exagerat de mare

Proiecția Mercator le este foarte utilă navigatorilor, pentru că redă fidel unghiurile, dar dezavantajul ei este că distorsionează formele și dimensiunile întinderilor de uscat foarte mari, iar distorsionarea devine mai accentuată spre poli. Astfel, în proiecția Mercator, Groenlanda pare a fi la fel de mare caAfrica, deși suprafața Africii este, de fapt, de 14 ori mai mare decât a Groenlandei.[20]

Galerie imagini

[modificare |modificare sursă]

Note explicative

[modificare |modificare sursă]
  1. ^îndanezărigsdel, lit. „parte a regatului”[5][6]
  2. ^Afro-Eurasia,Americile,Australia, șiAntarctica sunt toate mai mari decât Groenlanda, dar sunt în general considerate a ficontinente, nu insule.[10]
  3. ^Stray Dog West⁠(d) este considerat a fi un punct mai nordic, deși de obicei se află sub apă laflux.

Note

[modificare |modificare sursă]
  1. ^"Grønlands Statistik".stat.gl.
  2. ^https://www.reuters.com/world/americas/canada-denmark-divide-small-arctic-island-ending-ownership-dispute-2022-06-14/ Lipsește sau este vid:|title= (ajutor)
  3. ^https://www.euronews.com/2024/01/14/denmarks-queen-margrethe-signs-her-historic-abdication-as-son-becomes-king Lipsește sau este vid:|title= (ajutor)
  4. ^,Banca Mondialăhttps://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.MKTP.CD, accesat în Lipsește sau este vid:|title= (ajutor)
  5. ^„Greenland and The Faroe Islands”.UM-ENEN (în engleză). Accesat în. 
  6. ^„Political system”.japan.um.dk (în engleză). Accesat în. 
  7. ^„Greenland: The world's largest island”.Denmark.dk. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  8. ^*Dallen J. Timothy ().Tourism in European Microstates and Dependencies: Geopolitics, Scale and Resource Limitations. CABI. pp. 94–.ISBN 978-1-78924-310-9.OCLC 1162434605. Arhivat dinoriginal la. Accesat în.This ....This change in governance also resulted in Greenland becoming an autonomous 'constituent country' in the Danish realm... 
    • Benedikter, Thomas ().„The working autonomies in Europe” [Autonomiile funcționale în Europa] (în engleză).Society for Threatened Peoples⁠(d). Arhivat dinoriginal la. Accesat în.Denmark has established very specific territorial autonomies with its two island territories 
    • Ackrén, Maria (noiembrie 2017).„Greenland”. Autonomy Arrangements in the World. Arhivat dinoriginal la. Accesat în.Faroese and Greenlandic are seen as official regional languages in the self-governing territories belonging to Denmark. 
    • „Greenland”.International Cooperation and Development (în engleză).European Commission.. Arhivat dinoriginal la. Accesat în.Greenland [...] is an autonomous territory within the Kingdom of Denmark 
  9. ^ab„Greenland”.The World Factbook. CIA. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  10. ^„Joshua Calder's World Island Information”. Worldislandinfo.com. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  11. ^The Fate of Greenland's VikingsArhivat în, laWayback Machine., de Dale Mackenzie Brown,Archaeological Institute of America, 28 februarie 2000
  12. ^„Saqqaq-kulturen kronologi”. National Museum of Denmark. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  13. ^Saillard J, Forster P, Lynnerup N, Bandelt HJ, Nørby S ().„mtDNA variation among Greenland Eskimos: the edge of the Beringian expansion”.American Journal of Human Genetics.67 (3): 718–26.doi:10.1086/303038.ISSN 0002-9297.PMC 1287530Accesibil gratuit.PMID 10924403. 
  14. ^Greenland in Figures 2012(PDF). stat.gl.ISBN 978-87-986787-6-2.ISSN 1602-5709. Arhivat dinoriginal(PDF) la. Accesat în. 
  15. ^Mcghee, Robert ().„Thule Culture”.Canadian Encyclopedia. Historica Canada. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  16. ^„Population of Greenland”. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  17. ^„Population density (people per sq. km of land area)”. The World Bank. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  18. ^„Vedvarende energi”. Nukissiorfiit. Arhivat dinoriginal la. Accesat în. 
  19. ^Historical observations of comets - Yau, K. - Bulletin of the American Astronomical Society, Vol. 24, p. 1067 - Bibliographic Code: 1992BAAS...24.1067Y accesat la 24decembrie 2011
  20. ^Proiecția Mercator și distorsionarea dimensiunilor relative ale țărilor pe hărțile clasice

Bibliografie

[modificare |modificare sursă]
  • Alley, Richard B. The Two-Mile Time Machine: Ice Cores, Abrupt Climate Change, and Our Future.Princeton University Press, 2000,ISBN 0-691-00493-5.
  • Bardarson, I. (ed. Jónsson, F.) "Det gamle Grønlands beskrivelse af Ívar Bárðarson (Ivar Bårdssön)", (Copenhagen, 1930).
  • CIA World Factbook, 2000.
  • Lund, S. 1959. The Marine Algae of East Greenland. 1. Taxonomical Part.Meddr Gronland. 156(1), pp. 1–245.
  • Lund, S. 1959. The Marine Algae of East Greenland. 11. Geographic Distribution.Meddr Gronland. 156, pp. 1–70.
  • Steffen, Konrad, N. Cullen, and R. Huff (2005). "Climate variability and trends along the western slope of the Greenland Ice Sheet during 1991-2004,"Proceedings of the 85th American Meteorological Society Annual Meeting (San Diego).
  • Stern, Pamela R. Historical dictionary of the Inuit. Scarecrow Press, 2004.ISBN 978-0-8108-5058-3

Vezi și

[modificare |modificare sursă]

Legături externe

[modificare |modificare sursă]

Materiale media legate deGroenlanda laWikimedia Commons

LaWikivoyage găsiți unghid turistic despre Groenlanda
Conducere
Informații generale
Alte legături
1 Stat transcontinental  · 2 Din punct de vedere geografic sud-american, dar din punct de vedere istoric este considerat nord-american  · 3 Teritoriile sunt revendicate de mai multe țări
Țări după continent:Africa  · America de Nord  · America de Sud  · Asia  · Europa  · Oceania
Drapelul Groenlandei
Membri
Statele nordice
Membri asociați
Control de autoritate
Adus de lahttps://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Groenlanda&oldid=17218376
Categorii:
Categorii ascunse:

[8]ページ先頭

©2009-2025 Movatter.jp